Documentul verde (The Green Paper) emis de Comisia European (iulie 2001) definete RSC cafiind “conceptul conform cruia companiile integreaz benevol principiile sociale i de protejare amediului în codurile lor conduit i in interaciunea cu stakeholderii”.Avantajele RSC la nivelul organizaiei includ:• crearea i meninerea prestigiului organizaiei• o strâns colaborare cu stakeholderii• crearea unui mediu de lucru mai bun, mai sigur i cu un puternic caracter stimulativ• eficientizarea managementului afaceriiInteraciunile vieii academice din perspectiva conceptului RSC în beneficiuluniversitilorAdoptarea principiilor si valorilor RSC in viata academica devine o necesitate in actual contextsocio-economic si presupune definirea unor coduri etice/proceduri de conduita aplicabileangajatilor, studentilor si partenerilor cu care se initiaza contracte de cercetare/furnizare servicii,menite sa asigure un mediu de lucru competitiv, echitabil, caracterizat prin responsabilitatesociala si etica, beneficiul major fiind crearea unei imagini pozitive a universitatii, o reputatieimpecabila capabila sa atraga studenti de calitate de a caror expertiza, ulterior, intreagacomunitatea va beneficia.• evitarea aciunilor de boicotare• accesibilizarea finanrii• facilitarea deducerilor fiscale i acordarea stimulentelor economice• reducerea riscurilor implicate de derularea afacerilor contribuie la creterea valorii aciunilor pepieele cu caracter etic recunoscut (Anon 2002).Educaia joac un rol important în prezent putând fii considerat o strategie sistematic carepoate genera schimbri pozitive în comportamentul individului de care s beneficieze întreagasocietate.In acelai timp educaia are fora de a elibera/salva individul i de a-i crea oportuniti.De asemenea prin educaie sunt asigurate nevoile vitale ale unei naiuni cum ar fi sntatea,sigurana, aprarea, comunicarea, dezvoltarea sub aspect cultural, etc.Crowther (2003) susine c educaia universitar se justific prin crearea potenialului intrinsecdobândirii educaiei teriare. Dar universitile se concentreaz asupra unei alte forme de capital,de altfel protejat cu foarte mult gelozie, i anume capitalul intelectual. Este avansat ideea cunul din obiectivele universitii este acela de a crea capital intelectual. Este foarte adevrat cuniversitile se strduiesc s dobândeasc dreptul de proprietate asupra capitalului intelectual ic exist multe dispute legate de stabilirea deintorului capitalului intelectual – universitarii sauuniversitatea ca angajator. Acest capital intelectual este privit ca o surs de capital economic peviitor dar foarte puin atenie se acord în prezent capitalului intelectual generat de studeni.Implicatiile asupra viitorului educatieiChiar daca in prezent RSC este asociata mai degraba cu un anumit mod de a face afaceri (eticaprofesionala, transparenta decizionala, respectarea drepturilor angajatilor, responsabiliate fata deactorii sociali, protejarea mediului inconjurator, investitii in comunitate, etc.), ea trebuieperceputa ca o filosofie sau o strategie organizationala care trebuie sa penetreze si mediuleducational. Se impune necesitatea ca furnizorii de servicii de educatie sa-si redefineasca relatiadintre rezultatele invatarii si nevoile si interesele comunitatii sau stakeholderilor.Impactul asupra comunitilor localeConceptul si strategiile initiate sub sintagma responsabilitate sociala corporativa (RSC) reprezintao initiativa complexa de schimbare a comunitatilor locale in contextul globalizarii si europenizariiprin implicarea activa a celor mai influenti actori sociali ai comunitatilor respective. Partajarearesurselor si expertizei contribuie semnificativ la identificarea problemelor comunitatii, fixareaunor obiective ambitioase si asumarea unor politici, programe si servicii eficiente care sa asigurecoeziunea comunitatii si binele comun. Sub acest aspect, rolul universitatilor este bidirectional insensul dezvoltarii si promovarii unei culturi RSC care sa sustina coeziunea sociala si educareamembrilor comunitatii in spiritul practicilor RSC dar si in sensul furnizarii unor programe deformare academica care sa vina in intimpinarea nevoilor si intereselor stakeholderilor. Efortuluniversitatilor este conditionat de sprijinul comunitatii si actiunile acesteia care trebuie orientateastfel incat factori de risc care dezechilibreaza viata academica (de exemplu numar insuficient decadre didactice universitare, servicii sociale precare asigurate studentilor) sa fie anihilati.6061Aplicarea strategiei de RCSSchimbarea prin RCS implica asumarea unor principii cum ar fi:• RCS este o initiativa a comunitatii/membrilor acesteia• Responsabilitatea comunitatii este esentiala• Comunitatea isi decide propriul destin• Parteneriatele au rolul de a sustine eforturile comunitatii• Parteneriatele initiate de comunitate vor sustine si incuraja partajarea resurselor• Tineretul este participant activ la schimbarea comunitatii• Orice evaluare si rezulatele ei trebuie conjugate cu dinamismul si disponibilitatea fata deschimbareFora parteneriatelor în mediul universitarIn ultima vreme tot mai multe organisme de finantare solicita comunitatilor sa-si solutionezeproblemele si nevoile prin initierea de parteneriate sau diverse actiuni de colaborare al caroravantaj major il reprezinta partajarea resurselor si expertizei. Agenda RSC isi asuma rolul deinterfata impulsionand finantarea parteneriatelor care reunesc actori comunitari preocupati deidentificarea si rezolvarea nevoilor comunitatii, de rezolvarea problemelor comunitatii academice,de cresterea resurselor in beneficiul comunitatii si in general de ridicarea standardului de viata incomunitatea respectiva. Atunci cand solicitati finantare sub forma granturilor sau donatiilor,evidentiati parteneriatele derulate ca rezultat al initiativei RSC si beneficiile aduse membrilorcomunitatii.Principiile care stau la baza dezvoltarii si sustinerii unei echipe RCS puternice includ:• Angajamentul fata de respectarea si aplicarea legii• Formarea RCS sprijina procesul de schimbare a comunitatii• Orice comunitate are nevoie de repere de evaluare• O coalitie puternica poate implementa cu succes schimbari• Flexibilitate si responsabilitateGhidul bunelor practici in RSC includ: (Rausch and Patton 2004):• Identificarea nevoilor si stabilirea obiectivelor• Identificarea resurselor disponibile in present• Documentare privind bunele practici• Centralizarea informatiilor si resurselor furnizate de parteneri locali, nationali, etc.• Adoptarea si armonizarea bunelor practici in functie de posibilitatiDaca initial echipa RCS se concentreaza asupra reunirii si implicarii principalilor stakeholderi inparteneriate cu specialistii universitatilor, ulterior eforturile acesteia se vor orienta spre finantareasi identificarea surselor de finatare a initiativelor comunitatii.6263
References1. AUTM, 2002. Licensing Survey: FY 2000. Baltimore University, The Association of TechnologyManagers Inc.2. Argyres, N.S., Liebeskind, J.P., 1998. Privatizing the intellectual commons: Universities andthe commercialization of biotechnology, Journal of Economic Behavior & Organization, Vol. 35:427-4543. Cohen, W.M., Nelson, R.R., Walsh, J., 2002. Links and impacts: the influence of publicresearch on industrial R&D. Management Science 48, 1–23.4. Etzkowitz, H., Leydesdorf, L., 2000. The Dynamics of Innovation: from National Systems and"Mode 2" to a Triple Helix of University-Industry-Government Relations, Research Policy, 29: 109-123.5. European Commission, 2005. Key Figures 2005: Towards a European Research Area Science,Technology and Innovation, EUR 21264 EN, Brussels: Commission of European Communities.6. Lawton Smith, H., 2006. Universities, Innovation and the Economy. Routledge.7. Geuna, A., Nesta, L.J.J., 2006. University patenting and its effects on academic research: theemerging European evidence. Research Policy 35: 790–8078. Hicks, D., Hamilton, K., 1999. Does university-industry collaboration adversely affectuniversity research?, Issues in Science and Technology, 15/4: 74-75.9. Slaughter, S., Rhoades. G., 1996. The Emergence of a Competitiveness Research andDevelopment Policy Coalition and the Commercialization of Academic Science and Technology.Science, Technology, & Human Values, 21/3: 303-339.10. Rossi, Federica - Emerging out of DIME Working Pack: ‘The Rules, Norms and Standards onKnowledge Exchange’, 2008, http://www.dime-eu.org/wp1411. World University Rankings (2005). The top 200 World University Rankings. The Times HigherEducation Supplement, 10 (1), 1-15.12. Report on Research Activities By IOC Member States, COMSTECH, OIC Standing Committeeon Scientific and Technological Cooperation, February 2006.13. Intellectual Property Audit Tool, IP Assets Management Series, World Intellectual PropertyOrganization (WIPO), Geneva, Switzerland.14. Erdil, E., & Bilsel, A. (2005). Curriculum design to revitalize electrical engineering educationat Eastern Mediterranean University. International Journal of Electrical Engineering Education,42(3), 234-246.15. Akram Al-Rawi, Azzedine Lansari, and Faouzi Bouslama, “A Holistic Approach to Develop ISCurricula: Focusing on Accreditation and Certification Issues”, accepted for publication intheJournal of Information Technology Education (JITE), Information Science Institute, USA.http://www.jite.org16. Azzedine Lansari, Fawzi Buslama, Akram Al-Rawi, and Abdullah Abonamah, “Using anOutcome Based Model to Foster Learning in Information Systems”, The 2003 ASEE Annualconference, Nashville, TN, June 22-25. http://www.asee.org/conferences/caps/document2/2003-744_Paper.pdf17. M. A. Khasawneh, Abdallah I. Malkawi, Azzedine Lansari, Mohammad Malkawi, and Omar Al-Jarrah, “Towards Optimizing Engineering Education in Arab Universities – Producing Industry-Oriented Outcomes, ” 4th International Forum on Engineering Education, Integrating Teaching&Research with Community Service, Sharjah, United Arab Emirates, April 2006.18. Faouzi Buslama, Azzedine Lansari, Akram Al-Rawi, and Abdullah Abonamah, “A NovelOutcome-Based Educational Model and it is effect on Students Learning, Curriculum Development,and Assessment,” Journal of Information Technology Education (JITE), Vol.2,pp.203-214, 2003.http://www.jite.org/documents/Vol2/v2p203-214-22.pdf19. IEEE Learning Technology Standards Committee (LTSC). Standard for Information Technology-- Education and Training Systems -- Learning Objects and Metadata (IEEE P1484.12) [Online].Available: http://ltsc.ieee.org/wg12/index.html#S&P20. Willie D. Jones, “IEEE to Beef Up its Global Accreditation Role,” The Institute, IEEE,September 2006.21. SPRU – Measuring Third Stream Activities – Final report to the Russell Group of Universities,2002.22. Harmon, P., Rosen, M., Guttman, M. (2001), Developing E-Business Systems andArchitectures. A Manager's Guide, Academic Press, San Diego23. 2. Rosca, I. Gh. (2006), Societatea cunoasterii, Editura Econimica, Bucuresti24. Rosca, I. Gh., Ghilic-Micu,B., Stoica, M. (2006), Informatica. Societatea informationala. E-serviciile, Editura Economica, Bucuresti25. Muntean, M. (2009), Portal-Based Collaborative Environments, Megatrend Review,Belgrad26. Harvey, D. (2003), Creating the Collaborative Business, Business Intelligence Ltd.646527. Skyrme, D. (2003), Knowledge Networking: Creating the Collaborative Enterprise, LinacreHouse28. Munteanu, I., Ionita, V. (2007), <strong>Managementul</strong> cunostintelor. Un ghid pentru comunitatilede practicieni, Editura Cartier29. Alavi, M., Leidner, D. (2001), Knowledge Management and Knowledge ManagementSystems: Conceptual Foundations and Research Issues, MIS Quarterly, 25(1)30. O'Dell, C., Grayson, C. J., Essaides, N. (2003), If Only You Knew What You Know: TheTransfer of Internal Knowledge and Best Practices, Free Press31. Becerra-Fernandez, I., Gonzales, A., Sabherwal, R. (2004), Knowledge Management:Challenges, Solutions and Technologies, Prentice Hall32. Kerschberg, L. (2003), Knowledge Management in Heterogeneous Data WarehouseEnvironment, http://eceb.gmu.edu/pubs/KerschbergDaWak2001.pdf33. Fotache, D. (2002), Groupware. Metode, tehnici si tehnologii pentru grupurile de lucru,Editura Polirom, Iasi34. Grosseck, G. (2007), Introducere in blog-uri, Editura de Vest, Timisoara35. Buraga, S. (2007), Programare in Web 2.0, Editura Polirom, IasiTHE MANAGEMENT OF THIRD STREAMACTIVITIES IN HIGHER EDUCATIONTimioara Competence CenterDr. Diana AndoneUniversitatea „Politehnica”(co-ordinator)din TimisoaraProf.dr.ing. Nicolae Muntean Universitatea „Politehnica” dinTimisoaraProf.dr.ing. Daniel Grecea Universitatea „Politehnica” dinTimisoaraProf.dr.ing. Marian Mocan Universitatea „Politehnica” dinTimisoaraProf.dr.ing. Aurel Gontean Universitatea „Politehnica” dinTimisoaraConf.dr.ing. Nicolae Crainic Universitatea „Politehnica” dinTimisoaraConf.dr.fiz. Daniel Vizman Universitatea de Vest dinTimisoaraConf.dr.ing. Andreea Ionica Universitatea din Petrosani66