numit Tehnici Avansate de Proiectare i Testare în Electronic (este interesant de menionat ccele 2 echipe de reprezentani au propus independent unii de alii nume foarte apropiate pentruacest master).Înfiinat în 2006 i beneficiind de sprijinul logistic i financiar al companiei Solectron, acest mastera avut un real succes deoarece:- Nu s-a limitat doar la ingineri Solectron sau la persoane care doreau s se angajeze laSolectron (de fapt numrul de ingineri Continental înscrii la acest master a fost constantmai mare decât cel reprezentat de inginerii arondai Solectron- Curricula a fost ales s corespund unei game diverse de specialiti IT- O parte din aplicaii s-au desfurat în SolectronContinuarea acestui Master, intitulat Tehnici Avansate de Proiectare în Electronic este încontinuare solicitata de absolvenii de licen.Studiu de caz Universitatea Northern Kentucky University(http://access.nku.edu/oca/needsassessment.htmUniversitatea Northern Kentucky University încurajeaz dezvoltarea unor programe academiceinovatoare care se subscriu misiunii universitare.Dezvoltarea acestor programe este facilitat de dou structuri : Comisia Universitar pentruDezvoltare Curricular i Oficiul pentru Currricula, Acreditare i Evaluare(the University Curriculum Committee (UCC), the Office of Curriculum, Accreditation andAssessment (CAA)).CAA i UCC acord asisten i consiliere persoanelor care solicit aprobarea propunerilor deprograme.Procesul de recenzare al UCC contribuie semnificativ la creterea calitii programelor propuse ila reuita acestora. Este singura procedur agreat de ctre Biroul Senatului (Board of Regents)privind aprobarea noilor programe academice.Sponsorii programului academic propus pregtesc, în colaborare cu UCC, documentaia necesarcare include asistena tehnic i consilierea urmtoarelor structuri universitare:Oficiul pentru Currricula, Acreditare i Evaluare cu scopul de a asigura armonizarea cu parametriiSACS i prevederile legale;efii biroului de informatizare, ai bibliotecii i serviciului de relaii publice cu scopul de a previzionaimpactul programului asupra resurselor de învare ;44Directorul economic (The Office of Provost) cu scopul de a analiza impactul financiar alprogramului propus.Anterior transmiterii documentaiei, departamentul iniiator va efectua o analiza a nevoilor cuscopul de a identifica categoria colarizabil-int a programului. Departamentul trebuie s facdovada existenei nevoilor identificate i a oportunitilor de angajare pe care le faciliteazprogramul propus.Evaluarea nevoilor pieeiEvaluarea nevoilor pieei trebuie realizat de sponsorul programului cu asisten specializat itrebuie s includ, dar nu este limitat la, analiza nevoilor studenilor, evaluarea nevoilorangajatorilor, poziionarea i concurena existent pe pia, piaa potenial.Justificarea programului propusV rugm furnizai informaii obiective, studii sau rezultatele evalurii nevoilor instituionale, alteaciuni întreprinse cu scopul de a justifica o nevoie special. Folosii sugestiile de mai jos conformtipului de program:1. Arii de interes i nevoi/ateptri ale studenilor2. Dezvoltarea sub aspect cultural, artistic i intelectual.3. Dezvoltare i cretere economic.4. Schimbri ocupaionale, schimbarea profesiei.5. Fora de munc cerut de industria local. (V rugm specificai dac nevoile pieeimuncii se refer la viitorii absolveni sau la reconversia/ instruirea actualilor angajai i estimaicererea i oferta de absolveni).6. Servicii în beneficiul comunitii. (V rugm s descriei oportuniti/poteniale servicii înbeneficiul comunitii care ar putea fi create/furnizate de programele universitare, studeni saupersonalul administrativ. Includei oportunitile de cercetare, stagii studeneti sau prestriservicii.Chestionare pentru analiza nevoilorSunt disponibile diverse modele de chestionare care pot fi particularizate pentru fiecare programîn parte. Chestionarele sunt disponibile în format Microsoft Word sau online. CAA va colabora cudepartamentul iniiator pentru a dezvolta chestionare adecvate pentru studeni i angajatori.• Chestionar pentru angajatori în format Word• Chestionar pentru studeni poteniali în format Word45• Chestionar online pentru angajatori• Chestionar online pentru studeni potenialiCorelarea activitilor teriare cu activitile de cercetareProceduri privind administrarea chestionarelor pentru analiza nevoilor pieeiCAA îi asum urmtoarele activiti:• Elaboreaz sondajele i scrisorile• Transmite prin pota sau e-mail chestionare potenialilor respondeni• analizeaz rezultateleDepartamentul iniiator îi asum urmtoarele activiti:• identific respondenii-int ai chestionarelor• furnizeaz o list cu numele i adresele potenialilor angajatori• furnizeaz o list cu numele i adresele potenialilor studeni• suport costurile de expediere implicate de administrarea chestionarelor (transmitereachestionarelor ctre respondeni i returnarea acestora completate)Identificarea posibilitilor de corelare a activitilor de cercetare cu cele dinindustriespin-offs / Centre de competenta, Parcuri Stiinifice, Centre de incubareImplicarea IMM in activitile de cercetareDiseminarea cunostiintelor si a expertizeio medii colaborative• managementul cunoasterii• platforme IT pentru medii colaborativePartneriatul cu industriaStudiu de caz: Proiecte europene FP7Implementarea în cercetareUrmtoarea seciune propune un model vizionar, în avangarda articulrii unei baze industrialecapabile s satisfac ambiiile comunitilor aspirante la modele economice sustenabile.Pentru depirea obstacolelor induse de competiia strin, care, de obicei, infrâneaz progresuleconomic si tehnologic, propunem modelul din figura 3 de mai jos :Figura 3: Modelul integrrii pentru economia susinut de industrie4647
Diagrama din Figura 3 este un conglomerat de diverse componente, strâns interdependente într-oeconomie bazat pe industrie, configuraie normal pentru rile aspirante la o dezvoltaresustenabil, conceput pe o baz industrial. In rile mai slab dezvoltate sau în rile srace,configuraia prezentat poate fi foarte diferit, cu grade variate de difereniere de la o ar la alta.In rile industrializate, industria i mediul academic au fost prin tradiie interdependente;industria a avut întotdeauna o prezena i o cretere marcat în zonele cu concentraie academicridicat iar mediul universitar a contribuit substanial prin consultan i servicii de cercetare idezvoltare.Pentru a beneficia de rezultatele sectorului academic, companiile au sprijinit permanent demersulcercetrii academice prin sponsorizri directe sau susinând financiar dotarea i modernizareaspaiilor de cercetare.In prezent, nicio industrie nu poate supravieui fr cercetare i dezvoltare, extrem de dependentede cercetarea derulat în instituiile academice. Acest lucru explic prezen clusterelor industrialecare concentreaz parcuri industriale i instituii academice (universiti, institute de cercetare,etc.). Un caz elocvent este parcul Research Triangle Park din Carolina de Nord, SUA, un exemplu deinterconexiune a sectoarelor industriale i academice. In acest spaiu, cercettorii din mediuluniversitar pot beneficia de finanare din partea companiilor iar personalul din departamentele decercetare i dezvoltare ale companiilor poate beneficia de expertiza academic. In plus,universitile, în momentul de fa, pot oferi studenilor activiti recreative cu aportulcompaniilor.Piaa muncii în întreaga lume este, în principal, guvernat de cerinele sectorului industrial i alserviciilor. Prin urmare, în programele academice upgradate curricula este orientat spresatisfacerea cerinelor acestor sectoare. Instituiile de învmânt, simultan cu dezvoltareasectoarelor industriale, îi revizuiesc curricula pe baza feedbackului primit de la acestea. Acestlucru este în beneficiului ambelor pri : tinerii absolveni ai universitilor sunt mult maicompatibili cu cerinele mediului de afaceri dar i mai bine pregtii pentru a deveni operaionalicât mai repede la locul de munc în timp ce companiile nu vor mai aloca sume mari pentrutrainingul angajailor venii direct de pe bncile universitilor.Medii colaborativeRealitatea Internet-ului, a diferitelor reele interconectate, a noilor TI a permis transpunerea înmediul virtual a multor procese de afaceri, contribuind la proliferarea fenomenului e-business [1],[2], [3], [4]. Actualmente, pentru a colabora efectiv, oamenii lucreaz în echipe mari virtuale,rspândite în toat lumea, cuprinzând colegi, clieni i diferii parteneri. Astfel, la nivelul acestorgrupuri de lucru virtuale sunt demarate diferite proiecte de interes comun, de scurt sau lungdurat, care se pot dezvolta în timp în afaceri competitive comune. Integrarea colaborrii înfunciile afacerii conduce la conturarea unui nou model de business, a crui adoptare contribuie laîmbuntirea performanelor organizaiilor, la optimizarea proceselor decizionale, companiilefiind în msur s ia decizii documentate în cel mai scurt timp [5].Organizaiile care promoveaz colaborarea atât în interiorul lor, cât i în mediul extins, ce cuprindediferii actori ai mediului economic/de afaceri, se identific sub denumirea generic deîntreprinderi colaborative, prezentând urmtoarele trsturi specifice [6]:- colaborative din punct de vedere a filozofiei de afaceri, a strategiei adoptate, precum i atuturor activitilor operaionale;- orientate pe lucrul în echip;- pe formarea colaborativ a competenelor organizaiei & creatoare de cunoatere;- centrate pe clieni i parteneri;- adaptabile la schimbri;- agile din punct de vedere strategic.TI reprezint un susintor indispensabil al întreprinderilor colaborative, al mediilor colaborative îngeneral [1]. Acestea reprezint comuniti (virtuale) care, chiar dac nu sunt subordonate unuiobiectiv de business, adopt principiile colaborrii i sunt adeptele managementului cunoaterii.Cert este faptul c, maturitatea colaborrii se definete pe baza profunzimii cunoateriidisponibile. Pornind de la aceste consideraii iniiale, concluzionm faptul c, mediile colaborative(implicit, bazate pe cunoatere) se pot manifesta sub forma unor comuniti de experi, comunitide practic, comuniti de consultant, diverse grupuri de lucru, ce pot activa în cadrul unorcompanii, caz în care consolideaz aa-numita întreprindere colaborativ [4].<strong>Managementul</strong> cunoaterii„Mai întâi colaborare, apoi managementul cunoaterii” sugera Robertson în 2004, ca i strategiede afaceri, organizaiilor. S-a dovedit îns c, la baza adevratei colaborri st abilitatea de a4849disemina piese de cunoatere (idei, standarde, cele mai bune practici, expertiz) i capacitatea dea le accesa oricând i de oriunde din cadrul mediului colaborativ.Împreun, colaborarea i managementul cunoaterii pun bazele strategiei de dezvoltare a uneiafaceri competitive bazate pe inovare:- colaborarea întrete capacitatea inovativ a organizaiei, aceasta reflectându-se în sferaproduselor i serviciilor pe care le furnizeaz [7]; cu cât mediul este mai colaborativ, cu atât va fidisponibil mai mult cunoatere pentru a lua deciziile cele mai potrivite;- întreg ciclul de via al managementului cunoaterii organizaionale trebuie subordonatsusinerii i optimizrii proceselor de afaceri; este important ca, generarea unor noi piese decunoatere (prima etapa din cadrul ciclul de via MC), s se desfoare sub egida inovrii.__În funcie de unghiul abordrii managementului cunoaterii (filozofic, managerial sau orientat spretehnologia informaiei), în ultimii ani, s-au impus viziuni diferite asupra ciclului de via al acestuia[8], [9], [10].inând cont de fundamentrile din literatura de specialitate, precum i de relaia Colaborare –<strong>Managementul</strong> cunoaterii, propunem un model pentru ciclul de via al managementulcunoaterii dintr-o organizaie colaborativ:1. Generare cunoatereCunoaterea organizaional reprezint un ansamblu de piese de cunoatere tacit sau explicitvitale proceselor de afaceri i pe baza crora se fundamenteaz deciziile la nivelul organizaieirespective. Organizaia nu genereaz ea însi cunoatere, ci aceasta se contureaz cumulândcunoaterea creat de diferiii posesori ai acesteia. Într-un context colaborativ, acest lucrupresupune:- crearea de piese de cunoatere- colectarea pieselor de cunoatere create- rafinarea cunoaterii cumulate.Astfel, se pun bazele cunoaterii organizaionale, piesele de cunoatere componente aducândvaloare activitilor i proceselor economice, fundamentând o afacere profitabil.2. Gestionare/stocare cunoatereAceasta presupune administrarea centralizat a cunoaterii organizaionale. Mediul colaborativîncurajeaz, prin interactivitatea i conectivitile create între posesorii de cunoatere,transformarea unei pri cât mai mari posibile din cunoaterea tacit în forme explicite. Este dedorit ca acestea din urm, atât în variant structurat, cât i nestructurat s fie înmagazinate, cuajutorul tehnologiei informaionale, într-o baz (sau metabaz) de cunotine centralizat saudistribuit în cadrul organizaiei. În funcie de tehnologia informaional la care se apeleaz, vomavea anumite scheme de codificare a cunoaterii în cunotine, metode specifice de acces la bazade cunotine i de localizare a acestora.3. Diseminare cunoaterePartajarea cunoaterii la nivelul organizaiei trebuie susinut în primul rând prin culturaorganizaional ce încurajeaz practicile colaborative. Colaborarea, ca i strategie de dezvoltare aunei afaceri, constituie elementul cheie al diseminrii cunoaterii atât cu ajutorul infrastructuriisociale, cât i tehnice de comunicare. Utilizatorii bazei de cunotine au la dispoziie o serie detools-uri colaborative cu ajutorul crora sunt în permanen în legtur.4. Auditare cunoatereAuditarea cunoaterii organizaionale implic analizarea impactului acesteia asupra proceselordecizionale, a contribuiei pieselor de cunoatere în optimizarea proceselor de afaceri, precum iîn creterea calitii produselor i serviciilor oferite. La finele acestui proces, este posibil s fienecesar regenerarea anumitor piese de cunoatere.Tehnologia informaional ca suport al colaborarii si managementului cunoaterii (MC)Din punct de vedere al unui mediu colaborativ, bazat pe cunoatere, un portal de succesreprezint infrastructura TI ideal de susinere a ciclului de via al mangementului cunotinelor(piese ale cunoaterii organizaionale codificate i memorate în aa-numita baz de cunoatine aportalului) [11]. 1. Generare cunotineLa nivelul portalului crearea unor cunotinte noi este posibil prin achiziia/captarea unor piese decunoatere din mediul organizaional colaborativ (sau chiar extern organizaiei), sau are loc caurmare a raionamentelor inteligente efectuate de modulele specifice inteligenei artificialeincorporate în arhitectura portalului. Cunotinele astfel create sunt colectate i supuse uneirafinri pentru a elimina redundana nejustificat i a filtra cunotinele considerate a fi “devaloare” pentru organizaie.În activitile curente, crearea de documente ocup o pondere semnificativ; cu cât se va alocamai puin timp acestui proces, cu atât mai mult timp vor avea membrii organizaiei colaborativepentru a realiza celelalte sarcini. Drept urmare, la nivelul portalului vom avea integrate o serie deinstrumente ce faciliteaz crearea cunotinelor de tip document: editoare de text, multimedia, depagini Web, de imagine, de sunet, sisteme de editare video, editoare de foi de lucru, programe degrafic.5051
Change language