atelier de editare

12.07.2015 Views
a c t u a l i t a t e a-ileanaprelungirea mea `ntr-o cas\ de hârtiejaponez\, `ntr-un bob din grâul lui van gogh, prelungireamea`n tonitza, pr\bu[irea mea `n col]ii leoaiceiprelungirea mea sub carapacea insulei galapagossub o p\l\rie mexican\`ntr-un trabuc cubanezvin - ì spun ileneilovindu-m\ de al treilea ochi `nchis al nop]iinemaiclipind nemaimi[când nemaiv\zând`n aerm\ plictisisem de a[a trebuie s\ fie[i uram fericirea pentru c\ se l\sa iubit\de mineFemeia public\m\ dusesem s\ caut o ultim\ sticl\ devotc\ din ora[ [i... m\ sprijinisema[a aiurea de noaptea aia cu priviri perversede care m\ `ndr\gostisemRomânia literar\ nr. 5 / 6 februarie 200930Debut – Alexandru GHE}IEDAC| se las\ de la o s\pt\mân\ la alta, dac\de la un num\r la altul se amân\ gândul bunde a oferi spa]iu suficient pentru un debutcare s\ conving\ [i pe al]ii nu numai pe tine,este o gre[eal\. Dac\ se risipe[te clipa degra]ie acoperit\ de alte lecturi care se-ntâmpl\`ntre timp [i dac\ este l\sat\ uitarea cea proasp\t\s\ te `ngroape [i lehamitea veche, de un sentiment`ndoit de satura]ia de texte amestecate, iresponsabile,de atâtea ori agramate dar `ndr\zne]e, este r\u. C\ciasi[ti curând la amput\ri dureroase ale propriuluientuziasm `nfipt `n pisc, la care a[teapt\ s\ se uiteodat\ cu tine autori tineri cu zestre [i cu sensibilitateca a ta. Promiteam acum câteva numere bune, undebut, aici, unui tân\r din B\diceni, Arge[, pe numeles\u Alexandru Ghe]ie. Spuneam c\ mi-ar pl\ceas\ v\d acest debut intrând `n concuren]\ culumea tân\r\ ce se munce[te s\ viseze bijuteriidin defectele [i urâ]eniile de când lumea ale lumii.Lume `n care p\rem a nu mai avea loc de atâtaderâdere care se de[ir\ de la unii la al]ii, de la o mintef\r\ suflet la alta, s\lb\ticindu-se foarte `n absen]aacestuia. Alexandru Ghe]ie e pite[tean, urmând anulacesta s\ fac\ 30 de ani, profesor de român\ la o[coal\ de sat `n Arge[. ~ntre timp nu mi-a trimis ofotografie [i nici mai multe date biografice, [i nicimai multe poeme, ca s\ fie. C\ ne a[teapt\ vremuri[i mai grele când poe]ii intr\ de-a binelea `n dizgra]ialumii, dintr-o confuzie ca dirijat\, c\ toat\suflarea `nnebune[te, c\ poezia poart\ vina, c\Dumnezeu, c\ mielul este prost, c\ s\-l mânc\m, c\tot nu-[i afl\ locul printre betoane [i afaceri[ti... ~nprelungirea Rememor\rii celei alese pentru atunci,acum propun [i altele câteva `ncepând cu C\l\torie`n zig-zag, urmând cu cât mai multe posibil pe spa]iullimitat, A[teptarea, Fericirea II, Femeia public\,Geneza IV, Basm, Fidelitate, Poveste contemporan\.Ce nu va `nc\pea acum, nu se [tie dac\ r\mânepentru alt\dat\... (C. B.)c\l\torie `n zig-zaghaina, arma, calul tat\lui...vin s\ te cur\] de rugin\ - ì spun ileneimai zvârl o ultim\ privire pe sub zidul pleoapelorla coapsele ancu]eimai ascult pe haralambie, pe mo[ leonte, zodierul,dau bac[i[ 30% (coama lui murgu [i ceva sare destea)dezleg murgul de lâng\ iapa lui vod\`mi face cu ochiul al treilea ochi al lui shivastrâng `n pumn soarele, luna [i foculvin s\ te `ngrijesc de molii - ì spun ileneicalc pe p\mântul lui ion, calc pe iubirea lui ionm\ adap\ pliscul corbului nevermorechiar…la lucerna urletul unei m\d\line `[i joac\ ciuleandraspânzurat de treizeci de burice de degetela col]ul unui picior de plai m\ s\rut\ minodora –gur\ de rai –arunc lui lupu stârvullisaveteiarunc argin]i leprosului din biblie`l simt pe iona t\indu-mi pânteculvin - ì spun ileneiclipe[te al treilea ochisoarele, luna, foculvând o moar\ marei s\ cump\r enigma otilieivorbesc cu un om mareurlu de bucuriece miracol c\ sunt...m\ urecheaz\ dumnezeu ca pe un tâlhar de ceruri[i m\ uit\ pribeag `n câmpievin - ì spun ileneiA[teptares-au stins felinarele [i a[tept\m cu forma crisp\riitatuat\ pe obraji ne dor cearc\nele celorlal]i [ia[tept\mne-am topit ca oamenii de z\pad\ ne-am pierdut umbrao mla[tin\ f\r\ oglinzi f\r\ stufo balt\de care e spânzurat un asfalt fierbinte din carenu se adap\ nicio privighetoare niciunpi]igoi niciun strig\tne-am pierdut toate sim]urileauzim doarplângerea – muzica ascu]it\ de xilofonro[ie ca trandafirii primi]i de s\rb\tori –nu mai a[tept\m nimic – s-au plictisit [i zeii dejocul \sta confuz `n care nu se mai `ndr\gostesc denicio danae de niciun adonis –poate doar o elen\ cu breton fran]uzescs\ mai aprind\ c\lcâiele vreunuiachiles\ re`nceap\ joculdar cunosc doar elene cu cearc\ne vândute`n obor la second handa[tept\mve[nic a[tept\m s\ se trag\ cortinato]i ni[te emine[tiactori [i spectatori `ntr-un jocnaivabsurdf\r\nimbFericirea IIb\usenu mai voia s\ scrie despre puritateafemeilor din evul mediu nu mai puteacrea sisteme de ecua]ii pentru studen]ii de la ASE[i nu se mai sprijinea de u[a de la dormitornu se mai arunca senzual pe canapeaua depiele galben\n-o mai pictam `n ulei...nu-i mai loveam chipul m\sliniu cupriviri rotunde exacteb\usemm\ plictisea acest totul e bineacest totul e la fel de bine[i-am sugrumat fericirea cu sârm\ ghimpat\i-am r\stignit ochii-ntr-o metafor\ca `ntr-un ritual p\gân`ngenuncheat\ de durere mi-a aruncatun bra] de cuvinte ca [i cum ar fizvârlit un set de farfurii chineze[tib\usem[i am mai lovit o data fericireaam `necat-o-n agheasm\am adunat apoi cuvintelefecioare cu sâni plini de laptegata s\ ]â[neasc\le-am b\gat `n buzunar ca pe semin]ede dovleac [i le-am sim]it `mpreunându-seca pietrele ca zgomotul pietrelor dinp\mânt din râuri din lun\...b\usemmi-era sil\ de totu-i okde totu-i cum trebuie s\ fiemi se zb\teau prunci de cuvinte `n palm\`n piele `n n\ri `n p\r `n pruni castaniap\[i le zgâriam ombilicul cu unghiile cu aripilecu eul[i aveam sânge `n palme `n p\r `n mestecenicând s\ m\ `nvelesc eu mai bine cu trupul ei golasta s-a ferit mi-a pus piedic\ [i mi-a maizvârlit [i o palm\ grea peste coastem-am trezit lipit de asfaltlipit binec\ abia m-am dezlipit mi-am l\sat [ipielea acolo [i carnea [i oaselem-am dus s-o trag suav de urechiera la doi pa[i de mine o vedeamo [tiam era ea cine dracu altacu fusta ei de tafta peste genunchibluza ei c\r\mizie ghetu]ele din carrefourfularul [apca pe dreapta buzele `ntredeschisecând s-o ating m\ apropiasem atât de multc\ abia o mai vedeam m-a sim]its-a ascuns dup\ col] pe grivi]ei spânzurat\pe unicul felinar stins s\-[i tr\iasc\`n lini[te orgasmul de diminea]\m-am dezmeticit bine am intrat `np\mânt la groz\ve[ti m-am dus departe`n timp s\ vorbesc cu limba mare s\ m\ plânge curv\ frate m-a `n[elat m-a lovit am v\zut-olipit\ de xgemete urlete pl\cere`n audien]\n-a mai fost timp [i pentru minelimba mare toca minute la greuGeneza IVea [i-a luat rochie de mireas\[i plin\ de ingenuitates-a dus s\-l a[tepte lacol]...el a luat p\mântul`n palm\ [i a picuratsemin]e silabe priviri...erau atât de aproape unul decel\lalt c\ abia se maiz\reau... dar continuaus\ se iubeasc\ `ncercândfiecare s\ ias\ din cel\laltnu-[i mai mi[cau privirile [i se l\sau zgâria]ide tot ce nu se mai vedea:meri gutui apa rece a lacului `nghe]atvânt focore cuvinte vocale – strig\te –lacrimitot ce era prea aproape de ei(sau poate prea departe)tot ce era dincolo de ei`[i mi[cau doar trupurile goalefiecare `ncercând s\ sape `n timpanul`n pleoapele celuilalt`[i mi[cau doar firele de p\runghiile `ncercând s\ taie co[ulpieptului celuilalt`[i mi[cau doar visele`n mijlocul fl\c\rilor [i nu`n]elegeau de ce nu ì ardepodul palmei cotul genunchiulsânul fruntea p\rulnu-[i mai mi[cau nimic...poate doar `ntrebareaexisten]eilor •

a c t u a l i t a t e a~n ruptulcapuluiCopiiiPRIME{TE Virginia, personal, o scrisoare de la dnaînv\]\toare din Slobozia. La ea î[i l\sase copiii îngazd\, pîn\ se a[eaz\ cît de cît ea [i F\nic\ aici înMedgidia. Se canone[te s-o citeasc\ de una singur\[i în]elege c\ înv\]\toarea nu-i mai putea st\pîni pecopii. Cu înv\]\tura, cum [ti]i – T\n]ica e silitoare,dar prea vrea s\ ias\ în fa]\. Mircic\ e lene[ [i camînc\p\]înat. Dar nu de asta v\ scriu. Cînd ajung acas\se ascund împreun\ [i se iau la b\taie pîn\ se învine]esc. Numai [tim ce s\ ne facem cu ei. T\n]ica se plînge la [coal\ c\ noio batem, ceea ce d\uneaz\ prestigiului nostru din comun\.Nu v\ scriu ca s\ m\ plîng de banii ce ni-i trimite]i pentru ei[i pentru grija noastr\ fa]\ de ei. Sînt îndestul\tori, [i s\ v\ ajuteDumnezeu s\ cî[tiga]i [i mai bine, dar ce folos, dac\ copiii numai vor s\ [tie de noi? Chibzuie[te Virginia – [i ea [i F\nic\voiau s\-i aduc\ pe copii de la Slobozia, dar nu le venea s\-i]in\ pe lîng\ restaurant. Cu [colile de aici iar\[i nu prea era ohalvi]\, din ce ziceau doamnele la care se interesase. Cine aveacheag î[i ]inea copiii la internat la Constan]a sau la Bra[ov. Cinenu, se am\ra cu profesorimea din ora[. Ii d\ lui F\nic\ scrisoareas-o citeasc\: el, c\tr\nit, zice mai întîi c\ dac\ le ardea de b\taieface o tur\ pîn\ la Slobozia [i-i satur\. Mai st\ el ni]el cu scrisoareaîn mîn\ – le-o fi [i lor dor de noi... „P\i, vezi!“ Ce s\ vaz\?F\cuse [i el ce putea. Avea fiecare camera preg\tit\, numai s\se limpezeasc\ apele aici. „Cît s\ se mai limpezeasc\?“ Aiciavea [i ea dreptate, dar una era cu brut\ria [i altceva cu cîrciuma.Ce s\ înve]e \[tia micii aicea – b\utura [i fumatul [i curv\s\realade peron? „C\ Florica noastr\ o fi vreo neprih\nit\!“ „Virginio,las-o-n obiceiul ei, c\ dac\-[i g\se[te b\rbat [i se m\rit\ r\mînemf\r\ buc\t\reas\.“ A doua zi, ce s-o mai lungeasc\ – se suieF\nic\ în tren [i se duce la Slobozia. Se întoarce dup\ dou\ zile,cît mai st\tuse [i el de vorb\ cu oamenii pe-acolo.Închiriase oma[in\ cu [ofer, ca s\ nu se mai încurce cu trenul [i s\ se bucure[i copiii c\ vin acas\. Se mai în\l]aser\ – Tan]a se f\cuseparc\ [i mai frumu[ic\. Nu se mai c\]\ra în pomi cu b\ie]ii,se ferea de praf [i cînd se a[eza pe scaun î[i potrivea mai întîirochi]a, s\ nu se mototoleasc\. O imita la gesturi pe înv\]\toare[i rîdea ca ea, cu mîna dus\ la gur\. Mircea era tot încruntat,cum îl l\sase [i se lupta posomorît cu vreunul dintre gîndurilelui pe care le ducea în sil\ pîn\ la cap\t. Nu era prost, aveamemorie bun\, dar dac\-l l\sai într-un loc, acolo îl g\seai [i adoua zi, r\sucindu-[i vreun nasture de la c\ma[\ sau m\surîndu-[idegetele cu un cap\t de a]\. Tan]a, c\pri]a lui repezit\,rîdea de Mircea [i de acolo se înc\ierau. Era ea mai mare cuun an decît el, dar n-avea puterea tîntului de frati-su [i nici nus\rea la b\taie cu îndîrjirea lui. Cînd plecase din Slobozia s\deschid\ restaurant la Medgidia. F\nic\ îi tr\sese cîtevacurele peste picioare lui Mircic\, s\ nu se mai repead\ cu pumniila sor\-sa. Îi d\duse [i T\n]ic\i lui dou\ palme la fund, s\ numai rîd\ de frati-su. Mircea ]inuse minte [i nu se mai repezeala ea decît atunci cînd nu-i vedea nimeni. Tan]i nu se astîmp\rase[i î[i b\tea joc de el [i la [coal\, printre str\jeri [i în curteabisericii, unde se strîngeau copiii s\ se joace. În ma[ina cu careîi adusese la Medgidia, de-abia mai suflau de fericire, Tan]iîn stînga lui [i Mircea, tuns chilug, în partea cealalt\, în spatele[oferului. Cînd opre[te [oferul în fa]a casei [i se dau jos dinma[in\, se lipesc amîndoi de el. Virginia era la restaurant, a[ac\ n-avea cine s\-i întîmpine. Claxoneaz\ [oferul de cîtevaori [i iese pîna la urm\ Florica buc\t\reasa, buimac\ desomn, c\ g\tise de noapte. Dar cînd vede copiii odat\ sedezmetice[te, îi [tia pe nume de la Virginia, [i îi ia pe rînd înbra]e [i îi trage dup\ ea în cas\. Tan]i nu prea se l\sa, dar Mirceas-a lipit de ea [i îi adulmeca rochia cu miros de parfum [i demîncare, în timp ce neprih\nita Florica îl mîngîia vesel\ pe cap.•DUP| duminica orbului, în mai 1990,ieri duminica ologului. Zi de protestîmpotriva interzicerii, prin CurteaConstitu]ional\, a deconspir\riicolaboratorilor Securit\]ii. Temperatur\pl\cut\, soare superb. Cam 300 departicipan]i, inclusiv ziari[tii, inclusivgur\-casc\. Majoritatea celor autentici,peste 7o de ani. Organizare de bâlci. Unde e naivitateanoastr\ fierbinte de acum 18 ani?De fapt, indiferen]\, când nu ostilitate, explicabil\.Cei mai mul]i români nu au avut de-a face cuSecuritatea, iar dintre ceilal]i mul]i au avut de-a faceîntr-un fel pe care îl vor ne[tiut.Prospectând prin dosare ca s\ [tiu ce o s\ mai amde computerizat pentru a pune ordine în hârtii,dau peste cartea care sun\ mat. Citesc câteva pagini[i îmi spun nu e rea, de ce n-a[ publica-o ? Ast\zireiau lectura. Într-adev\r, nu sun\ mat. E multmai grav. Sun\ trivial.În fond, în cincinal eram un Monsieur Jourdainal spiritualismului New Age.Nietzsche: „…omul superior [i inteligentatinge fatalmente, chiar înainte de a fi parcursjum\tate din via]a sa, anumite puncte limit\ alecircumferin]ei, unde r\mâne interzis în fa]ainexplicabilului“ (I, 90). Am fost un om superior[i inteligent în pauzele dintre perioadele când m-amcrezut un om superior [i inteligent.Mult timp, am avut [i eu o mam\ – care a fosttat\l meu.M\ întreb dac\ în [tiu c\ nu [tiu nu este, la Socrate,acel z\c\mânt dionisiac a c\rui absen]\ o deplângeNietzsche cu atâta foc.M\ duc s\ v\d un Menzel, dup\ Hrabal, relativrecent. Deloc r\u, dar e în film o opulen]\ care lipseaîn altele, vechi, tot dup\ Hrabal. Lipse[te farmeculpe care-l avea cinematograful socialist când i sepermitea s\ fie bun. O sut\ de femei goale, acum,nu fac atâta erotism cât sânii întrev\zu]i [i bucleleblonde ale unei neveste de m\celar, atunci.A fost vorba într-un rând de ideile risipite la curs.Regret una singur\, fiindc\ n-am întâlnit-o laal]ii. În romanul lui Proust, numai discursul despreart\ din Le temps retrouve corespunde integral cuconcep]ia scriitorului. Pân\ acolo, pornindu-se dela neîn]elegerea total\ de c\tre copil a spectacoluluidat de la Berma, se petrece o apropiere progresiv\de ideea final\. E [i normal s\ se întâmple a[a, devreme ce e un roman al form\rii scriitorului într-oepoc\ – modern\ – când artistul î[i gânde[te arta.Iar scena clopotelor de la Martinville fixeaz\ punctulde pornire [i punctul de sosire. Aceea[i descrieree f\cut\ de dou\ ori, o dat\ de scriitorul matur, odat\ de copilul care a sim]it imboldul de a scrie. Laprima vedere, sunt descrieri redundante. Citite atent,se observ\ c\ a copilului e scris\ în stilul belleepoque, înflorat pân\ la kitsch, pe care-l practicase[i Proust în tinere]ea lui.Nietzsche, despre tragedie: „În pofida terorii [ia milei, resim]im fericirea de a tr\i, nu ca indivizi,ci ca via]\ una, cufunda]i în pl\cerea creatoare“(I, 96). Formulare eliptic\ [i de aceea în[el\toare.Pl\cerea creatoare e dat\ de gratuitatea ei. Percepemacut suferin]a care stârne[te teroare [i mil\, darsuntem [i anestezia]i.Telefon de la Uniune. S\ m\ duc în iunie la zileleinterna]ionale de la Neptun. Refuz. Îi spun lui T.Total dezacord. Ce treab\ am eu cu via]a literar\?,zic. Ce treab\ am eu cu orice ar fi…?E evident c\ T a gre[it încurcându-se cu un apatic.Ea e vie în gratuitate. Intr\ în ruine de patrimoniu,st\ de vorb\ cu locatarii, îi place s\-i asculte peoameni… De toate astea eu fug ca de foc.Înainte de a fi autor de comic\rii, sunt spectatorulcomediei care este via]a mea.Vine un tân\r la mine. Vorbe[te cam [optit [inu-l prea aud. De aceea, sunt nevoit s\ bat eu câmpii,spunând [i ce n-a[ fi vrut.Tot punând ordine în hârtii, T d\ peste ilustratetrimise de mine din mun]i. Într-una spun c\ ne-armerge bine dac\ mi s-ar potrivi basche]ii ei, înalta nu mi se potrive[te c\ciula de lân\ a Corinei,iar în a treia totul e în ordine, decât c\ am uitat lao caban\ dou\ c\m\[i [i trei perechi de ciorapi. Ecertificatul c\ nu m-am schimbat. M\car în privin]aasta n-am îmb\trânit.Transcriu cam crispat o fraz\ a lui Nicolae: „…ochiilui Ioan Maiorescu sunt [ov\ielnici, împr\[tia]i pestelume cu oboseal\ [i indiferen]\. Sunt ochi f\r\personalitate.“ M\ luminez îns\ când tot el comenteaz\„Muie]i-s posmagii ?“ a[a: „…lene[ul care r\spundeastfel e un lene[ sublim.“Ast\zi am întrerupt transcrierea eseurilordespre scriitori români. Prea nu rezist\. Încerc cuceilal]i.Am [i momente de frustrare la constatarea c\am ob]inut ce mi-am dorit.Oroarea de a-i vedea pe oameni b\tându-se,mai ales c\ de obicei ei nu se bat; unul îl bate pecel\lalt.Dac\ moartea ar fi ca trezirea dintr-un vis? Teg\se[ti într-o alt\ via]\; din cealalt\ nu-]i aminte[tinimic…Sara, destul de grav bolnav. De un an încoace,în lumea apropiat\ nou\, Dumnezeu nu mai omoar\;trimite boli.Drumurile mele: cam de trei ori pe s\pt\mân\,la pâine, [apte minute dus-întors; de dou\ ori laAlexandra, un sfert de or\ la dus; la po[t\, cam dedou\ ori pe lun\, zece minute în total. O dat\ pelun\, poate, un drum mai lung.Nu e vorba numai de drumuri. De tot ce presupunele: contacte, activit\]i. Practic, nu mai suntem nicibucure[teni. Cu rare veniri în centru, tr\im în mahalauanoastr\: Sp\tarului, Armeneasc\, Latin\, CaleaMo[ilor, Corbeni…N-a mers nici cu Nietzsche. E înc\ prea departede el în Na[terea tragediei, în Considera]ii inactuale,îmi spun. Dac\ n-a[ fi b\tut în cap, ]inând mor]i[s\ le iau la rând, ar trebui s\ trec direct la Omenesc,prea omenesc. {i mai bine ar fi s\-l pun la loc înraft. Ceea ce [i fac.Ce-]i place, nu-]i place în fiecare zi. Ce ]i sepotrive[te, la fel.E lege: când e[ti mormoloc, e[ti [i mai mormoloc.Autocritic\ e plictiseala, critic\ invidia. Când nu-linvidiez pe cineva, înseamn\ c\ a f\cut un lucrubun.-Uite cum s-a înnegrit deasupra u[ii. Ar trebuis\ zugr\vim, spune T. –Avem tu atâta curaj?, oîntreb.N-am cum s\ [tiu dac\ vorbind de via]a – [imisiunea lui – secret\, sacr\, Mircea Eliade p\c\lealumea sau se p\c\lea. Cred c\ se r\sf\]a.Lenin [i Stalin, victime ale anticomunismuluispune un tân\r scriitor român super-premiat. Ceamai periculoas\ ne[tiin]\ este atunci când înruptul capului nu vrei s\ [tii.La noi, a face politic\ înseamn\ a face inversdecât ar vrea adversarul t\u.M-a izbit vorba „Sunt un om terminat“ pentruc\ mi-a spus-o un om înc\ tân\r. S-o spun eu ar firedundant, chiar dac\ nu to]i b\trânii de vârsta measunt termina]i. •România literar\ nr. 5 / 6 februarie 200931

Page 3 and 4: S\-l red\m pe Caragiale „liber-sc

Page 5 and 6: Nu-i a[a c\ vacarmul cumplit zi [i

Page 7 and 8: Dac\ Urbancolia îmi pl\cea - cum s

Page 9 and 10: Imensa oper\ a lui Vieira s-a cl\di

Page 11 and 12: În pofida aparen]elor de vitalitat

Page 13 and 14: Cîteva gînduridespreGrigore Vieru

Page 15 and 16: a c t u a l i t a t e aUn roman rat

Page 17 and 18: ` n c u l i s e l e c \ r ] i i- p.

Page 19 and 20: Orafinat\ specula]ie lingvistic\ [i

Page 21: l e c t u r iPROFESOR din 2002 la F

Page 24 and 25: a r t ePrivit în lumina cel pu]in

Page 26 and 27: m e r i d i a n eCarlos Drummond de

Page 32: a c t u a l i t a t e aCardiogrameN

atelier de editare

atelier de editare ... View more atelier de editare

Delete template?

Save as template ?

atelier de editare atelier de editare