12.07.2015 Views

Managementul activitatilor tertiare - uefiscdi

Managementul activitatilor tertiare - uefiscdi

Managementul activitatilor tertiare - uefiscdi

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

3.1. Ce este un catalizator?• Catalizatorul este un material care permite producerea unei reacii chimice cu un consummai mic de energie, în timp ce catalizatorul propriu-zis rmâne neschimbat la sfârit• Unele reacii chimice se produc numai în prezena unui catalizator• Cele mai multe procese tehnologice de fabricare a chimicalelor utilizeaz catalizatori3.2. Invenia• În anul 2000, Tiancum a fabricat catalizatori care:– erau mai ieftini decât catalizatorii existeni– permiteau acelai nivel înalt de performan• Malcolm i Tiancum s-au adresat companiei ce realizeaz transfer tehnologic din parteaUniversitii Oxford• „Am considerat c dac acest proces tehnologic funcioneaz, ar putea aduce nenumratebeneficii, deci am decis s încerc” Tiancun3.3. Contribuie la reducerea emisiilor de CO2• Noii catalizatori pot fi folosii pentru:– producerea de combustibili mai puin nocivi– producerea de combustibili biologici din deeuri– îmbuntirea eficienei celulelor de combustibil• Beneficii pentru mediul înconjurtor• Creterea cererii pe pia4. Putea s fie depus o cerere de brevet de invenie?• Invenia întrunea cerinele de baz pentru obinerea unui brevet?– s fie inovativ– s fie ingenioas– s fie susceptibil de aplicare industrial– s fie legal• Universitatea avea drepturile asupra inveniei?4.1. Completarea Cererii de brevet de invenie era justificabil?• Aceast tehnologie reprezenta o necesitate?• Echipa avut intenia de a realiza profit?• Era acela momentul potrivit pentru a depune cererea de brevet de invenie?• Era permis „exploatarea inveniei”?S-a decis ca iniial s se depun o Cerere de brevet de invenie în Marea Britanie...4.2. Înregistrarea Cererii de brevet de invenie cu termen de prioritate (28 iunie 2001)• Colaborare cu– inventatori– manageri experi în transfer tehnologic– ageni de brevete• Cererea a fost depus de ctre Isis Innovation Ltd• Dup 3 luni: întocmirea unui raport de cercetare în Marea Britanie4.3. Decizia de a depune o Cerere internaional în conformitate cu Tratatul de cooperareîn domeniul brevetelor (PCT)21 iunie 2002• 12 luni de la înregistrarea iniial a cererii de brevet de invenie• Cererea înregistrat iniial în Marea Britanie a fost retras• A fost depus o cerere internaional în conformitate cu normele PCT4.4. Costurile continu s se acumuleze (2002-2004)• Taxele sunt percepute în fiecare etap de ctre Oficiile de Brevetare i de ctre agenii debrevete• Prototipuri tehnice intermediare• 4 cereri de brevet de invenie au fost depuse pân în 2003• Cererea original (PCT) se apropie de faza naional– devine din ce în ce mai costisitor!Universitatea a continuat s suporte toate costurile.5. Etapa naional i european de acordare a brevetului de invenieDin decembrie 2003:• Etapa naional/european în curs de desfurare• În acest moment nici unul dintre brevete nu a fost acordat (în consecin nu s-a obinut niciun venit)• Au fost depuse cereri în Chin, Africa de Sud, Europa i SUA5.1. Câteva decizii cheie în vederea obinerii unui brevet• Putem înregistra o Cerere de brevet de invenie (reglementrile legale)?• Dorim s depunem o Cerere de brevet de invenie?– Exist opiuni alternative, cum ar fi drepturi de autor pentru software?– dorim s lum în considerare alte ci de transfer tehnologic, cum ar fi licenesoftware gratuite, neexclusive?• în care ri avem nevoie de brevet?– Continum în etapa internaional (PTC)?– Continum în etapa naional/european?• Cum rspundem la rapoartele de cercetare?5.2. Comercializarea Proprietii Intelectuale• Înelegerea pieei– Discuii cu posibili parteneri sau clieni– Întocmirea unor acorduri de confidenialitate unde este cazul– Lansarea pe pia la scar larg a produsului tehnologic– Publicaii– Pagini web– EvenimenteO diagram este extreme de folositoare în explicarea noilor tehnologii5.3. Obinerea licena pe pia sau crearea unui spin-off?• Investiii semnificative au fost necesare• Brevete diferite din domeniile– industriei petrochimice (experiena în industrie necesar)– sectorului celulelor de combustibil, în continu dezvoltare (antreprenoriat)• Obinerea unui brevet unic sau a dou brevete diferite?• Tiancun dorea s continue el însui munca pentru dezvoltarea acestei tehnologiiS-a luat decizia de înfiinare a unei noi companii5.3.1. Crearea unei companii de tip „spin-off” (Octombrie 2004)• Echip de management• Plan de afaceri perfecionat în permanen• Nenumrate întrebri din partea investitorilor• Academicienii explic partea tiinific investitorilor, contribuind la conturarea unei viziuniasupra viitorului5.4. Folosirea brevetelor în scopul strângerii de fonduriDecembrie 2005• Brevetele au fost acordate companiei nou înfiinate• În decembrie 2005 Oxford Catalysts a acumulat 640 000 de euro– existena brevetelor a fost esenial3637Aprilie 2006• Creterea înregistrat pe Piaa Alternativ de Investiii din cadrul Bursei de Valori dinLondra s-a ridicat la suma de 20 milioane de euro6. Oxford Catalysts în prezent• Companie listat la Burs, evaluat la 90 de milioane de euro (în luna octombrie 2008)• A obinut fonduri de 25 de milioane de euro7. Brevetele au constituit o parte esenial a capitalului deinut de companie"Pentru o companie tehnologic, aa cum este Oxford Catalysts, proprietatea intelectualprotejat de brevete constituie un avantaj cheie în dezvoltarea facerii"Tiancun• Costuri:– Ageni de brevete i traductori– Taxe ale Oficiilor de Brevete, inclusiv taxe de reînnoire– Taxe legale în cazul în care este necesar consolidarea brevetului în instan• Beneficii:– Element esenial în atragerea investitorilor• Crearea unor dotri de ultim generaie• Recrutarea cercettorilor de elit• Acoperirea costurilor de dezvoltare– Posibilitatea de brevetare a tehnologiei în schimbul drepturilor de autorInformaii suplimentarePentru informaii suplimentare accesai:Error! Hyperlink reference not valid.www.isis-innovation.comhttp://www.oxfordcatalysts.comsau contactai: Terry Pollard:terry.pollard@isis.ox.ac.ukCorelarea activitilor teriare cu activitile academiceDezvoltarea curriculei universitare în vederea adaptrii la cerinele pieeimuncii/mediului socio-economic (sondaje, seminarii, workshop-uri, programe dedezvoltare/reconversie profesionala a forei de lucruCooperare în planul cercetrii i dezvoltrii (Licen, Master, Doctorat) – proiectestudeneti, stagii de practicImpactul activitilor teriare asupra mediului academic (prezentarea/promovareanoilor produse/tehnologii, stagii de practic)Implicare activ în activitile curente ale vieii academiceStudiu de caz – exemple de aplicaii practice ( e.g. crearea unor structuri de tipulBoard-ul specializrii, Consiliul facultii)Dezvoltarea curriculei universitareDe regul, rile dezvoltate au vzut în educaie i cercetarea tiinific cei mai influeni poli aidezvoltrii strategice i inovaiei tehnologice. In aceste ri, a existat o permanent corelare isincronizare a vieii i rezultatelor academice cu mediul socio-economic i nivelul deindustrializare. Ca dovad, industriile performante ale acestor ri s-au dezvoltat în proximitateacampusurilor universitare. Exemplele cele mai elocvente, în acest sens, includ parcurile industrialeamericane Research Triangle Park (RTP) din Carolina de Nord i Silicon Valley din California.Cercetarea academica, intr-o bun masura, alturi de cercetarea în domeniul militar, reprezentndpilonul principal al dezvoltrii, au susinut industriile performante i au angrenat un ritm acceleratde dezvoltare economic.rile industrializate sunt tributare colaborrii industrie-universiti care contribuie semnificativ ladezvoltarea dinamic a pieei muncii: industriile performante creeaz oportuniti de angajare întimp ce universiile vin în întâmpinarea cerinelor emergente din piaa muncii prin furnizarea despecialiti. Evident, particularizarea ofertei curriculare, pe baza inputului furnizat direct deindustriile în cauz, este o asumare strategica a instituiilor de învmânt superior din aceste tri.Din pcate, în trile mai puin dezvolate sau în curs de dezvoltare, întregul context este radicaldiferit. In majoritatea cazurilor, nivelul colaborrii industrie-universiti este extrem de sczut sauchiar invizibil. Mai exact, dinamica pieei muncii i nivelul de industrializare difer foarte mult.Universitile sunt înrolate într-o permanent curs în încercarea de a elabora un model de3839

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!