atelier de editare
atelier de editare atelier de editare
l e c t u r iRomânia literar\ nr. 5 / 6 februarie 200920OEZIABianc\i Marcovici e numai în aparen]\Ppaharul cu emo]ii, paharul pe jum\tate golpe care au r\mas amprentele sincerit\]ii:de fapt e vorba de o construc]ie care îndeamn\cititorul la o lectur\ ciclic\, din ce în cemai profund\. Unit\]ile poetice se leag\ întreele ca notele unei game, dar revenind mereuîn alt\ structur\; aparent, un joc, dar în realitateo structur\ îndelung gândit\: „Dac\ nu mi-a[ uitaversurile/ nu a[ mai putea scrie/ precum o gam\, doaropt note/ permutându-le în combina]ii/ dai na[tere laun fel de loterie/ a sim]urilor/ excitate de neputin]aprimirii ofrandei“. (Îmi dau seama c\ nu e simplu).Cele opt note sunt clasicele drumuri ale c\ut\rii desine. Iubirea revine cel mai des, a[a cum tonica nu lipse[tedintr-un acord. Dar revenirea nu e totdeauna u[oar\ [imaestrul care ]ine sunetele în cristal e con[tient dedificult\]i. „Uneori scriu direct/ e-mailul e concentratulcare vreau s\ ]i-l fac cunoscut/ impresia fulgerului c\zutbrusc pe buze/ îl gu[ti îl speri/ zici c\ e un miracol./ trecipeste mizerabila fiin]\ cu tractorul/ întorcând troienepeste el/ cu [enilele inimii. e [i \sta un experiment/s\-i spui cuiva adev\rul în fa]\, / chiar de El scrie subo p\tur\ celebr\/ con]inutul s\u e un fiasco acoperitde pleoapa nevederii (…) partitura e în cheia sol.cheia victoriei/ ai pierdut majorul/ chiar [i gongul final/o ghioag\ în gong/ nu [tii s\ sco]i din sunet poemul.“(Experiment cu marionet\).Printr-un glissando, o alunecare dintr-o tonalitate înalta, poeta î[i transfer\, în bun\ tradi]ie metafizic\,sentimentele într-un plan mai înalt. „M-am obi[nuits\-mi torni poemele/ la cafeaua de diminea]\/ sunt caaburul b\rbatului din mine/ c\ruia niciodat\ nu am s\-irecunosc fa]a./ chiar dac\ l-a[ întâlni pe strad\/ a[trece pe lâng\ el, b\rbatul închipuit…/ f\r\ s\-l [tiu/doar o tres\rire a[ avea/ privindu-i ochii de sub pleoapaalbastr\/ întrez\rind/ pescarul atent la momeal\/ …piroga sa e departe ca o epav\./ nu mai încerca s\ m\ademene[ti/ mâinile tale sunt ca de ghea]\/ prinse în[uruburi/ ca o marionet\./ nici un om nu e f\r\ cusur,are o pat\ mititic\/ poate pe c\ma[a scrobit\, poatenici eu nu-s ce par./ alunecând, alunecând, de pe o alt\epav\“. (Din dep\rt\ri).Acest poem, ca [i multe altele pe aceea[i tem\, darscrise în form\ dialogal\, l\muresc [i titlul c\r]ii, Espressodublu la Ierusalim. Conversa]ie într-o clip\ de r\gaz– de realitate a vie]ii – cu sinele, dup\ principiulrostit de Rimbaud, je est un autre, sau cu o fiin]\ drag\disp\rut\; sau dialogul cu Dumnezeu. Hölderlin are opoezie în care spune c\ bea din dou\ pahare. Paharulpoemal Bianc\i Marcovici, a[ezat lâng\ dublul espresso,e pus în lumina bun\: „Se poate întâmpla s\ reflectecurcubeul/ precum un acvariu“(Partea cea plin\ apaharului). Dar Espresso mai sugereaz\ [i esen]a (rezultatulprelucr\rii alchimice), iar prin analogie cu expresultren,fulger\toarea trecere a existen]ei. Transferul se facebrusc, e un scurt-circuit: „Niciodat\ nu m\ preg\tescpentru tine/ spontan î]i redau cum sunt cum/ uneorinu vreau s\ fiu,/ cap\t forma ta nem\surat\/ închid ochii[i-]i scriu - / pianul meu sun\ la unison, clapele/ urm\rescliterele latine, cele ebraice se sting,/ cap\t forma ta cândcalendar30.01.1808 - s-a n\scut Grigore Ple[oianu (m. 1857)30.01.1852 - s-a n\scut I.L. Caragiale (m. 1912)30.01.1857 - a murit Grigore Ple[oianu (n. 1808)30.01.1909 - s-a n\scut Ion Munteanu (m. 1992)30.01.1915 - s-a n\scut Viorica Tomescu30.01.1925 - s-a n\scut Nagy Pál30.01.1931 - s-a n\scut George {ovu30.01.1932 - s-a n\scut Dinu S\raru30.01.1934 - s-a n\scut Hans Liebhardt30.01.1936 - s-a n\scut {tefan Stoenescu30.01.1950 - s-a n\scut Claudia Voiculescu30.01.1958 - a murit George A. Petre (n. 1900)30.01.1972 - a murit Ion Luca (n. 1894)30.01.1982 - a murit Radu Petrescu (n. 1927)30.01.1988 - a murit Endre Karoly (n. 1893)30.01.2000 - a murit Nicolae Ioana (n. 1939)30.01.2007 - a murit Gheorghe Cr\ciun (1950)31.01.1843 - s-a n\scut Ion Bumbac (m. 1902)31.01.1870 - a murit Cilibi Moise (n. 1812)31.01.1911 - s-a n\scut Florica Ciura-{tef\nescu (m. 1976)31.01.1926 - s-a n\scut Dominic Stanca (m. 1976)31.01.1929 - s-a n\scut Constantin MateescuCele opt note ale gameiBianca Marcovici, Espresso dublu la Ierusalim,volum bilingv (traducere în limba ebraic\ deTomy Sigler), Editura Haifa Israel, 2008.m\ cuprinzi“ (Inspira]ia).Amintirile nu las\ îns\ un gust amar; citim cuget\rileunei optimiste, acest lucru se vede clar din arta de a sebucura de clip\: „Sunt din nou îndr\gostit\/ de cevanedefinit…/ între m\rar [i p\trunjel/ gogo[ari cop]i [ivinete marinate, /ceva între vi[ine [i cire[e negre, f\r\sâmburi…/ ceva între nuci noi/ de cur\]at/ din copaculcopil\riei/ [i zarz\re culese de mine –/ ceva cu sâmburide caise/ sparte pe caldarâm/ cu o piatr\ mare,/ cevacu picioarele goale/ c\lcând pe iarba abia r\s\rit\/ bândap\ dintr-un vas coclit“. (Rena[tere)Curajul de a merge mai departe înseamn\ îns\ [icurajul de a aborda teme grave. „Fug în reveria vioriipoemului/ [tiu c\-mi apar]in amândou\/ precum vioaralui Chagall/ sunetul neresemn\rii din cosmosul diletan]ilor/fragila vioar\/ canarul evreului/ ca etern\ victim\“ (Vioarapoemului).Cea mai grav\ tem\ e desigur destinul de a fi evreu:„Suntem unicul popor din lume/ care nu avem o bucurie31.01.1930 - s-a n\scut Marta Cosmin31.01.1931 - s-a n\scut Andrei B\leanu31.01.1937 - s-a n\scut Mircea Micu31.01.1952 - s-a n\scut Lumini]a Sobie]chi31.01.1958 - a murit Al. Popescu-Negur\ (n. 1893)31.01.1980 - a murit Valeriu Bucuroiu (n. 1934)31.01.1987 - a murit Nicolae Velea (n. 1936)31.01.2003 - a murit Nicolae Fulga (n. 1935)1.02.1838 - s-a n\scut Niculae Gane (m. 1916)1.02.1907 - s-a n\scut Oscar Lemnaru (m. 1968)1.02.1912 - s-a n\scut Vasile Netea (m. 1991)1.02.1922 - s-a n\scut I.M. {tefan (m. 1992)1.02.1923 - s-a n\scut Lia Cri[an (m. 2005)1.02.1924 - s-a n\scut Bianca Zamfirescu1.02.1932 - s-a n\scut Anatolie Pani[ (m.2007)1.02.1934 - s-a n\scut Nicolae Breban1.02.1936 - s-a n\scut Nicolae Motoc1.02.1944 - s-a n\scut Petru Popescu1.02.1945 - a murit Ion {iugariu (n. 1914)1.02.1949 - a murit N.D. Cocea (n. 1880)1.02.1951 - s-a n\scut Rodian Dr\goi1.02.1951 - s-a n\scut Elena Indrie[1.02.1999 - a murit Dimitrie Rachici (n. 1934)1.02.2007 - a murit Anatolie Pani[ (n. 1932)2.02.1868 - s-a n\scut C. R\dulescu-Motru (m. 1957)2.02.1879 - s-a n\scut I.C. Vissarion (m. 1951)întreag\/ pentru c\ fiecare s\rb\toare/ ne aduceaminte de cei uci[i...“ (Auschwitz) Contextul istoric nupoate fi eludat. R\zboiul, amenin]area mor]ii suntnote centrale în gama Bianc\i Marcovici: „Calculatorulîmprumutat nu [tie române[te [i Nu va [ti/ Haifa, NordulIsraelului sub tirul katiu[elor/ inima î]i iese din pieptla fiecare alarm\/ soarele apune de fiecare dat\/ înacel moment. Stare de beatitudine/ frustrant\, aberant\./Suni la copii sau copiii mai sun\/ leg\turi telefoniceisterizante, necesare. / Ce repune inima în piept cu migal\chirurgical\/ te informezi ie[ind din ad\postul ventuz\…“(Transmisie direct\) Situa]ia fiind în sine cutremur\toare,nu mai are nevoie de retu[, încât poemele de acest tipsunt mai degrab\ izbucniri în proz\, mizând pe emo]iileprovocate de moment. Suita de amenin]\ri [i catastrofecere un limbaj aspru. Singura îmblânzire adus\ de poet\e a[ezarea în form\ dialogal\.Dup\ ce am ajuns [i eu la Ierusalim, dup\ ce amv\zut cum tresare timpul când atingi un zid, cum cenu[aînvie printr-un cuvânt, praful (analog minimei) disp\rândîn cerul albastru, mâna albit\ de lumina arhetipal\, potdepune la rândul meu m\rturie c\ acesta este locul.Bianca Marcovici reu[e[te s\ transmit\ acest sentiment:„Ierusalim, noaptea viselor, divinitatea atât / de aproape,dispare arogan]a spiritual\/ apare gr\dina noastr\ înlumina feeric\, revela]ia/ Zidul Plângerii noastre singurascen\ din via]\/ în care te sim]i tu însu]i/ spatele la publiccu degetele r\sfirate, plângând/ cu inima pe zidul degranit/ te rogi pentru copiii t\i, poporul t\u/ când lume-]ipare surd\…./ [i zidul împietrit î]i d\/ speran]\/ îl p\r\se[ti,încet, cu fa]a spre el/ sim]indu-i înc\ energia/ te întorciapoi spre cei care te-au r\nit, ne-au r\nit/ [i încercidin nou s\-nfrun]i/ legea junglei noastre./ Ierusalimulmeu, red\-m\…“ (Noaptea la Ierusalim)De undeva ni se pare c\ auzim ecoul: „pe mine, miered\-m\“. Bianca Marcovici a plecat din Ia[i: „M-amn\scut aproape/ de teiul lui Eminescu./ Ani de-arândul l-am urm\rit / în înc\run]ire – era sprijinit de ocârj\ metalic\ betonat\ – / p\rea un om invalid / cu p\rulde culoarea toamnei“ (Teiul lui Eminescu). Limba român\în care scrie „e cernoziomul ad\ugat în doze mici, e /compartimentarea inimii/ în care aduci numai lucruriscumpe,/ de re]inut, e trecutul, e prietenia sincer\,netrucat\“. Acum, tradus\ în ebraic\ de Tomy Sigler (larândul s\u emigrat din Pa[cani în 1963, [i el fascinat delimba lui Eminescu, deoarece a publicat o traducere aLuceaf\rului), poeta reu[e[te dubla performan]\ de a-iemo]iona pe cei de dincoace [i dincolo de pragul eiexisten]ial.Grete TARTLER2.02.1896 - a murit Neculai Beldiceanu (n. 1844)2.02.1913 - s-a n\scut Ion Gh. Pan\2.02.1914 - s-a n\scut Nicolae }a]omir (m.1996)2.02.1914 - s-a n\scut Constantin Prisnea (m. 1968)2.02.1916 - s-a n\scut George Dan (m. 1972)2.02.1916 - s-a n\scut Irina Eliade (m. 1998)2.02.1922 - s-a n\scut Iosif Farago (m. 2004)2.02.1930 - s-a n\scut Alexandru Cristea (m. 2002)2.02.1932 - s-a n\scut Marsui Ildikó2.02.1940 - s-a n\scut Adrian Anghelescu2.02.1944 - s-a n\scut Lidia Hlib2.02.1958 - s-a n\scut George Grigore2.02.1964 - a murit Ion Marin Sadoveanu (n. 1893)2.02.2004 - a murit Francisc Meghere[ (n. 1938)2.02.2005 - a murit Drago[ Mor\rescu (n. 1923)3.02.1828 - s-a n\scut Dora D’Istria (Elena Ghica) (m. 1888)3.02.1921 - s-a n\scut Sergiu Filerot (m. 1989)3.02.1926 - s-a n\scut Tudor George (m. 1992)3.02.1938 - s-a n\scut Ana Mâ[lea-Chiril\ (m. 1980)3.02.1944 - s-a n\scut Petre Anghel3.02.1952 - a murit Constant Tonegaru (n. 1919)3.02.1954 - a murit Ionel Teodoreanu (n. 1897)3.02.1958 - s-a n\scut Vasile Gârne]3.02.1972 - a murit Neagu R\dulescu (n. 1912)3.02.2005 - a murit Ioan Flora (n. 1950)
l e c t u r iPROFESOR din 2002 la Facultatea de Litere[i {tiin]e ale Comunic\rii a Universit\]ii dinSuceava, Mircea A. Diaconu (n. 1963, Or]e[ti,Neam]) [i-a dat doctoratul în 1998 cu „Mi[careaLiterar\ Iconar“. Expert în via]a [i operaunor scriitori bucovineni [i moldoveni tipMircea Streinul, Creang\, Hoga[, dovad\monografiile dedicate acestora, criticul [iistoricul literar sucevean a citit toat\ literatura interbelic\[i înc\ ceva pe deasupra. {tie tot despre poezia român\modern\ (vezi monografia dedicat\ lui Cezar Baltag,Aula 2000), dar [i despre cea postmodern\. A ob]inutde dou\ ori premiul Asocia]iei scriitorilor din Ia[i(1998,2000). Scrie cu aceea[i dezinvoltur\ cronic\curent\ de carte , dar [i eseuri de anvergur\ cum ar ficel la care ne vom referi Poezia de la „Gândirea“ Edi]iaa II-a rev\zut\, Ideea European\, 2008, 192 p.).„Gândirea“ a fost o revist\ lunar\, ap\rut\ în mai1921 la Cluj, transferat\ din 1922 la Bucure[ti, unde cudou\ scurte întreruperi (1925, 1933-1934) continu\s\ vie]uiasc\ pîn\ în 1944. Pân\ în 1926 în fruntea eise afl\ Cezar Petrescu, secondat din februarie 1926 [ipân\ în 1928 de Nichifor Crainic, iar în continuarenumai acesta din urm\. Prima echip\ de colaboratoripermanen]i o alc\tuiesc Lucian Blaga, Adrian Maniu,Gib Mih\escu, Aron Cotru[. Li se vor al\tura pe parcursIon Pillat, E. Bucu]a, I.M. Sadoveanu etc. Revista vareu[i s\ polarizeze temporar sau sporadic personalit\]ide marc\ ale literaturii deceniului trei [i patru, cum arfi Arghezi, V.Voiculescu, Radu Gyr, Al. Philippide, IonVinea, Minulescu, G. Bacovia, Emil Isac, Zaharia Stancu,dar [i ale criticii, eseului [i prozei precum Dan Botta,G. C\linescu, Mircea Eliade, Petre Pandrea, TudorVianu, Victor Papilian, Mateiu I. Caragiale, G. Breazul,Vasile B\ncil\, Mihail Ralea, Ionel Teodoreanu etc.Masive defec]iuni se vor înregistra dup\ anul 1930 cânddevine imperativ\ noua orientare impus\ de Crainic,teologic\, antira]ionalist\, etnicist\, preconizând orena[tere religios-ortodoxist\ de rit bizantin. Revistava fi angajat\ tot mai mult ideologic dar [i politic,atât de un Radu Dragnea, cât mai ales de Crainic însu[i,partizan al dictaturii antonesciene.Revenind la autorul acestei c\r]i, vom observa nudoar vastele sale lecturi, ci [i probitatea demersuluicritic, dovad\ stând Indexul de nume în care nu suntdoar cita]i ci [i citi]i {tefan Baciu, Lucian Blaga, MirceaBraga, Matei C\linescu, Aron Cotru[, Nichifor Crainic,Ov. S. Crohm\lniceanu, Adrian Maniu, D. Micu, Z.Ornea, Ion Pillat, Tudor Sandu, Mircea Scarlat,Vasile Voiculescu, Vrabie Ghe. (sic!, vina corecturii,„Gândirea“, f\r\ prejudec\]ievident), unii [i în calitate de esei[ti sau monografi aigândirismului. Cartea lui Mircea A. Diaconu se coaguleaz\în jurul a trei capitole: „Modernism [i tradi]ionalism“,„Poezia de la Gândirea“, „Constantele poeziei gîndiriste“.Recunoscînd [i asumându-[i impasul terminologic,autorul risc\ s\ redeschid\ controversa dintre modernism[i tradi]ionalism (termeni folosi]i uneori impropriu sautenden]ios), id est orientarea europenizant\, lovinescian\[i cea autohtonizant\ (cu obâr[ia în sem\n\torism) care[i-au disputat vreme de dou\zeci de ani trofeele artisticoliterare.O prim\ concluzie a autorului ce ne scoate din h\]i[ulterminologic ar fi urm\toarea: „poezia tradi]ionalist\nu se opune poeziei moderne cu care este consubstan]ial\,pe când tradi]ionalismul, ca atitudine general\, [i nu cami[care exclusiv poetic\, se opune modernit\]ii“. Citându-lpe Ion Pillat cu iluminantul s\u studiu „Tradi]ie[i inova]ie“ (1943) în care intuie[te complementaritateapoeziei tradi]ionaliste [i a spiritului modern, Mircea A.Diaconu nu uit\ s\ aminteasc\ aparent paradoxalaaser]iune a lui N. Manolescu cfr. c\reia avangarda aravea afinit\]i mai mari cu tradi]ionalismul decât cumodernitatea.Autorul are iscusin]a de a focaliza [i reconsideratexte cunoscute, mai pu]in cunoscute sau date uit\rii,apar]inând colaboratorilor revistei în cauz\ antologa]ide Emil Pintea în „Antologia literar\“ ; de[inu opereaz\, bineîn]eles, pe un teren virgin, scriituracriticului, analitic\ [i totodat\ disociativ\, limpid\ [icaptivant\, are darul de a ne convinge, dac\ mai eracazul, c\ spiritul „Gândirii“ nu poate fi redus la ortodoxismuletnic propus de Crainic, de vreme ce el a fecundat „caatmosfer\ poetic\ stimulatoare“ c\r]ile [i destinele unormari poe]i, gânditori [i arti[ti români. Ceea ce nu înseamn\c\ trebuie s\ uit\m ultimii ani ai revistei în care, a[acum sus]ine D. Micu în monografia sa, ea se fascizase,prosl\vind nazismul [i fascismul.Mircea A. Diaconu st\ruie în a individualiza gândirismul,dincolo de ni[te constante, descifrând, aprofundând [inuan]ând prin comentariiproprii de mare rafinamentsintagme precum „etnicismulestetizant al lui Blaga“,„tradi]ionalismul decoratival lui Pillat“, „suprafa]aautohtonist\ a lui Voiculescu“,„ortodoxismul cu inflexiunisem\n\toriste al lui Crainic,„bizantinismul estetizant allui Maniu“. În cazul luiCrainic, discipol al uneiestetici poetice de tipbremondian, se aduce îndiscu]ie conceptul de art\ca substitut teandric („Isusîn ]ara mea“,“Sensul teologic al frumosului“); se ofer\argumente pentru orfismul poeziei blagiene sau al sineluiprofund, poetic [i cosmic, în defavoarea eului biografic.Acest tip de lirism obiectivat se verific\ [i la AdrianManiu, la V. Voiculescu ce exceleaz\ în conceptualizareaemo]iilor, la Radu Gyr, la Aron Cotru[ (cu lirismuls\u oracular). Nu este de neglijat nici faptul c\ „Gândirea“a stimulat poezia minor\, mimetic\, ilustrativ\, tipSandu Tudor cu celebrul s\u „Acatist“, Vasile Ciocâlteu,D. Ciurezu etc. Exist\ [i teme, ca de pild\ moartea [ierosul, eretice fa]\ de doctrina gândirist\ inventariatede autor în textele unor {tefan Baciu, Olga Caba,Gherghinescu Vania, Minulescu (în postura de confec]ionerde poezii pe o tem\ dat\), Radu Gyr [i chiar Pillat.Cartea lui Mircea A. Diaconu, axat\ pe cei patru saucinci piloni de rezisten]\, Blaga, V.Voiculescu, Ion Pillat;Adrian Maniu, Aron Cotru[, dar [i pe ideea de a demonstrac\ în literatura român\ a existat dintotdeauna un filonde poezie religioas\, este de fapt un mic compediu deistorie a poeziei interbelice, de indubitabil\ valoareideatic\ [i analitic\.Geo VASILEPrin anticariateTendin]eRED c\ titlul plachetei pe care o am în fa]\ eCmai celebru, mult – se întîmpl\! – decîtcartea. Întoarcerea poetului la uneltele sale vas\ fie, în limbajul oarecum obi[nuit, un fel deparol\, care nu acoper\ doar abia vreo 50 depagini de versuri. Volumul lui Camil Baltazar(alias Leopold Goldstein), din 1934, de la CulturaNa]ional\, cu portretul autorului, isc\lit de Mili]a Petra[cu.Sonorit\]i diferite, de la acelea m\runte, ca zuruitul unormonede, precum reg\sirea cine [tie c\ror igli]e poetice[ti,pîn\ la teribile fanfare anun]înd revan[a, revolu]iaori, dimpotriv\, restaura]ia, se aga]\ de sensulechivoc al întoarcerii. Te po]i a[tepta la orice, luîndaceast\ promisiune, cu vagi izuri burgheze, în literaei. Sensul pe care i-l d\ Camil Baltazar lini[te[tedezam\gitor – orice confruntare e o dezam\gire! – atarispecula]ii. E via]\ reg\sit\ [i împ\cat\ în reînnodareapove[tii de amor cu styloul (sic!) galben d\ruit deUry Benador, pentru „alba ap\ a versurilor“. Stareade „îngerire“, o minune pentru care te rogi cuvintelor,o domolire care ar p\rea suspect\, dac\ n-ar ar\ta abun\, naiv\ sinceritate, e înc\ o dezicere de fapt\. Aufost nenum\rate, pe toate tonurile gamei, fiindc\ rarse va fi pomenit, în toat\ istoria, mod\ mai aclamat\ [i,deopotriv\, mai pus\ la zid decît arta pentru art\. Ceare, dezicerea lui Camil Baltazar, apucarea lui de unelte,deosebit de atîtea profesiuni?O triste]e de om p\]it, interludiul acela pe care to]iîl invoc\m, f\r\ s\-l atingem decît foarte pu]ini, în careier]i f\r\ s\ po]i uita. Imagini de tribut, venind dinm\runtaiele unei arte care se na[te datoare: „Zilniculmeu tain îl pl\tesc,/ por]ia mea de palavr\ [i bal\,/ cuei deopotriv\ meschin [i lumesc/ aceea[i urdoare m\’nneac\ [i m\ spal\.“ (Spovedanie) Lucruri [tiute [ir\sspuse, avînd doar m\runtul avantaj de-a ie[i din fibraunui om în stare s\ se plece. Nu cu marea trufie r\nit\a romanticilor cîrpindu-[i rana cu tirade, nu cu frumosulsictir al marilor învin[i, nici cu nep\sare, nici cu sl\biciuneaatacat\, imediat, de insuportabila mil\ f\r\ iubire. Înschimb, cu nevoin]a unui truditor, avînd supunereaîn]eleapt\ a împov\ra]ilor, mai nobili, în trist\ necîrtirealor, decît cei care-i împov\reaz\: „Mîna cu care înnod[i înclei/ slova stîngace, ruga amar\,/ îngeri o ]in u[orde subsoar\,/ ca s\ nu tulbure marea triste]e a ei.“(Spovedanie).Semnificativ\, pentru o anume preg\tire a sufletuluireav\n de munca ce-au s\-i fac\ uneltele, e Cur\]ie:„St\rui cu palme înalte de cer/ s\-]i cuprind preajma[i m\ cutremur/ de cîte oriî]i simt fiin]a de mreji/învelindu-m\: stea polar\pe vremuri.// Joaca [i-alergareaîn jurul t\u/ le asem\n foculuide pe comori,/ sunt seri încare, magic, ard în sori/ [iseri când îmi ard inima.“Recuzita unui modernismcu îngeri [i Marii î[i ia revan[a,mig\lit\, într-o poezie întoars\din r\t\cirile ei abstracte,pentru „cuvinte simple, f\r\sub]irimi.“ „Vorbe simplede oameni“ sînt semnele cucare se scrie alfabetul nou. Un program care, ast\zi,stîrne[te rele amintiri, din vremea cînd poezia se str\duias\ recapete metafora. Ante-bellum, s\ zic a[a, e doaro strigare, sfî[iat\ de netemeinicia uneltelor, dup\naturale]e. Dup\ elegan]a, potrivit\ în toate cele, afiec\rui gest de fiin]\ din carne, fa]\ cu imaginea pudrat\din cuvinte: „S\ fii în versul meu la fel de vie/ cume[ti în joaca ta cea mai umil\,/ [i-n ritmul meu s\ urcesfî[ierea ta nubil\,/ ca un ciorchin pe-aracul s\u în vie,//ca s\ rode[ti în arta mea [i s\-i fii stem\,/ cu ea s\urci, cu ea în noapte s\ recazi,/ fiindu-mi îngerul mântuitorde azi/ [i steaua mea peste întunecimi [i vreme.“ (Alfabetnou, III). S\ mai îng\duim, nostalgic, miezul uneitendin]e pe care teoria a îmb\ls\mat-o în muzeul cu artepoetice. Gre[indu-i, fiindc\ unde e trupul care sufer\ [iunde mintea care creeaz\, în simultanul din Lauda fiin]eitale? „{i degetele se-alung\ ’ntre rime/ s\-]i cetluie oarom\ specific\ [i-o adâncime/ [i pururea ta fr\gezime.//Ca s\ r\mâi aici durat\ subteran,/ în porii din hârtie,/ca o întâie dâr\ febril\/ de sânge/ pe o coaps\ nubil\,/ca un dureros filigran.“ Scrisul, nimic nou, nu e o posedareoarecare, ci prima. Aci e tîlcul întoarcerii. O auroral\minciun\.Urna greceasc\, pe care fantoma lui Patrocle i-oevoc\ în vis lui Ahile. Urna datoriei s\vîr[ite, a poezieiîmplinite în rostul ei, de-a aduce fiin]\ în fiin]\: „{i[tiind c\ rostul meu sfâr[e[te-n leat/ când farmecele taletoate t\lm\cite’n steme/ vor cre[te în safirul de poeme/f\ptura ta cea mai frumoas\, – împ\cat/ voiu spuneatunce:Doamne, ceasul a sunat/ s\ risipe[ti [i ]\rna meaîn vreme.“ (Ciclu încheiat). E singura, mare, putere auneltelor: s\ fac\. {i marea lor sl\biciune, s\ se epuizezef\cînd. De aceea uneltele mor. Întoarcerea poetului eun recviem pentru ele.Simona VASILACHERomânia literar\ nr. 5 / 6 februarie 200921
- Page 3 and 4: S\-l red\m pe Caragiale „liber-sc
- Page 5 and 6: Nu-i a[a c\ vacarmul cumplit zi [i
- Page 7 and 8: Dac\ Urbancolia îmi pl\cea - cum s
- Page 9 and 10: Imensa oper\ a lui Vieira s-a cl\di
- Page 11 and 12: În pofida aparen]elor de vitalitat
- Page 13 and 14: Cîteva gînduridespreGrigore Vieru
- Page 15 and 16: a c t u a l i t a t e aUn roman rat
- Page 17 and 18: ` n c u l i s e l e c \ r ] i i- p.
- Page 19: Orafinat\ specula]ie lingvistic\ [i
- Page 24 and 25: a r t ePrivit în lumina cel pu]in
- Page 26 and 27: m e r i d i a n eCarlos Drummond de
- Page 30 and 31: a c t u a l i t a t e a-ileanaprelu
- Page 32: a c t u a l i t a t e aCardiogrameN
l e c t u r iRomânia literar\ nr. 5 / 6 februarie 200920OEZIABianc\i Marcovici e numai în aparen]\Ppaharul cu emo]ii, paharul pe jum\tate golpe care au r\mas amprentele sincerit\]ii:<strong>de</strong> fapt e vorba <strong>de</strong> o construc]ie care în<strong>de</strong>amn\cititorul la o lectur\ ciclic\, din ce în cemai profund\. Unit\]ile poetice se leag\ întreele ca notele unei game, dar revenind mereuîn alt\ structur\; aparent, un joc, dar în realitateo structur\ în<strong>de</strong>lung gândit\: „Dac\ nu mi-a[ uitaversurile/ nu a[ mai putea scrie/ precum o gam\, doaropt note/ permutându-le în combina]ii/ dai na[tere laun fel <strong>de</strong> loterie/ a sim]urilor/ excitate <strong>de</strong> neputin]aprimirii ofran<strong>de</strong>i“. (Îmi dau seama c\ nu e simplu).Cele opt note sunt clasicele drumuri ale c\ut\rii <strong>de</strong>sine. Iubirea revine cel mai <strong>de</strong>s, a[a cum tonica nu lipse[tedintr-un acord. Dar revenirea nu e tot<strong>de</strong>auna u[oar\ [imaestrul care ]ine sunetele în cristal e con[tient <strong>de</strong>dificult\]i. „Uneori scriu direct/ e-mailul e concentratulcare vreau s\ ]i-l fac cunoscut/ impresia fulgerului c\zutbrusc pe buze/ îl gu[ti îl speri/ zici c\ e un miracol./ trecipeste mizerabila fiin]\ cu tractorul/ întorcând troienepeste el/ cu [enilele inimii. e [i \sta un experiment/s\-i spui cuiva a<strong>de</strong>v\rul în fa]\, / chiar <strong>de</strong> El scrie subo p\tur\ celebr\/ con]inutul s\u e un fiasco acoperit<strong>de</strong> pleoapa neve<strong>de</strong>rii (…) partitura e în cheia sol.cheia victoriei/ ai pierdut majorul/ chiar [i gongul final/o ghioag\ în gong/ nu [tii s\ sco]i din sunet poemul.“(Experiment cu marionet\).Printr-un glissando, o alunecare dintr-o tonalitate înalta, poeta î[i transfer\, în bun\ tradi]ie metafizic\,sentimentele într-un plan mai înalt. „M-am obi[nuits\-mi torni poemele/ la cafeaua <strong>de</strong> diminea]\/ sunt caaburul b\rbatului din mine/ c\ruia niciodat\ nu am s\-irecunosc fa]a./ chiar dac\ l-a[ întâlni pe strad\/ a[trece pe lâng\ el, b\rbatul închipuit…/ f\r\ s\-l [tiu/doar o tres\rire a[ avea/ privindu-i ochii <strong>de</strong> sub pleoapaalbastr\/ întrez\rind/ pescarul atent la momeal\/ …piroga sa e <strong>de</strong>parte ca o epav\./ nu mai încerca s\ m\a<strong>de</strong>mene[ti/ mâinile tale sunt ca <strong>de</strong> ghea]\/ prinse în[uruburi/ ca o marionet\./ nici un om nu e f\r\ cusur,are o pat\ mititic\/ poate pe c\ma[a scrobit\, poatenici eu nu-s ce par./ alunecând, alunecând, <strong>de</strong> pe o alt\epav\“. (Din <strong>de</strong>p\rt\ri).Acest poem, ca [i multe altele pe aceea[i tem\, darscrise în form\ dialogal\, l\muresc [i titlul c\r]ii, Espressodublu la Ierusalim. Conversa]ie într-o clip\ <strong>de</strong> r\gaz– <strong>de</strong> realitate a vie]ii – cu sinele, dup\ principiulrostit <strong>de</strong> Rimbaud, je est un autre, sau cu o fiin]\ drag\disp\rut\; sau dialogul cu Dumnezeu. Höl<strong>de</strong>rlin are opoezie în care spune c\ bea din dou\ pahare. Paharulpoemal Bianc\i Marcovici, a[ezat lâng\ dublul espresso,e pus în lumina bun\: „Se poate întâmpla s\ reflectecurcubeul/ precum un acvariu“(Partea cea plin\ apaharului). Dar Espresso mai sugereaz\ [i esen]a (rezultatulprelucr\rii alchimice), iar prin analogie cu expresultren,fulger\toarea trecere a existen]ei. Transferul se facebrusc, e un scurt-circuit: „Niciodat\ nu m\ preg\tescpentru tine/ spontan î]i redau cum sunt cum/ uneorinu vreau s\ fiu,/ cap\t forma ta nem\surat\/ închid ochii[i-]i scriu - / pianul meu sun\ la unison, clapele/ urm\rescliterele latine, cele ebraice se sting,/ cap\t forma ta cândcalendar30.01.1808 - s-a n\scut Grigore Ple[oianu (m. 1857)30.01.1852 - s-a n\scut I.L. Caragiale (m. 1912)30.01.1857 - a murit Grigore Ple[oianu (n. 1808)30.01.1909 - s-a n\scut Ion Munteanu (m. 1992)30.01.1915 - s-a n\scut Viorica Tomescu30.01.1925 - s-a n\scut Nagy Pál30.01.1931 - s-a n\scut George {ovu30.01.1932 - s-a n\scut Dinu S\raru30.01.1934 - s-a n\scut Hans Liebhardt30.01.1936 - s-a n\scut {tefan Stoenescu30.01.1950 - s-a n\scut Claudia Voiculescu30.01.1958 - a murit George A. Petre (n. 1900)30.01.1972 - a murit Ion Luca (n. 1894)30.01.1982 - a murit Radu Petrescu (n. 1927)30.01.1988 - a murit Endre Karoly (n. 1893)30.01.2000 - a murit Nicolae Ioana (n. 1939)30.01.2007 - a murit Gheorghe Cr\ciun (1950)31.01.1843 - s-a n\scut Ion Bumbac (m. 1902)31.01.1870 - a murit Cilibi Moise (n. 1812)31.01.1911 - s-a n\scut Florica Ciura-{tef\nescu (m. 1976)31.01.1926 - s-a n\scut Dominic Stanca (m. 1976)31.01.1929 - s-a n\scut Constantin MateescuCele opt note ale gameiBianca Marcovici, Espresso dublu la Ierusalim,volum bilingv (traducere în limba ebraic\ <strong>de</strong>Tomy Sigler), Editura Haifa Israel, 2008.m\ cuprinzi“ (Inspira]ia).Amintirile nu las\ îns\ un gust amar; citim cuget\rileunei optimiste, acest lucru se ve<strong>de</strong> clar din arta <strong>de</strong> a sebucura <strong>de</strong> clip\: „Sunt din nou îndr\gostit\/ <strong>de</strong> cevane<strong>de</strong>finit…/ între m\rar [i p\trunjel/ gogo[ari cop]i [ivinete marinate, /ceva între vi[ine [i cire[e negre, f\r\sâmburi…/ ceva între nuci noi/ <strong>de</strong> cur\]at/ din copaculcopil\riei/ [i zarz\re culese <strong>de</strong> mine –/ ceva cu sâmburi<strong>de</strong> caise/ sparte pe caldarâm/ cu o piatr\ mare,/ cevacu picioarele goale/ c\lcând pe iarba abia r\s\rit\/ bândap\ dintr-un vas coclit“. (Rena[tere)Curajul <strong>de</strong> a merge mai <strong>de</strong>parte înseamn\ îns\ [icurajul <strong>de</strong> a aborda teme grave. „Fug în reveria vioriipoemului/ [tiu c\-mi apar]in amândou\/ precum vioaralui Chagall/ sunetul neresemn\rii din cosmosul diletan]ilor/fragila vioar\/ canarul evreului/ ca etern\ victim\“ (Vioarapoemului).Cea mai grav\ tem\ e <strong>de</strong>sigur <strong>de</strong>stinul <strong>de</strong> a fi evreu:„Suntem unicul popor din lume/ care nu avem o bucurie31.01.1930 - s-a n\scut Marta Cosmin31.01.1931 - s-a n\scut Andrei B\leanu31.01.1937 - s-a n\scut Mircea Micu31.01.1952 - s-a n\scut Lumini]a Sobie]chi31.01.1958 - a murit Al. Popescu-Negur\ (n. 1893)31.01.1980 - a murit Valeriu Bucuroiu (n. 1934)31.01.1987 - a murit Nicolae Velea (n. 1936)31.01.2003 - a murit Nicolae Fulga (n. 1935)1.02.1838 - s-a n\scut Niculae Gane (m. 1916)1.02.1907 - s-a n\scut Oscar Lemnaru (m. 1968)1.02.1912 - s-a n\scut Vasile Netea (m. 1991)1.02.1922 - s-a n\scut I.M. {tefan (m. 1992)1.02.1923 - s-a n\scut Lia Cri[an (m. 2005)1.02.1924 - s-a n\scut Bianca Zamfirescu1.02.1932 - s-a n\scut Anatolie Pani[ (m.2007)1.02.1934 - s-a n\scut Nicolae Breban1.02.1936 - s-a n\scut Nicolae Motoc1.02.1944 - s-a n\scut Petru Popescu1.02.1945 - a murit Ion {iugariu (n. 1914)1.02.1949 - a murit N.D. Cocea (n. 1880)1.02.1951 - s-a n\scut Rodian Dr\goi1.02.1951 - s-a n\scut Elena Indrie[1.02.1999 - a murit Dimitrie Rachici (n. 1934)1.02.2007 - a murit Anatolie Pani[ (n. 1932)2.02.1868 - s-a n\scut C. R\dulescu-Motru (m. 1957)2.02.1879 - s-a n\scut I.C. Vissarion (m. 1951)întreag\/ pentru c\ fiecare s\rb\toare/ ne aduceaminte <strong>de</strong> cei uci[i...“ (Auschwitz) Contextul istoric nupoate fi eludat. R\zboiul, amenin]area mor]ii suntnote centrale în gama Bianc\i Marcovici: „Calculatorulîmprumutat nu [tie române[te [i Nu va [ti/ Haifa, NordulIsraelului sub tirul katiu[elor/ inima î]i iese din pieptla fiecare alarm\/ soarele apune <strong>de</strong> fiecare dat\/ înacel moment. Stare <strong>de</strong> beatitudine/ frustrant\, aberant\./Suni la copii sau copiii mai sun\/ leg\turi telefoniceisterizante, necesare. / Ce repune inima în piept cu migal\chirurgical\/ te informezi ie[ind din ad\postul ventuz\…“(Transmisie direct\) Situa]ia fiind în sine cutremur\toare,nu mai are nevoie <strong>de</strong> retu[, încât poemele <strong>de</strong> acest tipsunt mai <strong>de</strong>grab\ izbucniri în proz\, mizând pe emo]iileprovocate <strong>de</strong> moment. Suita <strong>de</strong> amenin]\ri [i catastrofecere un limbaj aspru. Singura îmblânzire adus\ <strong>de</strong> poet\e a[ezarea în form\ dialogal\.Dup\ ce am ajuns [i eu la Ierusalim, dup\ ce amv\zut cum tresare timpul când atingi un zid, cum cenu[aînvie printr-un cuvânt, praful (analog minimei) disp\rândîn cerul albastru, mâna albit\ <strong>de</strong> lumina arhetipal\, pot<strong>de</strong>pune la rândul meu m\rturie c\ acesta este locul.Bianca Marcovici reu[e[te s\ transmit\ acest sentiment:„Ierusalim, noaptea viselor, divinitatea atât / <strong>de</strong> aproape,dispare arogan]a spiritual\/ apare gr\dina noastr\ înlumina feeric\, revela]ia/ Zidul Plângerii noastre singurascen\ din via]\/ în care te sim]i tu însu]i/ spatele la publiccu <strong>de</strong>getele r\sfirate, plângând/ cu inima pe zidul <strong>de</strong>granit/ te rogi pentru copiii t\i, poporul t\u/ când lume-]ipare surd\…./ [i zidul împietrit î]i d\/ speran]\/ îl p\r\se[ti,încet, cu fa]a spre el/ sim]indu-i înc\ energia/ te întorciapoi spre cei care te-au r\nit, ne-au r\nit/ [i încercidin nou s\-nfrun]i/ legea junglei noastre./ Ierusalimulmeu, red\-m\…“ (Noaptea la Ierusalim)De un<strong>de</strong>va ni se pare c\ auzim ecoul: „pe mine, miered\-m\“. Bianca Marcovici a plecat din Ia[i: „M-amn\scut aproape/ <strong>de</strong> teiul lui Eminescu./ Ani <strong>de</strong>-arândul l-am urm\rit / în înc\run]ire – era sprijinit <strong>de</strong> ocârj\ metalic\ betonat\ – / p\rea un om invalid / cu p\rul<strong>de</strong> culoarea toamnei“ (Teiul lui Eminescu). Limba român\în care scrie „e cernoziomul ad\ugat în doze mici, e /compartimentarea inimii/ în care aduci numai lucruriscumpe,/ <strong>de</strong> re]inut, e trecutul, e prietenia sincer\,netrucat\“. Acum, tradus\ în ebraic\ <strong>de</strong> Tomy Sigler (larândul s\u emigrat din Pa[cani în 1963, [i el fascinat <strong>de</strong>limba lui Eminescu, <strong>de</strong>oarece a publicat o traducere aLuceaf\rului), poeta reu[e[te dubla performan]\ <strong>de</strong> a-iemo]iona pe cei <strong>de</strong> dincoace [i dincolo <strong>de</strong> pragul eiexisten]ial.Grete TARTLER2.02.1896 - a murit Neculai Beldiceanu (n. 1844)2.02.1913 - s-a n\scut Ion Gh. Pan\2.02.1914 - s-a n\scut Nicolae }a]omir (m.1996)2.02.1914 - s-a n\scut Constantin Prisnea (m. 1968)2.02.1916 - s-a n\scut George Dan (m. 1972)2.02.1916 - s-a n\scut Irina Elia<strong>de</strong> (m. 1998)2.02.1922 - s-a n\scut Iosif Farago (m. 2004)2.02.1930 - s-a n\scut Alexandru Cristea (m. 2002)2.02.1932 - s-a n\scut Marsui Ildikó2.02.1940 - s-a n\scut Adrian Anghelescu2.02.1944 - s-a n\scut Lidia Hlib2.02.1958 - s-a n\scut George Grigore2.02.1964 - a murit Ion Marin Sadoveanu (n. 1893)2.02.2004 - a murit Francisc Meghere[ (n. 1938)2.02.2005 - a murit Drago[ Mor\rescu (n. 1923)3.02.1828 - s-a n\scut Dora D’Istria (Elena Ghica) (m. 1888)3.02.1921 - s-a n\scut Sergiu Filerot (m. 1989)3.02.1926 - s-a n\scut Tudor George (m. 1992)3.02.1938 - s-a n\scut Ana Mâ[lea-Chiril\ (m. 1980)3.02.1944 - s-a n\scut Petre Anghel3.02.1952 - a murit Constant Tonegaru (n. 1919)3.02.1954 - a murit Ionel Teodoreanu (n. 1897)3.02.1958 - s-a n\scut Vasile Gârne]3.02.1972 - a murit Neagu R\dulescu (n. 1912)3.02.2005 - a murit Ioan Flora (n. 1950)
Change language