atelier de editare
atelier de editare atelier de editare
a r t ePrivit în lumina cel pu]in a celor dou\ filme men]ionate maijos care configureaz\ profilul s\u ca regizor, noul film aparenevertebrat [i edulcorat, poate [i pentru faptul c\ din ellipse[te orice reflec]ie a lui Button cu privire la condi]ia sa.B\trâne]ea [i tinere]ea luiBenjamin ButtonRomânia literar\ nr. 5 / 6 februarie 2009U UN SCENARIU realizat dup\ povestireaClui Scott Fitzgerald filmul lui David Fincherdevine provocator nu doar prin story-ul insolital scriitorului american cât prin încercareade a r\spunde provoc\rilor tehnice pe carele ridic\ rolul lui Benjamin Button. Povestirealui Scott Fitzgerald ne ofer\ o parabol\ aunei existen]e care inverseaz\ polii tradi]ionali,copil\ria [i b\trâne]ea. Benjamin Button(Brad Pitt) se na[te b\trân într-o Americ\lingându-[i lini[tit\ r\nile dup\ primul r\zboi mondial[i întinere[te pas cu pas pân\ la stadiul infantil undemoartea survine u[or, decolorând [i ultimele reziduri dememorie. Mama îi moare imediat dup\ na[tere, iar tat\lnu-[i poate accepta progenitura care îi apare monstruoas\,astfel c\ este încredin]at unei familii de culoare care-lva cre[te cu toat\ dragostea [i în lipsa de stupefac]ie aunei comunit\]i tradi]ionale tipice pentru micile or\[eleamericane din sud. De la început, parabola se strecoar\în film pe urmele povestirii cu un bunic care construie[teun ceas ale c\rui limbi se învârt în sens opus, ceas menits\ recupereze timpul pierdut al celor c\zu]i în r\zboi.Benjamin Button ilustreaz\ aceast\ dorin]\ aparentimposibil\ a unei vie]i care se învârte în sensul opusacelor de ceasornic. Experien]a unic\ a timpului esteaici pus\ din nou în discu]ie, cu o alt\ relativizaredecât cea proustian\, a memoriei afective ce reconstruie[terandomizant un trecut filtrat, iluminat perceptiv. Experien]aeste cea care d\ m\sura timpului lui Benjamin Button,– tat\l posed\ o fabric\ de nasturi – dar ea nu mai esteasociat\ vârstei. În mod obi[nuit, asociezi maturit\]ii[i mai ales senectu]ii experien]a (de via]\), [i pentru ceadin urm\ [i o anumit\ reflexivitate, care este una aretrospectivei [i a nostalgiei. Pentru Button via]a începeîntr-un corp prezentând muiuficarea [i anchilozatipice vârstei de 80 de ani, îns\ cu o curiozitate [i inocen]\proprii copil\riei, chiar dac\ într-o prim\ instan]\ b\trânelulButton face un efort speculat în termenii unui miracolde c\tre biserica local\ de a se ]ine pe picioare [i aface câ]iva pa[i. Ace[ti primi pa[i îl duc pe o ambarca]iunede-a lungul marelui fluviu, apoi la o crâ[m\ [i la bordel,tutore de ocazie fiindu-i chiar c\pitanul vasului. Ini]ierilelui Button poart\ în ele inocen]a proprie altei vârste,b\trâne]e sa nu este autentic\ pentru c\ îi lipse[te experien]a,îi lipse[te memoria tr\itului, memorie care se înscrieStrania poveste a lui Benjamin Button (The CuriousCase of Benjamin Button, 2008). Regia: David Fincher.În rolurile principale: Brad Pitt, Cate Blanchett. Gen:Dram\, Fantastic, Romantic. Premiera în România:20.02.2009. Durata: 159 minute. Produs de: Kennedy/Marshall. Distribuit în România de: InterComFilmDistribution.în datele devenirii noastre. B\trâne]ea lui Button esteun fel de masc\ improprie, tovar\[\ de joac\ îi devineo fat\, Daisy (Cate Blanchett) care sesiseaz\ dincolo demasc\ ingenuitatea vârstei reale. Întregul film se construie[teîn jurul acestei rela]ii incongruente, care se dezvolt\ lamaturitate într-o poveste de dragoste [i care încalc\inevitabil tabuurile. Provocarea atât pentru actor, BradPitt, cât [i pentru regizor a fost s\ creeze nu o masc\potrivit\ pentru Button la diferite vârste pe care BradPitt le-a dep\[it sau nu le-a atins înc\, nici m\car modalit\]ilede filmare care s\ fac\ credibil personajul, ci s\ creezela nivelul emo]iei [i al cadrului efectul de timp, cusubiectivitatea fiec\rui moment. {i aici experien]a luiBenjamin Button este unic\ [i nu poate fi decâtintuit\, o putem gândi, o putem proiecta apoi pe un ecran.Dificultatea const\ în a ie[i din spa]iul parabolei care seserve[te de datele realit\]ii ca de un pretext urm\rindo idee, o generalitate, iar David Fincher a reu[it s\ otreac\ într-un registru discret cu riscul de a pierde unsens global al pove[tii. Provocarea apare acolo undeîncerci s\ tratezi drept realitate povestea lui Button, ca[i cum ea chiar ar putea fi posibil\. Ce simte cineva carecu fiecare zi care trece întinere[te în timp ce to]i ceidin jurul s\u, incluzându-i mai ales pe cei de care seata[eaz\, îmb\trânesc. În sensul unei m\sur\ri fizice atimpului [i pentru Button func]ioneaz\ acela[i ceas, darînf\]i[area sa suport\ schimb\ri paradoxale. Pân\ laun punct vârsta sa este nu cea corporal\, ci aceea aexperien]ei sale, în primul rând cea de marinar, memoriasingur\ îl îmb\trâne[te. Punerea în abis a situa]iei saleeste chiar dragostea, dragostea poate în anumitecazuri s\ traverseze grani]ele tabuizate ale vârstei. Prietenade odinioar\ devenit\ o dansatoare de succes, ofemeie emancipat\, dificil de p\strat, apoi o so]ie devotat\[i mam\ scandeaz\ etapele unei rela]ii în care timpul arerolul s\u, vitezele sale [i acordurile sale armonice. Pentruun timp relativ scurt cele dou\ personaje devin congruente,timpul lor se armonizeaz\, apoi sentimentul de anxietatecre[te pe m\sur\ ce Button alunec\ în tinere]e [i iubitasa se îndreapt\ c\tre o alt\ vârst\. Nu sentimentul seepuizeaz\, iar David Fincher a reu[it s\ pun\ corect înlumin\ esen]a situa]iei: exist\ [i un timp al corpurilor[i unul al vârstei care traseaz\ invizibile frontiere.Aici ne afl\m într-un punct friabil al experien]ei unicea lui Benjamin Button. El se afl\ la o deplin\ maturitate,cea a vârstei [i cea a experien]ei de via]\, via]a i s-aîmplinit prin împlinirea al\turi de femeia pe care o iube[te.În mod normal, acest fapt ar trebui s\ constituie capcompasulpentru evolu]ia ulterioar\ a cuplului,apari]ia copiilor [i ulterior a nepo]ilor. Numai c\exist\ un punct de maxim în care vârsta î[i spune cuvântulîn fa]a experien]ei, tinere]ea, pentru c\ Button întinere[tecu fiecare clip\, dizolvând capitalul acestei experien]e.Tinere]ea, cum spune în alt\ povestire Scott Fitzgerald,este „a sort of chemical madness“, are propriul s\u ritm,inconsecven]ele [i accidentele ei. În acest moment cândînc\ nu a întinerit prea mult, cu toat\ maturitatea, Buttonse decide s\ plece [tiind c\ tot ceea ce urmeaz\ ar fiun dezechilibru, c\ ar distruge armonia care r\mâneîncredin]at\ memoriei. Cu pa[i mari, Button se îndreapt\spre adolescen]\ [i peste ceva timp are loc ultima întâlniredintre el [i iubita sa rec\s\torit\. Una dintre scenelecruciale ale filmului este scena de dragoste într-o camer\de hotel între un adolescent [i o femeie trecut\ de patruzecide ani, p\strând ceva din frumuse]ea de odinioar\ acorpului de balerin\, o întâlnire care subliniaz\ stâng\cia,anxietatea fo[tilor îndr\gosti]i. Nu este aproape nimicerotic în aceast\ scen\ furtiv\, [i în orice caz nimicpervers. Ambiguitatea ei este tulbur\toare pentru c\ suntdiverse vârste ale memoriei amestecate aici, vârste cuun diapazon diferit de sensibilitate, un sentimentintens al prezen]ei într-un corp str\in, al recunoa[terii[i înstr\in\rii. Fie [i pentru aceast\ scen\ filmul merit\v\zut. „Evolu]ia“ lui Button îi r\pe[te memoria, urm\toareaîntâlnire între el [i Daisy a[eaz\ între ei o frontier\ denetrecut care nu este cea a vârstei cum ne-am puteaa[tepta, ci aceea a memoriei. Copilul Button se afl\ înfa]a unei femei necunoscute [i binevoitoare, care i-arputea fi mam\, dar care i-a fost prieten\ [i iubit\, vagî[i aminte[te c\ ar fi tr\it o alt\ via]\ de care nu-[i aduceaminte, dar aceasta e tot. Moare cuminte f\r\ un scâncetîn bra]ele fostei iubite. Realizator al lui Fight Club (1999),un film cu o dimensiune distopic\, [i a excelentuluiSeven (1995) David Fincher reu[e[te în acest film redareacursiv\ a unei povestiri insolite, iar din punct devedere „tehnic“ filmul este irepro[abil. Datoreaz\ aceastaunei actri]e de talia lui Cate Blanchett, dar [i unuiBrad Pitt care reu[ete m\car par]ial s\ fie la în\l]imearolului. Sunt îns\ câteva momentele în care regizoruldep\[e[te corectitudinea prestidigita]iei romance-uluide cea mai bun\ calitate pentru a duce filmul într-oalt\ dimensiune, acolo unde se afl\ inefabilul [i marilefilme ale cinematografiei. Privit în lumina cel pu]in acelor dou\ filme men]ionate mai sus care configureaz\profilul s\u ca regizor, noul film apare nevertebrat [iedulcorat, poate [i pentru faptul c\ din el lipse[te oricereflec]ie a lui Button cu privire la condi]ia sa. Esteimposibil s\ nu cau]i un sens diferen]ei atunci când oîncarnezi atât de pregnant, un sens al lumii din care faciparte care s\ te includ\ [i aceasta f\r\ a fi un mare filozof.Pân\ [i Forest Gump are filozofia sa memorabil\ însimplitatea ei de paradox zen: „Life is like a box ofchocolate, you never know what you get inside“. Dinacest punct de vedere, Button este un erou neproblematic,o fanto[\ bine construit\, o curiozitate [i atât, iar f\r\ceasul ale c\rui limbi se învârt de-a-ndoaselea, filmular fi lipsit de o cutie de rezonan]\ cât de mic\. Este ca[i cum David Fincher ar fi uitat esen]ialul, un faptelementar: orice via]\ are un sens. Care este sensul vie]iilui Benjamin Button? •24
Întrepolul neotradi]ionalist [i cel sincronist,continu\ s\ se manifeste, egal\ cu sine, arta deechilibru; polimorf\, confortabil\, frumoas\,decorativ\ [i sigur\.a r t eTeodor Dan - Intersec]iiM.H. Maxy - Trio de coardeResuscitarea limbajuluiÎn primii ani ai deceniului [apte, cînd Andrei C\dere,Ilie Pavel, Teodor Dan, Paul Neagu, Horia Bernea, MarinGherasim, Teodor Moraru, Ion Dumitriu, Vasile Gorduz,Silvia Radu etc., dar [i grup\ri constituite, cum a fostSigma, la Timi[oara, începuser\ deja s\ se manifestepublic, în arta româneasc\ lucrurile întraser\ încet peo direc]ie oarecum normal\. Propagandi[tii anilor cincizeciî[i cam cheltuiser\ avîntul retoric, loturile de tractoaresosite din U.R.S.S. nu mai f\ceau obiectul major alcrea]iei artistice, iar cei îns\rcina]i cu verificarea [evaletelor[i a pensulelor arti[tilor suspec]i, se cam leneviser\ [iei. Ba chiar ap\ruser\, cu vreun deceniu bun mai devreme,cî]iva tineri care, pe nesim]ite, au p\r\sit ogorul [i imagineade [antier [i s-au impus cu autoriate în peisagistic\, înnatur\ static\ [i în compozi]ia neutr\. Pictori ca IonPacea, Alin Gheorghiu, Constantin Piliu]\ (care ulteriorva trece în tab\ra cealalt\) [i al]ii, profitînd de o oarecareamor]ire a vigilen]ei, au reconectat limbajul picturii laformele sale specifice de manifestare. {i cam acela[ilucru s-a întîmplat [i în spa]iul sculpturii [i al decorativelor.Ochiul putea iar\[i, chiar dac\ nu era eliberat cu totulde precau]ii [i de sfieli, s\ se hr\nesc\ din bucuriapur\ a culorii [i din geometria legitim\ a desenului. Îns\de vreme ce „picturalitatea“ picturii fusese reafirmat\[i alfabetul ei repus în circula]ie, se n\[tea de la sine oproblem\ nou\, tot atît de complex\ pe cît de grav eraenun]ul ei: încotro se îndreapt\ arta contemporan\, careeste sensul ei intim [i cum poate fi determinatorizontul s\u moral?Ruptur\ [i continuitateAp\rut\ abrupt, schimbarea de regim din Româniaa g\sit arta plastic\ într-o situa]ie de supravie]uire. Aceast\supravie]uire avea loc, îns\, în condi]iile unui climatgeneral de o extrem\ ostilitate [i ale unei amenin]\ridirecte venite din partea amatorismului, puternic sus]inutîn ultimii ani [i abil promovat politic prin ,,Festivalulna]ional Cîntarea României“. Cam trei segmente maris-au coagulat, în aceste condi]ii, în arta profesionist\[i ele realizau un oarecare echilibru de ansamblu: primulCincizeci de ani de art\contemporan\(o schi]\)era acela al colabora]ioni[tilor institu]ionaliza]i [i alpictorilor de curte în care intrau, cu grade diferite deimplicare ([i cu grade diferite, în general!) nume caViorel M\rginean, Sabin B\la[a, Vasile Pop Negre[teanu,Constantin Piliu]\ [i mul]i al]ii f\r\ autoritate, dar [iarti[ti mult mai complec[i cum sînt Ion Bitzan [i Ion{etran care, dintr-un oportunism care ar merita o aten]iemai mare [i o analiz\ mai am\nun]it\, au acceptat unnego] direct [i explicit cu regimul. Cel de-al doileasegment îi includea pe arti[tii oficiali în accep]iuneanepeiorativ\ a cuvîntului, adic\ pe acei arti[ti care aureu[it s\ se fac\ accepta]i atît la nivelul propagandeide partid, cît [i la nivelul larg al opiniei publice, f\r\compromisuri amendabile [i f\r\ concesii evidente.. Celde-al treilea segment reprezint\, într-un anumit fel, oatitudine artistic\ alternativ\, dar alternativ\ nu atît printehnici [i materiale, de[i, în anumite cazuri, [i în felulacesta, cît prin pozi]ia moral\, prin iconografie [i prinaspira]iile estetice [i doctrinare, ultimele mai degrab\implicite. Aceast\ categorie era reprezentat\ de grupareadin jurul lui Paul Gherasim, grupul Prolog în primulrînd, dar [i de mi[carea mai ampl\, de natur\ spiritualist\,alc\tuit\ preponderent din arti[tii care au debutat îndeceniul [apte. Exista vag [i un al patrulea segment, darunul difuz [i cu pu]ine [anse de coagulare din pricinasuspiciunii [i a ostilit\]ii oficiale, acela care priveaexpresiile [i atitudinile neconven]ionale în accep]iuneastrict\ a cuvîntului. Exprimat mai mult individualdecît ca o tendin]\ larg\ [i explicit\, acest comportamentartistic îi avea ca protagoni[ti de frunte pe Geta Br\tescu,Ion Bitzan, Ion Grigorescu etc., în timp ce unii dintrepionierii s\i, Paul Neagu, de pild\, sau {tefan Bertalan,erau pleca]i deja de mai mul]i ani din ]ar\.Reconstruc]ie [i deriv\O astfel de imagine, fie ea [i sumar\, care prive[teultimii ani ai regimului comunist, este foarte important\pentru c\ pe structura ei se vor manifesta marile tendin]edin perioada care urmeaz\ anului 1990. Segmentul demijloc, cel oficial, a continuat s\ se manifeste constant,egal cu sine [i cu a[teptarea publicului s\u, iar segmentulspiritualist a început lupta pentru suprema]ie în condi]iidestul de bizare. Imediat dup\ canonada din decembrie,pictura româneasc\, de la amatorii halucina]i [i pîn\ lapersonaje cu anumite preten]ii de sobrietate, a descoperit,de multe ori cu o vehemen]\ suspect\, valorilecre[tine [i marile poromisiuni ale artei religioase.Desf\[urat\ în perioada Cr\ciunului [i a anului nou,izbucnit\ brusc, asemena unei revela]ii, [i sfîr[it\ întrobaie de sînge, Revolu]ia româneasc\ a fost resim]it\,prin jertfe [i prin timpul ei calendaristic, drept unsemn mesianic [i o cert\ slobozenie la mîntuire. Nu seputea intra în nici o sal\ de expozi]ii f\r\ a fi întîmpinatde valuri de sînge [i balo]i de spini împleti]i încoroane, de p\duri de cruci [i tone de piroane. Inclusivaceia care, cu doar cîteva zile în urm\, îi pictaser\ înatitudini hieratico-mar]iale pe demiurgul din Prim\verii[i pe îngereasa lui azurie, ca în viziunile celeste ale luiB\la[a, s-au trezit robotind din greu la urcu[uri pe Golgota[i la r\stigniri. În aceste condi]ii, cel care [i-a propusdeclarat salubrizarea acestei zone de aluviunile subculturii,de vulgarit\]ile oportuniste [i dencontinentele gesticula]iisterile, a fost pictorul Sorin Dumitrescu. Pe fondul [iîn prelungirea grupului Prolog, el a înfiin]at Funda]iaAnastasia, în al c\rei program se reg\se[te explicit ideeareconcilierii culturii cu spa]iul cultic. În galeriile Catacomba,unde s-a promovat cel mai coerent proiect din ultimiizece ani, arta religioas\ [i spiritualist\, în sens larg, afost cur\]it\ de to]i parazi]ii ini]iali. În jurul acestei galeriis-a n\scut [i s-a fortificat segmentul neotradi]ionalistdin arta noastr\ de ast\zi, care împac\, într-un mod destulde ciudat, un anume conservatorism doctrinar cu o real\deschidere c\tre experimentul tehnic, materialeleneconven]ionale [i c\tre diversitatea limbajelor. Cea deadoua mare tendin]\ coagulat\ în ace[ti ani, este ceaexperimental\ propriu-zis\, aceea a formelor alternativede gîndire [i de exprimare artistic\. Palid [i aleatoriuînainte de ’90, acest segment a devenit tot mai coerentatît datorit\ noilor posibilit\]i de informare de care arti[tiiau beneficiat f\r\ restric]ii, cît [i sprijinului financiar[i logistic pe care Centrul Soros pentru Art\ Contemporan\,înfiin]at în 1993, l-a acordat acestei tendin]e.În rest, lucrurile au r\mas oarecum la fel. Între polulneotradi]ionalist [i cel sincronist, continu\ s\ se manifeste,egal\ cu sine, arta de echilibru; polimorf\, confortabil\,frumoas\, decorativ\ [i sigur\. Acea art\ capabil\ s\le ofere tuturor celor alerta]i peste m\sur\, garan]iiserioase c\ putem intra, f\r\ tulbur\ri prea mari, [i înmileniul urm\tor. Care, vorba r\st\lm\cit\ a lui Malraux,va fi unul al globaliz\rii sau nu va fi deloc! •România literar\ nr. 5 / 6 februarie 200925
- Page 3 and 4: S\-l red\m pe Caragiale „liber-sc
- Page 5 and 6: Nu-i a[a c\ vacarmul cumplit zi [i
- Page 7 and 8: Dac\ Urbancolia îmi pl\cea - cum s
- Page 9 and 10: Imensa oper\ a lui Vieira s-a cl\di
- Page 11 and 12: În pofida aparen]elor de vitalitat
- Page 13 and 14: Cîteva gînduridespreGrigore Vieru
- Page 15 and 16: a c t u a l i t a t e aUn roman rat
- Page 17 and 18: ` n c u l i s e l e c \ r ] i i- p.
- Page 19 and 20: Orafinat\ specula]ie lingvistic\ [i
- Page 21: l e c t u r iPROFESOR din 2002 la F
- Page 26 and 27: m e r i d i a n eCarlos Drummond de
- Page 30 and 31: a c t u a l i t a t e a-ileanaprelu
- Page 32: a c t u a l i t a t e aCardiogrameN
a r t ePrivit în lumina cel pu]in a celor dou\ filme men]ionate maijos care configureaz\ profilul s\u ca regizor, noul film aparenevertebrat [i edulcorat, poate [i pentru faptul c\ din ellipse[te orice reflec]ie a lui Button cu privire la condi]ia sa.B\trâne]ea [i tinere]ea luiBenjamin ButtonRomânia literar\ nr. 5 / 6 februarie 2009U UN SCENARIU realizat dup\ povestireaClui Scott Fitzgerald filmul lui David Fincher<strong>de</strong>vine provocator nu doar prin story-ul insolital scriitorului american cât prin încercarea<strong>de</strong> a r\spun<strong>de</strong> provoc\rilor tehnice pe carele ridic\ rolul lui Benjamin Button. Povestirealui Scott Fitzgerald ne ofer\ o parabol\ aunei existen]e care inverseaz\ polii tradi]ionali,copil\ria [i b\trâne]ea. Benjamin Button(Brad Pitt) se na[te b\trân într-o Americ\lingându-[i lini[tit\ r\nile dup\ primul r\zboi mondial[i întinere[te pas cu pas pân\ la stadiul infantil un<strong>de</strong>moartea survine u[or, <strong>de</strong>colorând [i ultimele reziduri <strong>de</strong>memorie. Mama îi moare imediat dup\ na[tere, iar tat\lnu-[i poate accepta progenitura care îi apare monstruoas\,astfel c\ este încredin]at unei familii <strong>de</strong> culoare care-lva cre[te cu toat\ dragostea [i în lipsa <strong>de</strong> stupefac]ie aunei comunit\]i tradi]ionale tipice pentru micile or\[eleamericane din sud. De la început, parabola se strecoar\în film pe urmele povestirii cu un bunic care construie[teun ceas ale c\rui limbi se învârt în sens opus, ceas menits\ recupereze timpul pierdut al celor c\zu]i în r\zboi.Benjamin Button ilustreaz\ aceast\ dorin]\ aparentimposibil\ a unei vie]i care se învârte în sensul opusacelor <strong>de</strong> ceasornic. Experien]a unic\ a timpului esteaici pus\ din nou în discu]ie, cu o alt\ relativizare<strong>de</strong>cât cea proustian\, a memoriei afective ce reconstruie[terandomizant un trecut filtrat, iluminat perceptiv. Experien]aeste cea care d\ m\sura timpului lui Benjamin Button,– tat\l posed\ o fabric\ <strong>de</strong> nasturi – dar ea nu mai esteasociat\ vârstei. În mod obi[nuit, asociezi maturit\]ii[i mai ales senectu]ii experien]a (<strong>de</strong> via]\), [i pentru ceadin urm\ [i o anumit\ reflexivitate, care este una aretrospectivei [i a nostalgiei. Pentru Button via]a începeîntr-un corp prezentând muiuficarea [i anchilozatipice vârstei <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong> ani, îns\ cu o curiozitate [i inocen]\proprii copil\riei, chiar dac\ într-o prim\ instan]\ b\trânelulButton face un efort speculat în termenii unui miracol<strong>de</strong> c\tre biserica local\ <strong>de</strong> a se ]ine pe picioare [i aface câ]iva pa[i. Ace[ti primi pa[i îl duc pe o ambarca]iune<strong>de</strong>-a lungul marelui fluviu, apoi la o crâ[m\ [i la bor<strong>de</strong>l,tutore <strong>de</strong> ocazie fiindu-i chiar c\pitanul vasului. Ini]ierilelui Button poart\ în ele inocen]a proprie altei vârste,b\trâne]e sa nu este autentic\ pentru c\ îi lipse[te experien]a,îi lipse[te memoria tr\itului, memorie care se înscrieStrania poveste a lui Benjamin Button (The CuriousCase of Benjamin Button, 2008). Regia: David Fincher.În rolurile principale: Brad Pitt, Cate Blanchett. Gen:Dram\, Fantastic, Romantic. Premiera în România:20.02.2009. Durata: 159 minute. Produs <strong>de</strong>: Kennedy/Marshall. Distribuit în România <strong>de</strong>: InterComFilmDistribution.în datele <strong>de</strong>venirii noastre. B\trâne]ea lui Button esteun fel <strong>de</strong> masc\ improprie, tovar\[\ <strong>de</strong> joac\ îi <strong>de</strong>vineo fat\, Daisy (Cate Blanchett) care sesiseaz\ dincolo <strong>de</strong>masc\ ingenuitatea vârstei reale. Întregul film se construie[teîn jurul acestei rela]ii incongruente, care se <strong>de</strong>zvolt\ lamaturitate într-o poveste <strong>de</strong> dragoste [i care încalc\inevitabil tabuurile. Provocarea atât pentru actor, BradPitt, cât [i pentru regizor a fost s\ creeze nu o masc\potrivit\ pentru Button la diferite vârste pe care BradPitt le-a <strong>de</strong>p\[it sau nu le-a atins înc\, nici m\car modalit\]ile<strong>de</strong> filmare care s\ fac\ credibil personajul, ci s\ creezela nivelul emo]iei [i al cadrului efectul <strong>de</strong> timp, cusubiectivitatea fiec\rui moment. {i aici experien]a luiBenjamin Button este unic\ [i nu poate fi <strong>de</strong>câtintuit\, o putem gândi, o putem proiecta apoi pe un ecran.Dificultatea const\ în a ie[i din spa]iul parabolei care seserve[te <strong>de</strong> datele realit\]ii ca <strong>de</strong> un pretext urm\rindo i<strong>de</strong>e, o generalitate, iar David Fincher a reu[it s\ otreac\ într-un registru discret cu riscul <strong>de</strong> a pier<strong>de</strong> unsens global al pove[tii. Provocarea apare acolo un<strong>de</strong>încerci s\ tratezi drept realitate povestea lui Button, ca[i cum ea chiar ar putea fi posibil\. Ce simte cineva carecu fiecare zi care trece întinere[te în timp ce to]i ceidin jurul s\u, incluzându-i mai ales pe cei <strong>de</strong> care seata[eaz\, îmb\trânesc. În sensul unei m\sur\ri fizice atimpului [i pentru Button func]ioneaz\ acela[i ceas, darînf\]i[area sa suport\ schimb\ri paradoxale. Pân\ laun punct vârsta sa este nu cea corporal\, ci aceea aexperien]ei sale, în primul rând cea <strong>de</strong> marinar, memoriasingur\ îl îmb\trâne[te. Punerea în abis a situa]iei saleeste chiar dragostea, dragostea poate în anumitecazuri s\ traverseze grani]ele tabuizate ale vârstei. Prietena<strong>de</strong> odinioar\ <strong>de</strong>venit\ o dansatoare <strong>de</strong> succes, ofemeie emancipat\, dificil <strong>de</strong> p\strat, apoi o so]ie <strong>de</strong>votat\[i mam\ scan<strong>de</strong>az\ etapele unei rela]ii în care timpul arerolul s\u, vitezele sale [i acordurile sale armonice. Pentruun timp relativ scurt cele dou\ personaje <strong>de</strong>vin congruente,timpul lor se armonizeaz\, apoi sentimentul <strong>de</strong> anxietatecre[te pe m\sur\ ce Button alunec\ în tinere]e [i iubitasa se îndreapt\ c\tre o alt\ vârst\. Nu sentimentul seepuizeaz\, iar David Fincher a reu[it s\ pun\ corect înlumin\ esen]a situa]iei: exist\ [i un timp al corpurilor[i unul al vârstei care traseaz\ invizibile frontiere.Aici ne afl\m într-un punct friabil al experien]ei unicea lui Benjamin Button. El se afl\ la o <strong>de</strong>plin\ maturitate,cea a vârstei [i cea a experien]ei <strong>de</strong> via]\, via]a i s-aîmplinit prin împlinirea al\turi <strong>de</strong> femeia pe care o iube[te.În mod normal, acest fapt ar trebui s\ constituie capcompasulpentru evolu]ia ulterioar\ a cuplului,apari]ia copiilor [i ulterior a nepo]ilor. Numai c\exist\ un punct <strong>de</strong> maxim în care vârsta î[i spune cuvântulîn fa]a experien]ei, tinere]ea, pentru c\ Button întinere[tecu fiecare clip\, dizolvând capitalul acestei experien]e.Tinere]ea, cum spune în alt\ povestire Scott Fitzgerald,este „a sort of chemical madness“, are propriul s\u ritm,inconsecven]ele [i acci<strong>de</strong>ntele ei. În acest moment cândînc\ nu a întinerit prea mult, cu toat\ maturitatea, Buttonse <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> s\ plece [tiind c\ tot ceea ce urmeaz\ ar fiun <strong>de</strong>zechilibru, c\ ar distruge armonia care r\mâneîncredin]at\ memoriei. Cu pa[i mari, Button se îndreapt\spre adolescen]\ [i peste ceva timp are loc ultima întâlniredintre el [i iubita sa rec\s\torit\. Una dintre scenelecruciale ale filmului este scena <strong>de</strong> dragoste într-o camer\<strong>de</strong> hotel între un adolescent [i o femeie trecut\ <strong>de</strong> patruzeci<strong>de</strong> ani, p\strând ceva din frumuse]ea <strong>de</strong> odinioar\ acorpului <strong>de</strong> balerin\, o întâlnire care subliniaz\ stâng\cia,anxietatea fo[tilor îndr\gosti]i. Nu este aproape nimicerotic în aceast\ scen\ furtiv\, [i în orice caz nimicpervers. Ambiguitatea ei este tulbur\toare pentru c\ suntdiverse vârste ale memoriei amestecate aici, vârste cuun diapazon diferit <strong>de</strong> sensibilitate, un sentimentintens al prezen]ei într-un corp str\in, al recunoa[terii[i înstr\in\rii. Fie [i pentru aceast\ scen\ filmul merit\v\zut. „Evolu]ia“ lui Button îi r\pe[te memoria, urm\toareaîntâlnire între el [i Daisy a[eaz\ între ei o frontier\ <strong>de</strong>netrecut care nu este cea a vârstei cum ne-am puteaa[tepta, ci aceea a memoriei. Copilul Button se afl\ înfa]a unei femei necunoscute [i binevoitoare, care i-arputea fi mam\, dar care i-a fost prieten\ [i iubit\, vagî[i aminte[te c\ ar fi tr\it o alt\ via]\ <strong>de</strong> care nu-[i aduceaminte, dar aceasta e tot. Moare cuminte f\r\ un scâncetîn bra]ele fostei iubite. Realizator al lui Fight Club (1999),un film cu o dimensiune distopic\, [i a excelentuluiSeven (1995) David Fincher reu[e[te în acest film redareacursiv\ a unei povestiri insolite, iar din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re „tehnic“ filmul este irepro[abil. Datoreaz\ aceastaunei actri]e <strong>de</strong> talia lui Cate Blanchett, dar [i unuiBrad Pitt care reu[ete m\car par]ial s\ fie la în\l]imearolului. Sunt îns\ câteva momentele în care regizorul<strong>de</strong>p\[e[te corectitudinea prestidigita]iei romance-ului<strong>de</strong> cea mai bun\ calitate pentru a duce filmul într-oalt\ dimensiune, acolo un<strong>de</strong> se afl\ inefabilul [i marilefilme ale cinematografiei. Privit în lumina cel pu]in acelor dou\ filme men]ionate mai sus care configureaz\profilul s\u ca regizor, noul film apare nevertebrat [iedulcorat, poate [i pentru faptul c\ din el lipse[te oricereflec]ie a lui Button cu privire la condi]ia sa. Esteimposibil s\ nu cau]i un sens diferen]ei atunci când oîncarnezi atât <strong>de</strong> pregnant, un sens al lumii din care faciparte care s\ te includ\ [i aceasta f\r\ a fi un mare filozof.Pân\ [i Forest Gump are filozofia sa memorabil\ însimplitatea ei <strong>de</strong> paradox zen: „Life is like a box ofchocolate, you never know what you get insi<strong>de</strong>“. Dinacest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, Button este un erou neproblematic,o fanto[\ bine construit\, o curiozitate [i atât, iar f\r\ceasul ale c\rui limbi se învârt <strong>de</strong>-a-ndoaselea, filmular fi lipsit <strong>de</strong> o cutie <strong>de</strong> rezonan]\ cât <strong>de</strong> mic\. Este ca[i cum David Fincher ar fi uitat esen]ialul, un faptelementar: orice via]\ are un sens. Care este sensul vie]iilui Benjamin Button? •24
Change language