atelier de editare

Întrepolul neotradi]ionalist [i cel sincronist,continu\ s\ se manifeste, egal\ cu sine, arta deechilibru; polimorf\, confortabil\, frumoas\,decorativ\ [i sigur\.a r t eTeodor Dan - Intersec]iiM.H. Maxy - Trio de coardeResuscitarea limbajuluiÎn primii ani ai deceniului [apte, cînd Andrei C\dere,Ilie Pavel, Teodor Dan, Paul Neagu, Horia Bernea, MarinGherasim, Teodor Moraru, Ion Dumitriu, Vasile Gorduz,Silvia Radu etc., dar [i grup\ri constituite, cum a fostSigma, la Timi[oara, începuser\ deja s\ se manifestepublic, în arta româneasc\ lucrurile întraser\ încet peo direc]ie oarecum normal\. Propagandi[tii anilor cincizeciî[i cam cheltuiser\ avîntul retoric, loturile de tractoaresosite din U.R.S.S. nu mai f\ceau obiectul major alcrea]iei artistice, iar cei îns\rcina]i cu verificarea [evaletelor[i a pensulelor arti[tilor suspec]i, se cam leneviser\ [iei. Ba chiar ap\ruser\, cu vreun deceniu bun mai devreme,cî]iva tineri care, pe nesim]ite, au p\r\sit ogorul [i imagineade [antier [i s-au impus cu autoriate în peisagistic\, înnatur\ static\ [i în compozi]ia neutr\. Pictori ca IonPacea, Alin Gheorghiu, Constantin Piliu]\ (care ulteriorva trece în tab\ra cealalt\) [i al]ii, profitînd de o oarecareamor]ire a vigilen]ei, au reconectat limbajul picturii laformele sale specifice de manifestare. {i cam acela[ilucru s-a întîmplat [i în spa]iul sculpturii [i al decorativelor.Ochiul putea iar\[i, chiar dac\ nu era eliberat cu totulde precau]ii [i de sfieli, s\ se hr\nesc\ din bucuriapur\ a culorii [i din geometria legitim\ a desenului. Îns\de vreme ce „picturalitatea“ picturii fusese reafirmat\[i alfabetul ei repus în circula]ie, se n\[tea de la sine oproblem\ nou\, tot atît de complex\ pe cît de grav eraenun]ul ei: încotro se îndreapt\ arta contemporan\, careeste sensul ei intim [i cum poate fi determinatorizontul s\u moral?Ruptur\ [i continuitateAp\rut\ abrupt, schimbarea de regim din Româniaa g\sit arta plastic\ într-o situa]ie de supravie]uire. Aceast\supravie]uire avea loc, îns\, în condi]iile unui climatgeneral de o extrem\ ostilitate [i ale unei amenin]\ridirecte venite din partea amatorismului, puternic sus]inutîn ultimii ani [i abil promovat politic prin ,,Festivalulna]ional Cîntarea României“. Cam trei segmente maris-au coagulat, în aceste condi]ii, în arta profesionist\[i ele realizau un oarecare echilibru de ansamblu: primulCincizeci de ani de art\contemporan\(o schi]\)era acela al colabora]ioni[tilor institu]ionaliza]i [i alpictorilor de curte în care intrau, cu grade diferite deimplicare ([i cu grade diferite, în general!) nume caViorel M\rginean, Sabin B\la[a, Vasile Pop Negre[teanu,Constantin Piliu]\ [i mul]i al]ii f\r\ autoritate, dar [iarti[ti mult mai complec[i cum sînt Ion Bitzan [i Ion{etran care, dintr-un oportunism care ar merita o aten]iemai mare [i o analiz\ mai am\nun]it\, au acceptat unnego] direct [i explicit cu regimul. Cel de-al doileasegment îi includea pe arti[tii oficiali în accep]iuneanepeiorativ\ a cuvîntului, adic\ pe acei arti[ti care aureu[it s\ se fac\ accepta]i atît la nivelul propagandeide partid, cît [i la nivelul larg al opiniei publice, f\r\compromisuri amendabile [i f\r\ concesii evidente.. Celde-al treilea segment reprezint\, într-un anumit fel, oatitudine artistic\ alternativ\, dar alternativ\ nu atît printehnici [i materiale, de[i, în anumite cazuri, [i în felulacesta, cît prin pozi]ia moral\, prin iconografie [i prinaspira]iile estetice [i doctrinare, ultimele mai degrab\implicite. Aceast\ categorie era reprezentat\ de grupareadin jurul lui Paul Gherasim, grupul Prolog în primulrînd, dar [i de mi[carea mai ampl\, de natur\ spiritualist\,alc\tuit\ preponderent din arti[tii care au debutat îndeceniul [apte. Exista vag [i un al patrulea segment, darunul difuz [i cu pu]ine [anse de coagulare din pricinasuspiciunii [i a ostilit\]ii oficiale, acela care priveaexpresiile [i atitudinile neconven]ionale în accep]iuneastrict\ a cuvîntului. Exprimat mai mult individualdecît ca o tendin]\ larg\ [i explicit\, acest comportamentartistic îi avea ca protagoni[ti de frunte pe Geta Br\tescu,Ion Bitzan, Ion Grigorescu etc., în timp ce unii dintrepionierii s\i, Paul Neagu, de pild\, sau {tefan Bertalan,erau pleca]i deja de mai mul]i ani din ]ar\.Reconstruc]ie [i deriv\O astfel de imagine, fie ea [i sumar\, care prive[teultimii ani ai regimului comunist, este foarte important\pentru c\ pe structura ei se vor manifesta marile tendin]edin perioada care urmeaz\ anului 1990. Segmentul demijloc, cel oficial, a continuat s\ se manifeste constant,egal cu sine [i cu a[teptarea publicului s\u, iar segmentulspiritualist a început lupta pentru suprema]ie în condi]iidestul de bizare. Imediat dup\ canonada din decembrie,pictura româneasc\, de la amatorii halucina]i [i pîn\ lapersonaje cu anumite preten]ii de sobrietate, a descoperit,de multe ori cu o vehemen]\ suspect\, valorilecre[tine [i marile poromisiuni ale artei religioase.Desf\[urat\ în perioada Cr\ciunului [i a anului nou,izbucnit\ brusc, asemena unei revela]ii, [i sfîr[it\ întrobaie de sînge, Revolu]ia româneasc\ a fost resim]it\,prin jertfe [i prin timpul ei calendaristic, drept unsemn mesianic [i o cert\ slobozenie la mîntuire. Nu seputea intra în nici o sal\ de expozi]ii f\r\ a fi întîmpinatde valuri de sînge [i balo]i de spini împleti]i încoroane, de p\duri de cruci [i tone de piroane. Inclusivaceia care, cu doar cîteva zile în urm\, îi pictaser\ înatitudini hieratico-mar]iale pe demiurgul din Prim\verii[i pe îngereasa lui azurie, ca în viziunile celeste ale luiB\la[a, s-au trezit robotind din greu la urcu[uri pe Golgota[i la r\stigniri. În aceste condi]ii, cel care [i-a propusdeclarat salubrizarea acestei zone de aluviunile subculturii,de vulgarit\]ile oportuniste [i dencontinentele gesticula]iisterile, a fost pictorul Sorin Dumitrescu. Pe fondul [iîn prelungirea grupului Prolog, el a înfiin]at Funda]iaAnastasia, în al c\rei program se reg\se[te explicit ideeareconcilierii culturii cu spa]iul cultic. În galeriile Catacomba,unde s-a promovat cel mai coerent proiect din ultimiizece ani, arta religioas\ [i spiritualist\, în sens larg, afost cur\]it\ de to]i parazi]ii ini]iali. În jurul acestei galeriis-a n\scut [i s-a fortificat segmentul neotradi]ionalistdin arta noastr\ de ast\zi, care împac\, într-un mod destulde ciudat, un anume conservatorism doctrinar cu o real\deschidere c\tre experimentul tehnic, materialeleneconven]ionale [i c\tre diversitatea limbajelor. Cea deadoua mare tendin]\ coagulat\ în ace[ti ani, este ceaexperimental\ propriu-zis\, aceea a formelor alternativede gîndire [i de exprimare artistic\. Palid [i aleatoriuînainte de ’90, acest segment a devenit tot mai coerentatît datorit\ noilor posibilit\]i de informare de care arti[tiiau beneficiat f\r\ restric]ii, cît [i sprijinului financiar[i logistic pe care Centrul Soros pentru Art\ Contemporan\,înfiin]at în 1993, l-a acordat acestei tendin]e.În rest, lucrurile au r\mas oarecum la fel. Între polulneotradi]ionalist [i cel sincronist, continu\ s\ se manifeste,egal\ cu sine, arta de echilibru; polimorf\, confortabil\,frumoas\, decorativ\ [i sigur\. Acea art\ capabil\ s\le ofere tuturor celor alerta]i peste m\sur\, garan]iiserioase c\ putem intra, f\r\ tulbur\ri prea mari, [i înmileniul urm\tor. Care, vorba r\st\lm\cit\ a lui Malraux,va fi unul al globaliz\rii sau nu va fi deloc! •România literar\ nr. 5 / 6 februarie 200925