atelier de editare

12.07.2015 Views
d o c u m e n tCELE câteva scrisori Mircea Eliade – ConstantinVi[oianu pe care le oferim cititorilor no[trifac parte din arhiva exilului românesc dinNew York, arhiv\ ce se afla `n posesiaregretatului istoric Aurel Sergiu Marinescu(decedat `n decembrie 2008), care a avutgenerozitatea s\ ne d\ruiasc\, o mic\ parte din ea.Fost ministru de externe `n guvernul R\descu [inegociator al armisti]iului cu puterile aliate (`n 1944),Constantin Vi[oianu a fugit `n 1945 din România.Condamnat `n contumacie la munc\ silnic\ pevia]\ (`n anul 1944, `n procesul intentat P.N.}.) vamilita pasionat pentru cauza româneasc\ `n StateleUnite, unde a fost, pân\ `n 1975 pre[edintele ComitetuluiNa]ional Român. ~n aceast\ calitate va sus]ine la NewYork publica]ia „România“.Scrisorile pe care le public\m se refer\ `n principalla moartea istoricului de art\ [i scriitorului AlexandruBusuioceanu (10.VI.1896-24.III.1961), prieten cuEliade, ambii colaboratori ai ziarului „România“. Al.Busuioceanu a plecat din ]ar\ `n 1942, fiind numitconsilier cultural al Ambasadei României `n Spania,apoi director al Institutului Român de Cultur\ dinMadrid. A `nfiin]at la Universitatea din acest ora[ ocatedr\ de limb\ [i literatur\ român\, condus\ de elpân\ la urm\. Condamnat la moarte `n 1952, a luatini]iativa refacerii Societ\]ii Scriitorilor Români [i aedit\rii unei reviste a scriitorilor din exil. Abia dup\moartea lui `ns\, va lua fiin]\ Societatea Academic\Român\. A publicat eseuri [i versuri `n mai toatepublica]iile culturale al exilului: „Luceaf\rul“, „Caietede dor“, „Revista Scriitorilor Români“, „Destin“,„România“ etc.La cererea lui Vi[oianu, Eliade a trimis un articolnecrolog intitulat Amintiri despre Al. Busuioceanu,care a ap\rut `n num\rul 57/1961 al revistei „România“.~n acela[i num\r au mai scris despre el: Vintil\Horia (Poetul Al. Busuioceanu) [i George Cior\nescu(La moartea lui Al. Busuioceanu).~n scrisoarea sa, Eliade recomanda urgentareapublic\rii volumelor de poezie [i proz\ ale r\posatuluic\rturar, pe care – omagiu `nalt - `l compara cuOdobescu: „Ca eseist, Busuioceanu merit\ s\ steaal\turi de Odobescu“. Abia `n 1963 a ap\rut laParis, `ngrijit [i prefa]at de Virgil Ierunca, un volumde poeme scrise `n limba român\, intitulat Fructulde a tr\i. {i tot la Paris a fost tip\rit [i un al doileavolum Nenumita lumin\, 8 poeme traduse de GeorgeCior\nescu [i prefa]ate de Al. Cior\nescu.~n scrisoarea din 19 martie 1960, Eliade se plângede starea proast\ a s\n\t\]ii (avea artrit\ cu maridureri), care, `mpiedicându-l s\ scrie, ì limita colaborareala ziarul „România“, spre regretul elegant exprimat`n celelalte scrisori de Const. Vi[oianu.*The University of ChicagoChicago 37 – IllinoisCommittee on social thought19 martie 1960Stimate Domnule Ministru,Sunt dezolat c\ nu voiu putea scrie articolul pentrunum\rul de Pa[ti. Toat\ seara am suferit de o misterioas\boal\, care acum se dovede[te a fi artritism. Am o zibun\ din cinci, iar când mi-a prins `ncheietura de la mânadreapt\, nici m\car nu mai m\ pot isc\li. Cu chiu, cu vai,`ncerc s\ scriu conferin]a pe care trebuie s-o ]in la Harvard,`n Aprilie. Mi-e groaz\ numai la gândul c\-mi vor revenidurerile teribile din iarna asta...V\ rog s\ m\ crede]i, `mi pare foarte r\u.Cu cele mai bune sentimenteal D-str\Mircea Eliade*30 martie 1961Drag\ Domnule Eliade,Primesc chiar ast\zi vestea dureroas\ a mor]ii luiBusuioceanu. {tiam c\ e grav bolnav, dar p\stram totu[isperan]a c\ va continua s\ tr\iasc\ [i s\-[i reia activitatea.Dispari]ia lui Busuioceanu este o mare pierdere pentrunoi to]i. Articolele lui erau o podoab\ [i o mândrie aziarului nostru. A[i dori ca num\rul din Mai al ziaruluiROMANIA s\ fie `ntrô mare m\sur\ `nchinat luiBusuioceanu [i nimeni nu ar putea scrie mai bine [imai cu autoritate despre el decât Dta. }i-a[i fi foarte`ndatorat dac\ ai scrie un articol despre Busuioceanu, pecare s\-l avem aici la 1 Mai cel mai târziu. De[i te [tiufoarte ocupat, sper c\ vei g\si câteva ceasuri pentru ascrie acest articol.~]i mul]umesc foarte mult. S\rut mâinile DoamneiEliade.Cu cele mai bune sentimente,Const. Vi[oianu*Scrisori din exilHistory of ReligionsEditors: Mircea Eliade/Joseph M. Kitagawa/Charles H. LongInternational Journal for Comparative HistoricalStudiesPublisher: University of Chicago Press, 5750 EllisAvenue, Chicago37, M. Editorial Office/ Swift Hall, University ofChicago,Chicago 373 Aprilie 1961Stimate Domnule Ministru,Mi-a]i `mp\rt\[it o veste `ntr-adev\r dureroas\. Aflasemc\ Busuioceanu e condamnat, dar speram c\ voiu maiavea timp s\-l rev\d, la Madrid...Evident c\ voiu scrie articolul pentru România.Dar mai este o problem\, capital\: trebuie s\ g\si]ifondurile necesare [i s\ tip\ri]i, cât mai repede, volumulde poezii pe care, am auzit, Busuioceanu l-a `ncredin]atacum vreo dou\ luni lui Ierunca. Mai târziu, poate vaapare [i un al doilea volum, de proz\: ca eseist, Busuioceanumerit\ s\ stea al\turi de Odobescu.Cu cele mai bune sentimente,al Dstr\Mircea Eliade*New York, 12 Decembrie 1963DomnuluiMircea Eliade1214 East 57thChicago 37Drag\ Domnule Eliade,De mult\ vreme nu ne-ai mai onorat cu un articolpentru ziarul „România“.Citesc cu pl\cere, dar totu[i cu un adânc oftat, articoleleD-tale prin diverse publica]ii române[ti.{tiu c\ e[ti ocupat, dar [tiu c\ e[ti plin de bun\voin]\.De aceea fac apel la D-ta, rugându-te s\ ne trime]idin când `n când câte un articol [i s\ `ncepi cât de curând.Mul]umesc foarte mult.S\rut mâna Doamnei Eliade.~]i strâng mâna cu prietenie,C. Vi[oianuRomânia literar\ nr. 5 / 6 februarie 2009*Simona CIOCULESCU17 martie 1960Drag\ Domnule Eliade*,Iar vin cu o rug\minte. A[i fi foarte fericit dac\, `nnum\rul pe Aprilie – adic\ de Pa[ti – al ziarului ROMÂNIA,am putea publica un articol de D-ta la pagina cultural\.Este mult\ vreme de când nu ne-am mai bucurat decolaborarea D-tale. {tiu c\ e[ti foarte ocupat, dar cumrug\min]ile mele de pân\ acum au g\sit o primire bun\din partea D-tale, `ndr\znesc s\ le re`nnoiesc.A[i fi deasemenea bucuros s\ mai am ve[ti de la D-ta, [i, mai ales, s\ te `ntâlnesc dac\ faci vreo c\l\torieprin New York sau Washington.Mul]umesc foarte mult. S\rut mâinile D-nei Eliade[i pe D-ta te rog s\ prime[ti `ncredin]area sentimentelormele cele mai bune.C. Vi[oianu18* Am redat scrisorile cu ortografia originar\ pentru aconserva ceva din parfumul epocii.

Orafinat\ specula]ie lingvistic\ [i literar\, unexerci]iu ludic `n totul, fascinant prininsolitul subiectelor [i libertinajulcomportamental al ideilor...l e c t u r iCU ANI `n urm\ s-a nimerit s\ fiu convocatla ni[te instructaje care se ]ineau, f\r\ abatere,lunar, `ntr-o mare sal\ de [edin]e, `n prezen]afactorilor de conducere din unit\]ile economice[i social-culturale ale jude]ului, pentru aasculta a[a-numite materiale informative `nleg\tur\ cu diverse aspecte de munc\ dinindustrie, economie, agricultur\ etc., cu care nu aveamnici o leg\tur\ [i care, fiind extrem de lungi, erauteribil de plictisitoare. Pentru a-mi trece timpul maiu[or, luam cu mine câte o carte pe care o citeam, cape vremuri elev, pe sub banc\. ~n jurul meu ceilal]iparticipan]i luau de zor noti]e umplând multepagini de caiet cu un scris gr\bit, abia descifrabil, darsârguincios. ~ntr-o astfel de zi am luat seama `ns\, cuoarecare surprindere, c\ omul de lâng\ mine, aplecatpeste filele unui caiet de format mare, cu pagini albe,nu lua, de fapt, noti]e ci rezolva, din memorie,lungi probleme de algebr\. Era atât de adâncit, atâtde captivat de jocul cifrelor, `n dezleg\rile sale, `ncâtdevenise complet absent fa]\ de tot ce se `ntâmplaacolo, tr\ind… mul]umit `ntr-o lume a sa, abstract\,a spectaculoaselor specula]ii matematice. ~n pauz\am intrat `n vorb\ cu dânsul [i am aflat c\ era undistins profesor universitar de matematici care,dezinteresat de toat\ politichia instructajelor la careera [i el nevoit s\ participe, prin func]ia pe care ode]inea... la locul de munc\, se juca, pur [i simplu,plonjând `ntr-o mare aventur\ intelectual\, `n universulmirific al cifrelor, `ntr-o lume ideal\, de deasupraconcretului anost cotidian, stimulându-[i gândirea [igândul cu spectacolul, `n sine, al semnelor matematice.Mi-am adus aminte de aceast\ `ntâmplare citindu-icartea lui {erban Foar]\, Micul Print (cu wordesignurileautorului. Editura ART, Bucure[ti, 2008), de orafinat\ specula]ie lingvistic\ [i literar\, un exerci]iuludic `n totul, fascinant prin insolitul subiectelor [ilibertinajul comportamental al ideilor, prin dezinvolturaconstruc]iilor calambure[ti [i insinuan]a ironic-galant\,cu care `[i alc\tuie[te poeziile [i micile eseuri poematice,plasându-se astfel `ntr-un univers de perfid basmcopil\resc, prin fereastra c\ruia `[i ia zborul `ntr-unspa]iu lipsit, cel pu]in la prima vedere, de orice atingerecu lumea bulversat\ nebune[te, din jur, sub impulsul(impactul) atâtor intrigi politice [i mizerii moralecople[itoare, tr\ind astfel dezinteresat cu totul [i detoate, bucurându-se de propria sa libertate spiritual\pe care o propune [i cititorilor, ca `ntr-o aventur\ireal\ al\turi de Micul Print (al lui Saint Exuperiera Micul Prin]), c\zut [i el pe P\mânt, de aiurea, [ic\utând a recepta, a `n]elege totul prin dezarmanta sainocen]\, (Nu altfel se amuz\ Alice `n }ara Minunilor),a[a c\ lectura acestui volum (ca de altfel a tuturorcelorlalte purtând aceea[i semn\tur\) este o curat\ [idebordant\ provocare. Ca pentru a se justifica, `n fa]acelor ce ar putea s\ abordeze volumul cu prearigid\ seriozitate, {erban Foar]\ atrage aten]ia, `ntrunscurt ([i [ugub\]) Avertisment: „...aceast\scriere (lipogramatic\, savant vorbind) e una care nucuprinde nici un {/[ & }/]...“, oferind astfel o cheieposibil\ pentru dezlegarea [aradelor ce urmeaz\ sau,mai bine, un azimut pentru c\l\toria, `n companiainocentului Print, pe care o propune plin de umor [iveselie tainic\. A[a se face c\ nevinovatul carambolajlingvistic devine, f\r\ efort, mijloc de `ntre]inere [idezvoltare a tuturor intrigilor din paginile ce urmeaz\,`ntr-un joc al inteligentelor corela]ion\ri, absurdedac\ dori]i, dintre fapte [i lucruri, dintre persoane(personaje) [i istorii etc., cunoscute ca perfect banale,supus fatalit\]ii unor... gre[eli de tipar: „Orice eroarede tipar e `ntr-atât de perfid\, `ncât nu face altadecât s\ se strecoare. Ea se insinueaz\, mereu, peunde poate, prin capilare, prin fisuri sau printre pietre.E foarte greu de prins cu mâna, pentru c\ este insidioas\,strecurându-se chiar prin strecur\toare, ca firicelelede ceai de g\lbenele“. Se ajunge astfel la un soi delume absurd\, la o criz\, de fapt, a limbajului - uneorivecin\ cu cea practicat\ de Urmuz, numai c\{erban Foar]\ propune o salvare din aceast\ capcan\prin con[tientizarea jocului gratuit\]ii: „E limpedec\, dac\ mersul lumii ar fi depins de Micul nostruPrint, R\zboiul celor dou\ Roze nu s-ar fi editatCartea Micului Print({erban Foar]\)nicicând, - pentru c\ nu exist\, de fapt, decât oroz\, una singur\, anume Roza lui./ Pe care o proteguie,cât poate, de tot felul de intemperii, oferindu-i-sedrept manta de vreme rea: Micul Print e ambalajulrozei, e diafanul celofan al ei, - imprimat, pe toat\suprafa]a, cu floribunde ornamente albe./ Mai r\ue c\ refrenul unui rondel celebru `]i tot aduce-aminte,ca un funest oracol, c\ ./ Roza Vânturilor n-ar fi o problem\, atâtatimp cât ale sale ì este scut chiar Micul Print.Nici Rosa-Cruce n-ar fi una, `n calitatea-i dedoctrin\ acroamatic\ (sau Loj\). Ceea ce-l scoate,`ns\, din s\rite este frumoasa Rosamunda, ibovnicatat\lui lui Ioan f\r\ }ar\ & al lui Richard Inim\ deLeu, Henric al II-lea Plantagenetul. El, de-ar fi tr\itpe vremea ceea, n-ar fi admis ca epitaful acestei preaimunderoze s\ fie scris `n piatr\, pe lespedea-i tombal\.Nu i-ar fi dat, adic\, imprimatur./ Dar nu de dragulmamei lui Ioan f\r\ }ar\ ì este, el, potrivnic Rosamundei,- ci dintr-o gelozie care-l face s\ nu suporte nici o alt\roz\, inclusiv rozul din La vie en rose.“{erban Foar]\ se abandoneaz\ adesea st\rilor lirice(nu neap\rat poetice) `n care comentariile sale falssavanteau alura unor eseuri intelectuale, cu trimiterinon[alante la o cultur\ asumat\, dar mereu tr\dat prinpasul de distan]are fa]\ de rigori, chiar dac\ practic\trimiteri bibliografice tipicarnice la subsolurile paginilor,adic\ la Note. ~n totul `ns\ e `n aceast\ literatur\ omare capacitate de inventivitate insinuant polemic\la actul percep]iei realit\]ii...reale: „Nu numai foilevolante pot s\ zboare, - sau, mai degrab\, s\ zbur\t\ceasc\aidoma frunzelor desprinse, toamna, de pe ramuri./Cu toate c\ mai grea, chiar cartea zboar\; dar nu `nsensul c\ planeaz\ precum avionul de hârtie, cic\putem zbura noi, cititorii, cu ea, - c\reia-i suntempasageri. Iar acest zbor e fie unul de agrement, oescapad\, fie o curs\ interplanetar\./ Or, ca s\ zboricu cartea, ea trebuie deschis\. Numai deschis\, facecartea aripi, ca p\s\rile, ca fragilii fluturi, inventatorii,pe cât cred, ai simetriei, sau - de ce nu? – ca `ngeriidin cer.../ S\ revenim, `ns\, la carte: luându-sedrept ax de simetrie cotorul sau l\untrica-i creast\,rezult\ dou\ aripi simetrice egale; egale planimetric,c\ci, `n volumetrie, egalitatea nu se realizeaz\decât când ea este deschis\ chiar la mijloc.“ Etc. {i,fiindc\ autorul e, `nainte de toate, poet, alternativeleexerci]iilor, u[or balade[ti, parodice prin excelen]\,dau c\r]ii sale farmecul unei literaturi frumos caligrafiate,n\scut\ din sine [i cultivat\ `n sine: „Alb\-ca-Z\padaare/ 7 feluri de pisici, -/ de alt soi e fiecare,/ iar pisoiisunt pitici.// Cea dintâi `ntre princese/ e un siamez(dar n-am/ s\ v\ spun exact prin ce se/ ilustreaz\ acestneam).// Un persan albastru, - a II-a/ (rasa i-o cunoscpe sfert)/ are botul ud ca roua/ fi^ndc\ bea tot laptefiert.// Ce-i mai alb\ ca z\pada,/ pe a III-a n-o prearabd/ (dar pe Alb\-ca-Z\pada/ nu o doare acest fapt).//P\r electric are-a IV-a/ când o mângâi `n r\sp\r;/botezat\ Cleopatra,/ e-o regin\,-ntr-adev\r.// Maidanez\,cea de-a V-a/ nu danseaz\ bolero,/ ci, pe sear\, batemingea/ cu motanul lui Perrault.// Cu o blan\ cam\tasea,/ dar cu sufletul stingher,/ o jumate dintr-aVI-a/ e-a lui Erwin Schrodinger.// (Pe cealalt\, dlErwin/ a ucis-o `n secret*), -/ c\ci st\tuse prost cunervii,-n/ pubertate, pe cât cred.)// Invizibil\, a VIIa/are zgard\ de lame;/ trebuie s\ vie noaptea/ ca s\vezi ce neagr\ e...// Mai fusese o a VIII-a,/ dar s-aotr\vit c-un m\r./ (Cârja lui Frau Holle-i propta,/ azi,a crengilor de m\r.)// P. S. dac\ Micul Print se prinde/c\ am scris pisici, `n loc/ de pitici, nu m-ar surprinde/c\, de furie, s-ar aprinde,/ c\ s-ar face,-adic\, foc!“(Alb\-ca-Z\pada & cei 7 pisici).Un cititor gr\bit ar putea fi tentat s\ cread\ c\avem de-a face cu o carte adresat\ copiilor. {i nu argre[i dac\ ar lua `n calcul posibilitatea noastr\ de ane copil\ri la orice vârst\. Dar literatura lui {erbanFoar]\, `n datele sale esen]iale, profund specifice, estede fapt un exerci]iu pur `n metoda postmodernismului[i sunt tentat (cred, `ndrept\]it) s\ afirm c\ este singurulscriitor autentic postmodernist la noi, programat [imai ales `nzestrat cu autentic talent pentru o asemenealiteratur\... `n replic\. Micul Print se impune astfelca o carte de rafinament, de real deliciu al inventivit\]ii[i al erudi]iei intelectuale.Constantin CUBLE{AN__________*) De unde, pe cât b\nui, aversiunea d-lui StephenHawking: „Când aud/de/ ,scot revolverul!“România literar\ nr. 5 / 6 februarie 200919

Page 3 and 4: S\-l red\m pe Caragiale „liber-sc

Page 5 and 6: Nu-i a[a c\ vacarmul cumplit zi [i

Page 7 and 8: Dac\ Urbancolia îmi pl\cea - cum s

Page 9 and 10: Imensa oper\ a lui Vieira s-a cl\di

Page 11 and 12: În pofida aparen]elor de vitalitat

Page 13 and 14: Cîteva gînduridespreGrigore Vieru

Page 15 and 16: a c t u a l i t a t e aUn roman rat

Page 17: ` n c u l i s e l e c \ r ] i i- p.

Page 21: l e c t u r iPROFESOR din 2002 la F

Page 24 and 25: a r t ePrivit în lumina cel pu]in

Page 26 and 27: m e r i d i a n eCarlos Drummond de

Page 30 and 31: a c t u a l i t a t e a-ileanaprelu

Page 32: a c t u a l i t a t e aCardiogrameN

atelier de editare

atelier de editare ... View more atelier de editare

Delete template?

Save as template ?

atelier de editare atelier de editare