Managementul activitatilor tertiare - uefiscdi

Diagrama din Figura 3 este un conglomerat de diverse componente, strâns interdependente într-oeconomie bazat pe industrie, configuraie normal pentru rile aspirante la o dezvoltaresustenabil, conceput pe o baz industrial. In rile mai slab dezvoltate sau în rile srace,configuraia prezentat poate fi foarte diferit, cu grade variate de difereniere de la o ar la alta.In rile industrializate, industria i mediul academic au fost prin tradiie interdependente;industria a avut întotdeauna o prezena i o cretere marcat în zonele cu concentraie academicridicat iar mediul universitar a contribuit substanial prin consultan i servicii de cercetare idezvoltare.Pentru a beneficia de rezultatele sectorului academic, companiile au sprijinit permanent demersulcercetrii academice prin sponsorizri directe sau susinând financiar dotarea i modernizareaspaiilor de cercetare.In prezent, nicio industrie nu poate supravieui fr cercetare i dezvoltare, extrem de dependentede cercetarea derulat în instituiile academice. Acest lucru explic prezen clusterelor industrialecare concentreaz parcuri industriale i instituii academice (universiti, institute de cercetare,etc.). Un caz elocvent este parcul Research Triangle Park din Carolina de Nord, SUA, un exemplu deinterconexiune a sectoarelor industriale i academice. In acest spaiu, cercettorii din mediuluniversitar pot beneficia de finanare din partea companiilor iar personalul din departamentele decercetare i dezvoltare ale companiilor poate beneficia de expertiza academic. In plus,universitile, în momentul de fa, pot oferi studenilor activiti recreative cu aportulcompaniilor.Piaa muncii în întreaga lume este, în principal, guvernat de cerinele sectorului industrial i alserviciilor. Prin urmare, în programele academice upgradate curricula este orientat spresatisfacerea cerinelor acestor sectoare. Instituiile de învmânt, simultan cu dezvoltareasectoarelor industriale, îi revizuiesc curricula pe baza feedbackului primit de la acestea. Acestlucru este în beneficiului ambelor pri : tinerii absolveni ai universitilor sunt mult maicompatibili cu cerinele mediului de afaceri dar i mai bine pregtii pentru a deveni operaionalicât mai repede la locul de munc în timp ce companiile nu vor mai aloca sume mari pentrutrainingul angajailor venii direct de pe bncile universitilor.Medii colaborativeRealitatea Internet-ului, a diferitelor reele interconectate, a noilor TI a permis transpunerea înmediul virtual a multor procese de afaceri, contribuind la proliferarea fenomenului e-business [1],[2], [3], [4]. Actualmente, pentru a colabora efectiv, oamenii lucreaz în echipe mari virtuale,rspândite în toat lumea, cuprinzând colegi, clieni i diferii parteneri. Astfel, la nivelul acestorgrupuri de lucru virtuale sunt demarate diferite proiecte de interes comun, de scurt sau lungdurat, care se pot dezvolta în timp în afaceri competitive comune. Integrarea colaborrii înfunciile afacerii conduce la conturarea unui nou model de business, a crui adoptare contribuie laîmbuntirea performanelor organizaiilor, la optimizarea proceselor decizionale, companiilefiind în msur s ia decizii documentate în cel mai scurt timp [5].Organizaiile care promoveaz colaborarea atât în interiorul lor, cât i în mediul extins, ce cuprindediferii actori ai mediului economic/de afaceri, se identific sub denumirea generic deîntreprinderi colaborative, prezentând urmtoarele trsturi specifice [6]:- colaborative din punct de vedere a filozofiei de afaceri, a strategiei adoptate, precum i atuturor activitilor operaionale;- orientate pe lucrul în echip;- pe formarea colaborativ a competenelor organizaiei & creatoare de cunoatere;- centrate pe clieni i parteneri;- adaptabile la schimbri;- agile din punct de vedere strategic.TI reprezint un susintor indispensabil al întreprinderilor colaborative, al mediilor colaborative îngeneral [1]. Acestea reprezint comuniti (virtuale) care, chiar dac nu sunt subordonate unuiobiectiv de business, adopt principiile colaborrii i sunt adeptele managementului cunoaterii.Cert este faptul c, maturitatea colaborrii se definete pe baza profunzimii cunoateriidisponibile. Pornind de la aceste consideraii iniiale, concluzionm faptul c, mediile colaborative(implicit, bazate pe cunoatere) se pot manifesta sub forma unor comuniti de experi, comunitide practic, comuniti de consultant, diverse grupuri de lucru, ce pot activa în cadrul unorcompanii, caz în care consolideaz aa-numita întreprindere colaborativ [4].Managementul cunoaterii„Mai întâi colaborare, apoi managementul cunoaterii” sugera Robertson în 2004, ca i strategiede afaceri, organizaiilor. S-a dovedit îns c, la baza adevratei colaborri st abilitatea de a4849disemina piese de cunoatere (idei, standarde, cele mai bune practici, expertiz) i capacitatea dea le accesa oricând i de oriunde din cadrul mediului colaborativ.Împreun, colaborarea i managementul cunoaterii pun bazele strategiei de dezvoltare a uneiafaceri competitive bazate pe inovare:- colaborarea întrete capacitatea inovativ a organizaiei, aceasta reflectându-se în sferaproduselor i serviciilor pe care le furnizeaz [7]; cu cât mediul este mai colaborativ, cu atât va fidisponibil mai mult cunoatere pentru a lua deciziile cele mai potrivite;- întreg ciclul de via al managementului cunoaterii organizaionale trebuie subordonatsusinerii i optimizrii proceselor de afaceri; este important ca, generarea unor noi piese decunoatere (prima etapa din cadrul ciclul de via MC), s se desfoare sub egida inovrii.__În funcie de unghiul abordrii managementului cunoaterii (filozofic, managerial sau orientat spretehnologia informaiei), în ultimii ani, s-au impus viziuni diferite asupra ciclului de via al acestuia[8], [9], [10].inând cont de fundamentrile din literatura de specialitate, precum i de relaia Colaborare –Managementul cunoaterii, propunem un model pentru ciclul de via al managementulcunoaterii dintr-o organizaie colaborativ:1. Generare cunoatereCunoaterea organizaional reprezint un ansamblu de piese de cunoatere tacit sau explicitvitale proceselor de afaceri i pe baza crora se fundamenteaz deciziile la nivelul organizaieirespective. Organizaia nu genereaz ea însi cunoatere, ci aceasta se contureaz cumulândcunoaterea creat de diferiii posesori ai acesteia. Într-un context colaborativ, acest lucrupresupune:- crearea de piese de cunoatere- colectarea pieselor de cunoatere create- rafinarea cunoaterii cumulate.Astfel, se pun bazele cunoaterii organizaionale, piesele de cunoatere componente aducândvaloare activitilor i proceselor economice, fundamentând o afacere profitabil.2. Gestionare/stocare cunoatereAceasta presupune administrarea centralizat a cunoaterii organizaionale. Mediul colaborativîncurajeaz, prin interactivitatea i conectivitile create între posesorii de cunoatere,transformarea unei pri cât mai mari posibile din cunoaterea tacit în forme explicite. Este dedorit ca acestea din urm, atât în variant structurat, cât i nestructurat s fie înmagazinate, cuajutorul tehnologiei informaionale, într-o baz (sau metabaz) de cunotine centralizat saudistribuit în cadrul organizaiei. În funcie de tehnologia informaional la care se apeleaz, vomavea anumite scheme de codificare a cunoaterii în cunotine, metode specifice de acces la bazade cunotine i de localizare a acestora.3. Diseminare cunoaterePartajarea cunoaterii la nivelul organizaiei trebuie susinut în primul rând prin culturaorganizaional ce încurajeaz practicile colaborative. Colaborarea, ca i strategie de dezvoltare aunei afaceri, constituie elementul cheie al diseminrii cunoaterii atât cu ajutorul infrastructuriisociale, cât i tehnice de comunicare. Utilizatorii bazei de cunotine au la dispoziie o serie detools-uri colaborative cu ajutorul crora sunt în permanen în legtur.4. Auditare cunoatereAuditarea cunoaterii organizaionale implic analizarea impactului acesteia asupra proceselordecizionale, a contribuiei pieselor de cunoatere în optimizarea proceselor de afaceri, precum iîn creterea calitii produselor i serviciilor oferite. La finele acestui proces, este posibil s fienecesar regenerarea anumitor piese de cunoatere.Tehnologia informaional ca suport al colaborarii si managementului cunoaterii (MC)Din punct de vedere al unui mediu colaborativ, bazat pe cunoatere, un portal de succesreprezint infrastructura TI ideal de susinere a ciclului de via al mangementului cunotinelor(piese ale cunoaterii organizaionale codificate i memorate în aa-numita baz de cunoatine aportalului) [11]. 1. Generare cunotineLa nivelul portalului crearea unor cunotinte noi este posibil prin achiziia/captarea unor piese decunoatere din mediul organizaional colaborativ (sau chiar extern organizaiei), sau are loc caurmare a raionamentelor inteligente efectuate de modulele specifice inteligenei artificialeincorporate în arhitectura portalului. Cunotinele astfel create sunt colectate i supuse uneirafinri pentru a elimina redundana nejustificat i a filtra cunotinele considerate a fi “devaloare” pentru organizaie.În activitile curente, crearea de documente ocup o pondere semnificativ; cu cât se va alocamai puin timp acestui proces, cu atât mai mult timp vor avea membrii organizaiei colaborativepentru a realiza celelalte sarcini. Drept urmare, la nivelul portalului vom avea integrate o serie deinstrumente ce faciliteaz crearea cunotinelor de tip document: editoare de text, multimedia, depagini Web, de imagine, de sunet, sisteme de editare video, editoare de foi de lucru, programe degrafic.5051