atelier de editare

a c t u a l i t a t e aUn roman ratat21 noiembrie 1979. Firea omului se mole[e[te de prea mult fantastic[i de fantezie,- adagiul unui moralist ursuz. (Moto)Intriga f\cut\ pe aventurile echipei de sudori `ntâlnit\ `n trenulde Ia[i.Vezi inginerul ei [ef oarecum [i poet amator de aforisme care `ncampania sa scrie lozinci mobilizatoare pentru masele care...a[teapt\ s\ fie `ncurajate...A CONSTRUI ~NSEAMN| A SUDA, mai `ntâi, apoi UNIREESTE SUDUR|...A SUDA ROMÂNIA ~NSEAMN| A CONSTRUI...SUDURA PLUS ELECTRIFICAREA `nseamn\ PROGRES... [ialtele urmate de cânt\ri [i mar[uri care exaltau masele.E un fel de Gogol, `ntre Revizorul [i Suflete moarte.O replic\ la fantomaticele peregrin\ri ale lui Cicicov, la inspec]iilerevizorului.Echipa `ncepe s\ caute cazanele sparte sau cr\pate din fabrici, deprea mult\ tensiune, suprasolicitate, ori de prea mult\ vechime, s\ lelipeasc\, prin sudarea lor, care le face ca noi, rezistente pân\ la urm\toareapleznitur\...Inginerul-[ef consemneaz\ totul. D\ la gazete rezultatele, undeapar [i modific\rile exagerate.Treptat, echipa de sudori, alc\tuit\ din [ase muncitori tineri recruta]ide inginerul-[ef [i poet amator, inspiratorul mi[c\rii na]ionale, cucânt\rile [i lozincile ei, care au cuprins toat\ ]ara, `ncep s\ `ntâmpineaspecte noi ale inspec]iilor...Au de a face cu televizoare umflate, la propriu, m\rite, ocupândchiar spa]iul `nc\perilor unde se aflau – [i c\rora când, li se d\ drumul,vorbesc `ntr-o limb\ româneasc\ imposibil\, de ne`n]eles.Sau dau [tiri care de care mai aiuritoare, - mari inunda]ii, puternicecutremure, incendii devastatoare, urmate `n România, la noi, de cuvânt\riale Conduc\torului pline de speran]\ [i de optimism...Inginerul caut\ s\ explice totul, atenuându-le, l\murind echipalui de muncitori care nu are atâta [coal\ ca el, - c\ undeva n-au f\cuto sudur\, c\ lipse[te SUDURA ESEN}IAL|, din neglijen]\, [i trebuieneap\rat s\ caute locul `n care ea trebuie remediat\...Apoi, - tot treptat, - `ncep s\ se strice [i butoanele aparatelor deradio, - [i ele!..., [i volumul audi]iilor cre[te, pân\ devine de neauzit...Discursuri n\ucitoare, fraze neinteligibile, fanfare executând mar[uriner\zboinice.Lumea le asculta ca tr\znit\, cu un fel de religiozitate, unii `nchinândusela iu]eal\, pe furi[...Au fost `ntâmpl\ri cu oameni care, umfla]i [i ei deodat\,...nu c\au cr\pat,... ci au decolat `ncet-`ncet [i s-au ridicat la cer, unde disp\rur\ca sup]i de o colosal\ for]\ de absorb]ie...Dar cel mai interesant caz a fost acela `n care, echipa de sudorichemat\ urgent, a constatat... unul, care, `n loc s\ se umfle, selungise pân\ ce dep\[ise Palatul telefoanelor de pe Calea Victoriei...Inginerul-[ef nu mai putea s\ se `n]eleag\ cu oamenii s\i. S\ le maidea l\muriri.El p\rea cufundat `ntr-o pâcl\ deas\ a Inexplicabilului.~n alt\ zi, `ntr-una din pie]ele centrale ale Capitalei, ce p\rea abiasc\pat\ dintr-un cutremur de gradul opt,... se v\zu o mare mul]imestrâns\, t\cut\, ascultând cuvântarea patetic\ a Cuvânt\torului, ommic, slab [i care d\dea din mâini, mâncându-l pe r...~n timp ce vorbea, se auzi un pocnet, iar mul]imea tres\ri. Speran]a!...Vorbitorul se opri.A doua pocnitur\ r\sun\ [i mai tare.Lumea `ncepu s\ se mi[te, vociferând.- Sta]i! le strig\ acela. Sta]i! c\ v\ dau... [i nu se mai auzi ce le d\sau cât, pe lun\.De fapt, sudorii nu mai aveau nimic de sudat.(Finalul e al lui decembrie 1989, real, ad\ugat p.s.) •UB SEMNUL globaliz\rii,Sal influen]ei limbii engleze[i al resurselor electronice,patriarhalele table risc\ s\devin\, prin simpl\ substituirede nume, modernulbackgammon. Jocul de tableeste, totu[i, prea popular,prin p\r]ile noastre balcanice,pentru a nu-[i p\stra numele tradi]ional,chiar cînd trece de la materialitatea lemnului[i de la z\ng\nitul zarurilor la ecranul decalculator, sau cînd practicarea sa se mut\de la balcoanele de bloc [i parcurile publicela cluburi [i concursuri. Numele nu s-apierdut nici în valul francofon, un secol înurm\, nefiind pîn\ la urm\ înlocuit dedenumirea francez\ tric-trac. Multe paginide internet atest\ echivalen]a termenilortable [i backgammon, ba chiar pun peprimul loc cuvîntul vechi. E drept, seschi]eaz\ [i o specializare, termenul englezfolosindu-se pentru alte variante ale joculuidecît cele tradi]ionale, mai ales pentru celefolosite în competi]ii interna]ionale.Jocul e vechi (originea sa oriental\ eexplicat\ în enciclopedii, ca [i r\spîndireasa în Occident), dar pentru spa]iul românesctrebuie s\-i presupunem p\trundereaprin filier\ turceasc\ [i greceasc\. Termenultable (care a avut [i variantele vechi tavle,tavlii, tablii etc.) provine din turcescultavla [i grecescul távli (la care s-au ad\ugatulterior [i alte forme moderne provenitedin latinescul tabula). Atest\rile celemai vechi ale formei tavlie (înregistrate înDic]ionarul limbii române, DLR, tomulXI, Litera T) provin din secolul al XVIIlea,cînd cuvîntul era folosit în construc]iaa juca în tavlii sau în tablii: „Dup\ prînz,unii juca în tavlii“ (Herodot, traducereîn manuscris din 1645). Se pare c\ termenuldenumea deja mai multe variante ale aceluia[ijoc, sau chiar mai multe jocuri înrudite,care presupun o tabl\ de joc [i zaruri.În Îndreptarea legii, codul de legimuntenesc din vremea lui Matei Basarab(1652), se spune c\ „episcopul, sau preotul,sau diaconul carele joac\ în tablii [i e be]iv,sau s\ se p\r\seasc\, sau s\ li se ia darul.Tabliile s\ cheam\ [i coinacele [i harje]ileceale ce joac\“ (p. 130). Potrivit DLR,h\rjeate sau harje]i (termen de originemaghiar\) sînt „t\bli]ele de joc“. Coinacee un termen vechi [i popular (chiar argotic)pentru zaruri [i pentru unele jocuri cuzarurile. Laz\r {\ineanu l-a explicat caîmprumut din turc\, prin cuvîntul kainak,care ar însemna „articula]ie“; VladimirDrimba a propus ca surs\ termenul dialectalturcesc koynak, cu sensul „ar[ice“. {inumele jocului de ar[ice e de origine turc\,cuvîntul ar[ic (din turcescul a[ik) desemnîndun os al articula]iei, la animale, folositDespretableîn respectivul joc de îndemînare. De altfel,zarul însu[i e cuvînt turcesc (în limba vecheap\rea ca masculin, cu pluralul zari). Zarurilese f\ceau din os, a[a c\, metonimic, nu ede mirare s\ întîlnim oase cu sensul „zaruri“(în argou, sensul este curent pîn\ ast\zi).Revenind la table, e de observat c\ [ialte elemente esen]iale ale sale sînt denumiteîn român\ prin cuvinte de origine turc\:micile discuri care se mut\ pe tabl\ sîntpuluri (în turc\, termenul pul are acestsens), chiar dac\ apar [i sub numele maigeneral de piese. În fine, cuvîntul victorieinete (în care adversarul n-a apucat s\ scoat\din joc nicio pies\) este mar] (din turcesculmars, cu acela[i în]eles). Expresia a facemar] pe cineva – „a reduce la t\cere“, „aînvinge în mod zdrobitor“ – se folose[teast\zi [i în afara jocului de table. {i alteexpresii ale jocului („[ase-[ase, poart\-ncas\“) au intrat în uzul mai larg. Un titlurecent de ziar exploata efectul metaforical formulei: „Georgia-Ucraina, poart\-ncas\“ (Cotidianul, 18.08.2008). Numelede agent tablagiu are mai multe sensuri,între care supravie]uie[te [i cel de „juc\tor(pasionat) de table“: „«Dac\ ai atins piesa,o mu]i!», sun\ o regul\ nescris\ a tablagiilor.A[a c\, dac\ te ia mâna pe dinainte, nute mai po]i r\zgândi. Zarurile trebuie musais\ cad\ în interiorul «suprafe]ei de joc»,altfel rezultatul arunc\rii lor nu este valabil.De asemenea, pulurile scoase din joc dec\tre piesele adversarului trebuie a[ezatepe «bar\» (muchia cutiei) [i nu ]inute înmân\ de c\tre juc\tor“ (Ie[eanul, 16.01.2007).Am reprodus acest citat destul de larg pentruc\ el con]ine mai multe cuvinte [i expresiiale jocului [i pentru c\ mi se pare c\ sugereaz\[i o explica]ie pentru expresia familiar\a sta pe bar\: piesele scoase din joc la tablestau efectiv pe bara cutiei, realizînd operfect\ metafor\ a întreruperii for]atedintr-o activitate. Evident, e o simpl\ ipotez\([i alte jocuri pot presupune ie[irea din joc[i, poate, statul de o bar\), dar care mi separe plauzibil\, dat\ fiind r\spîndirea joculuide table, deci familiaritatea vorbitorilorcu termenii [i situa]iile sale.Prezen]a constant\ a jocului de table învia]a cotidian\ are [i numeroase ilustr\riliterare, între care a[ aminti scenele dinDuiliu Zamfirescu, Via]a la ]ar\, în careeleganta, în]eleapta [i îndr\gostita Sa[aîl înva]\ pe Matei s\ joace: „Sa[a întinsetablele pe mas\ [i-i ar\t\ cum se a[eaz\pietrele, cum se arunc\ zarul, cum umbl\jocul, cu înlesnirea unui adev\rat stîlpde cafenea“, sau cea a jocului în desf\[urarepe care îl g\se[te Felix, în casa rudelorsale, în Enigma Otiliei. De dragul acesteiistorii culturale, tind s\ cred c\ tablele vorr\mîne table [i tablagiii nu se vor transformaintegral în juc\tori de backgammon. •România literar\ nr. 5 / 6 februarie 20091 5