atelier de editare

a c t u a l i t a t e aCardiogrameNr. 68 al revistei LETTRE INTERNATIONALEcon]ine at`tea texte remarcabile, `nc`t Cronicarul ar trebuis\ devin\ un soi de Argus plin de „ochi magici“ pentrua le semnala [i comenta pe toate. Num\r de cinci stele,din categoria „de citit neap\rat“, edi]ia român\ iarna 2008-2009 are `n sumar contribu]ii române[ti [i str\ine deegal interes. Comentarii [i analize economice, politice,sociologice la zi, m\rturii, relat\ri de la evenimenteculturale, fic]iune – acoperind o arie geografic\ vast\,toate s`nt alese de B. Elvin, Irina Horea [i Alexandru{ahighian cu o miz\ major\: `n]elegerea nuan]at\ a lumii`n care ne-am dus [i ne ducem via]a, din variateunghiuri de vedere. Curiozitatea Cronicarului s-a `ndreptatmai `nt`i spre fragmentele de jurnal [i memorialistic\ale lui Matei C\linescu, Ion Vianu [i Livius Cioc`rlie,sporindu-[i pofta de a citi `n `ntregime volumele dincare s`nt extrase [i convingerea c\ ace[ti admirabili scriitoris`nt pomi l\uda]i la care merit\ s\ te duci cu sacul. ~naceea[i categorie intr\ [i portretul Prietenul meu Ivasiuc,al povestitorului Nicolae Manolescu, c\ruia criticul [iistoricul literar `i las\ uneori locul (dac\ am fi `nregistrat`nt`mpl\rile cu scriitori povestite de el de-a lungulanilor `n redac]ie, ar fi ie[it un best-seller fabulos). • Celemai impresionante pagini din acest num\r `n care nimicnu poate fi „s\rit“ la lectur\ apar]in unui nume maipu]in cunoscut la noi, scriitoarea [i jurnalista bielorus\Svetlana Alexeievich (dintr-o noti]\ sumar\ afl\m c\tr\ie[te la Paris, c\ a fost distins\ cu premiul PENpentru „curaj [i demnitate de scriitor“ `n 1996 [i cu premiileHerder [i „Martor al lumii“ `n 1999). Dintr-o nou\ cartea ei, sub titlul Securea [i C\l\ul, „Lettre“ public\ m\rturiilea dou\ persoane, mam\ [i fiu, istorie oral\, luat\ de lasurs\, fiindc\ nici un „fic]ionar“, oric`t de bun nu poatecrea at`ta autenticitate, at`ta adev\r direct, devastator,at`tea sentimente contradictorii [i complicate comunicateprin asocia]ii de idei [i enun]uri. Femeia care-[i poveste[tevia]a este fiica unor victime: despre tat\l arestat `n 1939nu [tie dec`t c\ [i-a pierdut min]ile `n `nchisoare `nurma torturilor. N\scut\ dup\ dispari]ia lui, feti]a a tr\itp`n\ la 4 ani `n lag\rul de munc\ din Kazahstan undefusese dus\ mama ei, apoi la o cas\ de copii. Crud dresat\[i `ndoctrinat\ de la o v`rst\ fraged\, a ajuns s\ cread\sincer `n cultul lui Stalin, superioritatea comunismului [ia omului sovietic, s\ nu pun\ la `ndoial\ nimic din „idealurile“propagandistice. Cu mama, reg\sit\ `ntr-un t`rziu dup\eliberarea din Gulag, n-a mai putut comunica. A`nv\]at, a devenit arhitect\, s-a c\s\torit, a aflatadev\rul despre regimul criminal pe care-l idealizase, atrecut prin perestroika [i pr\bu[irea imperiului sovietic,dar Rusia de azi `i e str\in\, nu-i ]ara ei: „~nainte, c`ndveneau musafiri `n vizit\, se discuta despre c\r]i, spectacole– dar acum: ce-ai mai cump\rat, unde ai fost `n vacan]\[i c`t a costat. Cursul valutar. {i bancuri. S\ fii serios [isincer e nepoliticos. Nu e la mod\ [...] Eu s`nt s\rac\ lipit\p\m`ntului, `ntreag\ genera]ia mea, fo[tii oameni sovietici.Unde e capitalul nostru? Tot ce avem s`nt suferin]elenoastre, ceea ce am tr\it“. Fiul ei, fost ofi]er activ, acumom de afaceri, de[i educat la [coala sovietic\ („s\iube[ti banii e ru[inos, trebuie s\ iube[ti visul...“), s-aadaptat societ\]ii de tranzi]ie, a `nv\]at s\ supravie]uiasc\f\r\ vise, doar c`nd bea vodc\ `mpreun\ cu prietenii lui„spre diminea]\ ne `mbr\]i[\m [i r\cnim c`ntece comsomoliste[...] {i copiii no[tri? Nici unul nu mai viseaz\ lacosmos, nici unul nu mai vrea s\ devin\ c\pitan decurs\ lung\, to]i vor s\ fie contabili. {i `ntreba]i-i pe copiide Stalin... Habar n-au! I-am dat fiului meu s\ citeasc\Soljeni]`n – a r`s tot timpul! [...] Niciodat\ nu m\ vaochiul magic`n]elege pe mine [i pe mama, pentru c\ n-a tr\it nici m\caro singur\ zi `n ]ara sovietelor. Mama mea... eu... [i fiulmeu... Fiecare tr\im `n alt\ ]ar\, chiar dac\ asta e tot Rusia.Dar suntem enorm de lega]i `ntre noi. Enorm! To]i nesim]im `n[ela]i...“Bucure[tiul vandalizatADEVARUL LITERAR {I ARTISTIC se al\tur\,oportun, publica]iilor care condamn\ actele de vandalizarea Bucure[tiului istoric. În nr. 958 (28 ian. a.c.), VictoriaAnghelescu ini]iaz\ o anchet\ privitoare la ispr\vile„rechinilor imobiliari“ ale c\ror victime sunt nenum\ratecl\diri vechi din Bucure[ti, un ora[ care „pare s\ doreasc\[tergerea oric\rei imagini a devenirii lui, contrar oric\roralte capitale ale lumii“. ~ntr-adev\r, în ciuda multelorproteste, a împotrivirii asocia]iilor de arhitec]i, se d\ curs„distrugerii patrimoniului na]ional în scopul privilegieriiunor interese financiare“. Se ob]in aprob\ri de construirea unor blocuri-gigant în zone a[azicând protejate, precum,recent, în Strada Icoanei, în vecin\tatea imediat\ a{colii Centrale, crea]ia arhitectural\ a lui Ion Mincu. Deciînc\ o victim\ a „rechinilor imobiliari“, dup\ BisericaArmeneasc\ [i Catedrala Sfântul Iosif. Dup\ cum am citit,dl. Theodor Paleologu, noul Ministru al Culturii, a dezaprobatpublic aceste practici, dar e nevoie de mai mult., deinterven]ia propriu-zis\ a statului. S\ fie oprit\ vandalizareanefericitei noastre capitale [i aceasta atâta vreme câtmai exist\ în cuprinsul ei ceva ce poate fi salvat.Reac]ii adverseCronicarul a avut curiozitatea – inoportun\ – s\ citeasc\instruc]iunile care înso]esc un medicament fabricat înGermania, Sortis. Lista de posibile reac]ii adverse esteterifiant\. Este adev\rat c\ ele se înregistreaz\ foarte rar– au de suferit între 1 [i 100 dintre 10.000 de pacien]i careutilizeaz\ medicamentul, ceea ce înseamn\ aproape 0.Este adev\rat, totodat\, c\ tocmai exactitatea avertismentuluiconstituie o dovad\ de seriozitate din partea firmeiproduc\toare. Totu[i, din punct de vedere literar, listade posibile reac]ii adverse este expresiv\ [i genereaz\un irezistibil comic involuntar.Vas\zic\ cineva ia un medicament pentru sc\dereaconcentra]iei de colesterol [i trigliceride din sânge [iiat\ ce anume ar putea el s\-i provoace: grea]\, dureriabdominale, constipa]ie, flatulen]\, indigestie, dureri decap, dureri musculare, senza]ie de sl\biciune, diaree,insomnie, reac]ii alergice, ame]eli, amor]eli, dureri articulare,dureri de piept, dureri de spate, astenie, edem periferic,mânc\rime, anorexie, în]ep\turi [i furnic\turi în degete,v\rs\turi, apari]ia de pete ro[ii pe piele, crampe musculare,sângerare sau vân\t\i nea[teptate, ]iuituri în urechi [i/saucap, cre[tere în greutate, pierderea memoeriei, urticarie,senza]ia de r\u, impoten]\ (asta ar mai lipsi!), pierdereap\rului, pancreatit\, diminuarea sensibilit\]ii pielii laatingere u[oar\ sau durere, sensibilitate muscular\, petero[ii veziculare pe piele, hepatit\, icter, rabdomioliz\(durere [i sl\biciune muscular\ sever\, asociat\ de obiceicu febr\), edem angioneuroric (umflarea fe]ei, a limbii[i traheei, care ar putea determina [i dificult\]i mari înrespira]ie), sindrom Stevens-Johnson (vezicularea sever\a pielii, gurii, ochilor [i glandelor genitale), eritem multiform(pete ro[ii întinse). Cronicarul nu [tia c\ exist\ atâtea feluride suferin]\ pe lume!Lista seam\n\ cu un Blestem de Arghezi. Ar puteafi folosit\ ca surs\ de inspira]ie pentru blestemarea adversarilorliterari: Da-]i-ar Dumnezeu s\-]i dea grea]\, dureriabdominale, constipa]ie, flatulen]\, indigestie... etc.Un dosar seriosObi[nuit cu „anchetele“ f\cute pe un col] de mas\de redactorii mai lene[i ai publica]iilor noastre, Cronicarula fost surprins, aproape uimit de dosarul Culturaromân\ du dehors, realizat, pentru bilunarul VERSO (nr.50-51), de c\tre Luigi Bambulea.Argumentul acestuia are formul\ri cam pre]ioase, darnu se poate spune c\ nu e explicit: dosarul [i-a propus „s\parcurg\, de-a lungul celor nou\ seturi de întreb\ri, câtevaaspecte teoretice importante ale no]iunii [i strategiilorculturii, ca [i problematiz\ri punctuale, din diferite unghiuri,ale culturii române. Invita]ii Dosarului au fost stabili]idup\ criteriul apartenen]ei prin origine la cultura român\[i al desf\[ur\rii activit\]ii, azi, în afara spa]iului eigeografic“.Extrem de interesante sunt r\spunsurile lui VirgilNemoianu [i Mihai I. Sp\riosu la întrebarea nr. 8. E culturaromân\ suficient de puternic\ încât s\ se integreze întruncanon precum cel propus de Harold Bloom?Opinia lui Nemoianu: „Aici, în fine, pot r\spunde f\r\ezitare: da. Bloom nu este un tip prea cultivat. {tiemult\ literatur\ englez\, are contribu]ii originale în aceast\privin]\, dar e un teoretician aiurit, iar comparatismul luinu-l ia nimeni în seam\. Acum s\ privim lucrurile [i peun plan mai general. Orice «canon» este provizoriu întimp, imperfect în spa]iu. Orice canon vrednic de acestnume este, cum l-am numit eu odat\, «ospitalier».Orice canon e construit în «trepte». Sunt destui scriitoriromâni care-[i pot avea locul acolo.“{i opinia lui Sp\riosu: „Teoria lui Bloom (care porne[tede la conceptul romantic de «originalitate») este doar oalt\ variant\ a teoriilor culturale, bazate pe voin]a deputere, [i este de natur\ pur mimetic\ [i paranoic\, decif\r\ mare autenticitate cultural\. Mai degrab\ decât de«anxietatea influen]ei» la diferi]i poe]i, arti[ti etc., se poatevorbi de influen]a anxiet\]ii asupra profesorului Bloomînsu[i (cum se glumea prin s\lile de curs de la Yale, dup\publicarea c\r]ii lui). Putem întocmi tot felul de listecanonice [i tot felul de ierarhii culturale, fie ele «politicallycorrect» sau nu, f\r\ a produce un singur act culturalautentic.“Continuarea interven]iei lui Mihai I. Sp\riosu [i celelalteinterven]ii (datorate unor nume ca Matei Vi[niec,Norman Manea, Basarab Nicolescu, Aurelian Cr\iu]u,Teodor Baconsky, Magda Cârneci, Moshe Idel) le g\si]iîn VERSO.CronicarTalon de abonare `ncep`nd cu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .abonament trei luni (13 numere) - 50 leiabonament [ase luni (26 numere) - 96 leiabonament un an (52 numere) - 195 leiAbonamente 2009Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .str. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nr. . . . . . bl. . . . . . sc. . . . . . et. . . . . . ap. . . . . . .sector. . . . . . . localitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cod po[tal. . . . . . . .jude]. . . . . . . .telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .România literar\~ncep`nd cu 1 ianuarie 2009, abonamentele se `ncheie exclusiv prin Zirkon Media!Completa]i [i trimite]i talonul de abonare pe adresa: Zirkon Media S.R.L. str. PictorHârlescu nr. 6, sector 2, Bucure[ti, 022195. Tel.: 255.19.18, 255.18.00.Plata se face prin mandat po[tal sau prin Ordin de plat\ `n contul:RO14 RNCB 0089 0037 2253 0001 - BCR - Th. Pallady.Pentru institu]ii bugetare contul este: TREZ 7035 069X XX00 1197 - Trezorerie/sector 3.Cititorii din str\in\tate sunt ruga]i s\ trimit\ mandat po[tal `n valoare de 230 euro sau300 USD pentru un an. V\ rug\m s\ trimite]i prin po[t\ o copie a mandatului [i adresa dumneavoastr\complet\.Pentru abona]ii din ]ar\ [i str\in\tate care au `ncheiat `n anii trecu]i abonamentedirect la redac]ie, r\m`ne valabil\ adresa: dir. adm. Valentina Vl\dan, Funda]ia Românialiterar\, Calea Victoriei 133, sector 1, Bucure[ti, cod 010071, OP 22.