atelier de editare

More documents

Recommendations

Info

$editat\ cu sprijinul Funda]iei ANONIMUL$



$ap\rut\ `n Fran]a$


c o m e n t a r i i c r i t i c eMihail G\l\]anu nu se repet\, nu ajunge lablazare, nu devine propriul lui epigon,a[a cum se întâmpl\ cu al]i autori, cireinventeaz\ de fiecare dat\ poezia.R E A C } I II M E D I A T EO cartede zile mariRomânia literar\ nr. 5 / 6 februarie 200910ÎN CONCUREN}| cu Mircea C\rt\rescu,care a inclus în Orbitor amintiri dinainte dena[tere, Mihail G\l\]anu evoc\ [i el momentulmitic al locuirii în uterul matern:„Sunt nen\scutul care h\l\duie[te/prin v\i opaline./ Prin alte bucovine pline/de obcine [i daline. Debordând de lumine./Gelatinoase./ Aud cum se pune m\duva-noase./ Aud, pe-ndelete, susurând izvoaremelodioase. M\duvoase./ Cum se sleiescefluvii supt albii de chitin\./ Cum se irig\]esuturile. {i cum fluier\, încet, proteinele prin/ traiecteosoase. Prin tunele de cheratine. În oasele tale, cheruvime.“(Prolog)Citatul provine dintr-o carte de zile mari, Poemeamniotice, care îl prezint\ pe Mihail G\l\]anu ca peun poet inepuizabil, capabil s\ scrie de fiecare dat\ cuentuziasmul cu care [i-a scris primele poeme, în adolescen]\.El nu se repet\, nu ajunge la blazare, nu devine propriullui epigon, a[a cum se întâmpl\ cu al]i autori, ci reinventeaz\,ori de câte ori se a[eaz\ la masa de scris, poezia, cuprinsde beatitudine. Este un poet îndr\gostit de poezie,cum mai sunt pu]ini azi.Volumul Poeme amniotice atrage aten]ia [i încânt\tocmai prin aceast\ fervoare a scrisului practicat\ de unautor cu experien]\. Dornic s\ comunice adev\ruri ultime,greu de suportat sau considerate blasfemii de oameniiobi[nui]i, el valorific\ tehnici ale scrisului pe care le-aelaborat de-a lungul anilor sau pe care le-a înv\]at de laal]i poe]i. Arunc\ în joc, de fiecare dat\, tot ceea ce[tie despre scris, ca [i cum ar fi ultimul s\u prilej de ase exprima. Deviza lui este „totul sau nimic“. {i de multeori ob]ine „totul“, tocmai pentru c\ nu-[i economise[temijloacele.Poemul Prolog, din care am citat, este o capodoper\,fluid\ [i metamorfotic\, o sintez\ de stiluri, o parad\ deremake-uri [i inova]ii, vorbind despre ceea ce este fiin]aomeneasc\ înainte de a fi, despre viitorul dizolvat întrecut, despre bucuria mistic\ de a accede la via]\:„De din vale de ovare, gr\iesc, Doamn\, dumitale.{i vorbesc de prin fluide. Prin hormoni [i prin abside.{i prin viespi, albii, aspide. Prin venin [i miere dulce.{i prin hronic de Neculce.*Am, deja, a[a nen\scut, în mine, o bun\ bucat\din folclorul românesc. În gen\. Am hore [i fluturi. AmTitu Maiorescu,Lucian Blaga[i Vasile {elaruAAP|RUT o carte cu un titlu agreabil: Dic]ionarulscriitorilor bra[oveni [i al veleitarilor de Vasile{elaru (Bra[ov, Ed. {elaru, 2008). Î]i vine s\crezi, înainte de-a o deschide, c\ este vorbade lucrarea unui cercet\tor, care, dând dovad\de o larg\ în]elegere a fenomenului literar [ichiar voroav\ indigen\. Am sârba-n dou\ p\r]i. B\tuta.C\lu[ul, Geampara. Le-am luat, pe toate, pe-o para.*Sunt, deja, din burt\, cel mai mare cânt\re] al lumii.{i cel mai giugiuc iub\re]. Liubovnicul-model.Iubesc, deja, pe toate femeile lumii. Fiindc\ iubescarhetipul. Cântecul meu mi[c\ pl\cile tectonice aleoaselor. Pune mu[chii în mi[care, ca pe ni[te uria[e/biele-manivele. Viscerale. Cântecul meu e unul organic.Vine prin sinapse.{i prin rafale. Dezoxiribonucleic. Doldora de mantreseminale.Primum movens.Supremum vale.“Numeroase alte poeme din aceast\ carte sunt deneuitat. Au o fervoare care nu este o simpl\ turbulen]\lingvistic\, sunt str\b\tute de un vânt de nebunie princare aduc aminte de dezl\n]uirile poetico-retorice aleregretatului Dan David. Totodat\, ilustreaz\ o voluptatea sc\ld\rii în „dulcele stil clasic“, f\r\ acea not\ deefeminare (de altfel, plin\ de farmec) care era propriescrisului lui Nichita St\nescu. Poemele lui Mihail G\l\]anuse remarc\ prin for]\, prin suflu vizionar, printr-odesf\[urare a imagina]iei în spa]ii largi, printr-o capacitatede sintez\ rar întâlnit\. Iat\ titlurile celor care ar puteafigura într-o antologie, oricât de exigent conceput\, apoeziei române[ti de azi: Ai sângele dulce, Adormisemîn pozi]ie fetal\, Cu genunchii la gur\, Cu ochii ca doib\nu]i întor[i, Amnios, Stau la rând s\ primesc untrup nou, Sunt glon]ul mor]ii mele, Am tr\it o vremenumai cu pâine, ap\ [i amintirea lui Dumnezeu, Vân\toareade vipere, De dincolo de na[tere vine moartea mea,Carnea ta-i dulce ca lemnul dulce, Eu nu am iubit niciodat\nici o femeie, În fiecare femeie mama mea p\rul [i-lr\sfira, Cântec maxim al na[terii, Icoanele nu se ferchezuiesc,Poema sânilor fugi]i de-acas\, Din gra]ia ta, Doamne,nu pot c\dea, Poezie de dragoste, Suntem ni[te matrio[te,Stau aici la rând la trupuri.Despre fiecare dintre aceste poeme s-ar putea scriecâte un studiu critic. Un singur exemplu – poemul Staula rând s\ primesc un trup nou (care apare în volum [iîntr-o alt\ variant\, amplificat\, nu [i diluat\, subtitlul Stau aici la rând la trupuri):„Stau la rând s\ primesc un trup nou. S\ cap\t pu]in\via]\, aici, pe P\mânt. E mult\ c\ldur\ [i-un pântecîmprejur. E mult\ via]\. E dragoste. O simt. De departe,de umor, a f\cut un fel de recens\mânt al tuturor persoanelorcu preocup\ri literare din istoria Bra[ovului, inclusiv alcelor doar pitore[ti ca personaje. În realitate, autoruleste el însu[i un veleitar, care în]elege literatura camcum în]elege coana Chiri]a limba francez\.Patruzeci de pagini din carte sunt ocupate de unstudiu introductiv al lui Vasile {elaru, în care se facconsidera]ii de genul:„De la începuturi, criticul literar Titu Maiorescu aveas\ manipuleze literatura [i în sens politic [...] De la TituMaiorescu (politician – conservator) [i pân\ înprezent s-a încercat accentuarea func]iei politice [i nuestetice (stilistice, moralizatoare etc.) a literaturii.“;„Odat\ cu [utul în cur (la propriu, nu la figurat),pe care l-a primit poetul [i filosoful Lucian Blagacând a fost exclus din cadrul Universit\]ii din Cluj, sepoate spune c\ acesta a fost aplicat întregii culturiromâne.“Dic]ionarul propriu-zis ofer\ imaginea dezolant\ ahaosului la care se poate ajunge – în critica literar\ –în absen]a competen]ei. Autorii unor c\r]i lipsite cudes\vâr[ire de valoare literar\ sunt prezenta]i cu simpatie:Mihail G\l\]anu, Poeme amniotice,Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2008. 98 pag.o simt. Pulsând o dat\ cu sângele din artere. O s\-l îmbracca pe-o h\inu]\. O, trup curat, cu cetin\ de carne! Staula rând, cuminte, disciplinat. La rând s\ primesc un trup.Seara [i noaptea, pe furi[, când lumea adoarme.*Stau la rând s\ primesc un trup, un trup nou [i proasp\t[i bun de p\c\tuit cu el, s\ înv\] Calea, dar Calea, o,Calea, nici nu se poate înv\]a, ci numai în]elege. Staula rând s\ râvnesc un trup nou.{i Dumnezeu m\ culege.*A[a cum ziceam, stau la rând la magazia de trupuri.De timpuri. Mixaje. Stau la rând s\ primesc trup reav\n,care o s\ cânte pe dri-dri.În serile cu-amurguri gri.{i cu p\mântul se va încuscri.“Fiorul mistic al întrup\rii, ironia filosofic\ fa]\ derepetarea de c\tre fiecare om a experien]ei celor dinaintealui, evocarea sumbru-ludic\ a mor]ii sunt componenteale uneia [i aceleia[i ]es\turi lirice dese [i grele, cabrocartul hainelor împ\r\te[ti.Nu toate textele din volum sunt la fel de inspirate.Se întâmpl\ chiar ca în cadrul unui poem valoros s\apar\ [i versuri inexpresive (sau oralit\]i inoportune,sau jocuri de cuvinte lipsite de gra]ie). Aceste inegalit\]ifac parte din natura poeziei lui Mihail G\l\]anu. Poetulare ceea ce s-ar putea numi o genialitate fulgurant\.Uneori este celest, alteori, chiar [i la distan]\ denumai un vers, este terestru. În mod indiscutabil, îns\,ceea ce este bun în poezia sa nu este doar bun, ciextraordinar. •„Uniunea Scriitorilor din România i-a refuzat [luiNicolae D\r\ban]] calitatea de membru, f\când astfel oprofund\ nedreptate (nu este singurul caz) unuiscriitor înzestrat cu un real talent [i o bogat\ activitatepublicistic\.“; „Nicolae D\r\ban] critic\ întruna, pe dreptcuvânt, societatea româneasc\, viciile acesteia [i n\ravurilece par a fi f\r\ de sfâr[it. În acela[i timp, nu se sfie[tes\ scrie poezii patriotice despre ]ar\, intitulându-[i unvolum de poezii chiar a[a, Mam\ ]ar\. «Noi vom p\straîn inimi demni trecutul,/ Credin]a sfânt\-n veci va ficu noi,/ Î]i vom cinsti întotdeauna lutul/ Din care aur\s\rit atâ]i eroi.»“ etc.În schimb, autori de o valoare recunoscut\, de la IonIano[i [i pân\ la Ioana Ieronim sunt înregistra]i f\r\ niciun comentariu, men]ionându-li-se exclusiv datele biobibliografice.Se fac [i insinu\ri abuzive (se afirm\,de exemplu, c\ Mihai Sin, angajându-se înainte de 1989la revista literar\ Vatra, a devenit „[i activist al PCR“,ceea ce este o abera]ie).Un articol de mare întindere [i extrem de elogioseste rezervat... cui crede]i? Lui Vasile {elaru. (Alex.{tef\nescu)
În pofida aparen]elor de vitalitateepic\, realismul lui Radu Aldulescunu e unul strident, ci [ters, cenu[iu,în culori stinse.c o m e n t a r i i c r i t i c eDE LA UN ROMAN la altul, pu]ine lucrurise modific\ – [i într-o m\sur\ nesemnificativ\– în lumea fic]ional\ a lui Radu Aldulescu.Excep]ia ar fi putut-o ilustra ProorociiIerusalimului (2004), în a c\rui ecua]ieap\rea [i Occidentul putred, Parisulpedofililor consumatori de puberi r\s\riteni.Dar schimbând pe acest interval meridianulgeografic, autorul î[i p\streaz\ formulastructurant\ [i caracterizant\: o succesiunede secven]e suculente, dezvoltate [i montatecinematografic, cu apari]ii episodice de personajesecundare intersectând traiectoria comun\ a picare[tiloreroi centrali.Curiozitatea nelini[tit\ a acestora din urm\,dorin]a [i tendin]a de a-[i lua lumea-n cap intr\ în opozi]iecu fixarea lor inevitabil\, cu în[urubarea într-o condi]iesocial\ joas\ [i într-un mediu (sub)urban sufocant.Senza]ionalul unor întâmpl\ri, bine exploatat de unprozator realist în cel mai puternic sens al termenului,distoneaz\ a[adar cu o a[teptare continu\ [i searb\d\.Cu cât faptele expuse sunt mai bizare ori mai zguduitoare(în registrul perversiunilor sau al dramelor umane), cuatât tonusul protagonistului [i al romanului s\u este maisc\zut. În pofida aparen]elor de vitalitate epic\, realismullui Radu Aldulescu nu e unul strident, ci [ters,cenu[iu, în culori stinse. Ultimii ani ai ceau[ismului sepotrivesc perfect, ca un timp mort, înghe]at, acesteimodalit\]i figurative [i simbolice, abia „tulburat\“ deRevolu]ia din 1989 [i de convulsiile ulterioare. Maistrâns\ [i mai coerent\ decât adaptarea la noilerealit\]i postrevolu]ionare este, la autorul „nou\zecist“,viziunea sa deja coagulat\ la începutul deceniului trecut.Lucrurile se schimb\, în jur, într-un ritm accelerat [idup\ o dinamic\ imprevizibil\; nu îns\ [i în romanelelui Radu Aldulescu, toate, intens-statice.Mirii nemuririi îmi pare cu o clas\ sub celelalte.Evident, în compara]ie cu al]i prozatori de azi, RaduAldulescu, care r\mâne un profesionist al romanului,î[i p\streaz\ întâietatea. Îns\ raportat la el însu[i, cel mairecent Aldulescu se prezint\ în sc\dere de form\ [i poatechiar într-o criz\ artistic\. Primul simptom este lipsa der\bdare în prepararea conflictului, ca [i în detaliereatipologic\ a personajelor. Supraveghetor la o [coal\special\, „p\stor“ peste o „turm\“ de copii orfani, RafaelOgrinjan încearc\ s\-i protejeze pe ace[tia de furiile uneicolege sadice. Între cei doi adul]i se încrope[te o rela]ie,pe cât de scurt\, pe atât de expediat\ de c\tre autor. Nicidialogurile anterioare ale lui Rafael cu tovar\[ul s\ude c\min Milic\ nu duc prea departe. Neconsolat fiindc\a fost p\r\sit de o femeie n\r\va[\, Milic\ va plecadin orfelinatul socialist, l\sându-l pe Rafael singur cugândurile [i problemele lui.Romancierul ar fi putut plonja eficient în aceast\microlume a copiilor institu]ionaliza]i, a[a cum of\cea în Proorocii Ierusalimului, unde le studia atentcolegii de genera]ie [i de „idealuri“. Comportamentedezaxate, psihologii în deriv\, moral\ adaptat\, fantasmeidentitare juvenile, rela]ionarea cu adul]ii [i descoperirealumii pe cont propriu: iat\ capitole distincte înromanul mai vechi, abia atinse, bifate în Mirii nemuririi.Un subiect consistent este închis înainte de a fi ini]iatcu adev\rat.Nici incursiunile prozatorului în promiscuitatea unuicerc de mahalagioaice nu sunt mai spornice. Din bârfagroas\ a prietenelor Elenu]ei (sora lui Rafael) nu iesemai nimic, sub raport artistic. Cu excep]ia Mirelei(viitoarea nevast\ a aceluia[i Rafael), portretiz\rile suntsumare, f\r\ inspira]ie; sau lipsesc. S-ar putea spunec\ nici nu avem în fa]a ochilor siluete conturate depersonaje, ci franjuri de bârf\ repetitiv\, fanto[eleunor ca]e dâmbovi]ene. De aceast\ total\ inconsisten]\tipologic\ se salveaz\, literar vorbind, Mirela, tân\r\apetisant\ [i femeie de dou\ ori nefericit\: o dat\ casimplu accesoriu sexual pentru cei câ]iva b\rba]i dinvia]a ei; [i apoi, ca mam\ de copii pe care nu e în stares\-i între]in\ singur\...P\r]ile bune ale romanului apar odat\ cu M\rg\rit,falsul paznic al unui lac bucure[tean: un personajmemorabil, amestec de tupeu [i umilin]\, care îndur\ detoate, pe strad\, pentru a-[i îngriji acas\ mama paralizat\.{i „aschilambicul“, [i scenele în care acesta performeaz\(bând cot la cot cu Rafael sau prostituându-se cu un ceVremurigreleRadu Aldulescu, Mirii nemuririi, roman, EdituraCartea Româneasc\, Bucure[ti, 2006, 232 p.câ[tig în fa]a unor mafio]i de cartier) se ridic\ la în\l]imeaprozei lui Aldulescu: amestec, la rândul ei, de insolitindividual [i tipicitate social\. Dup\ ce a fost cârpit live,pe o teras\ plin\ de lume, de c\tre „sobolii“ mafio]i,M\rg\rit [tie s\ le speculeze o coard\ ascuns\, maisensibil\. Ridicat s\-i ia ap\rarea, Rafael va asistaînm\rmurit – ca [i cititorul – la trocul dintre presupusavictim\ [i agresorii ei: „– Oricum, M\rg\rit e prietenulmeu... – Preten adev\rat, de-adev\ratelea, mânca-nearp... Restu’, M\rg\rite! – Am zis c\ s\ mai iau un rând,nea Ghe]ule, se smiorc\ie M\rg\rit. – Atuncea du-teodat\, mânca-ne-ai p... Nu m\ ]ine s\ m\ usuc. – Credc\-mi mai trebui’ dou\j’ de mii pentru un rând de înc\cinci halbe... Nea Ghe]u ]uguie buzele spre Rafael.Seam\n\ înc\ [i mai mult cu un sobol gras, cu gu[acotropit\ de re]eaua deas\ a unei b\rbi de-o s\pt\mân\.– Mânca-ne-ar p... pretenu’ \sta al t\u. A[a facemereu. Dac\-i merge cu noi, el crede c\ [i cu Zizi.E[ti prost, M\rg\rite? Vrei s\-]i ia \la beregata cu sabia?Ie-n drept s\ te taie pân’ la urm\. Datoria-i datorie.M\rg\rit d\ din cap în ritmul intona]iei sobolului b\trân,subliniindu-i parc\ frazele. – A[a-i, nea Ghe]ule, maiales c\ [i matale-mi e[ti dator. {i Adrian pe lâng\ matale.– A[a e! se repede Rafael s\ confirme, de[i nu [tie nimicde afacerile lui M\rg\rit cu cei doi. Îi sunte]i datori!R\zv\nel îi aminte[te lui taic\-s\u: – A]i dat în el, b\,îi sunte]i datori pentru alea dou\ palme. Tu [i Adrian.Io unu nu m-am mânjit s\ dau în am\râtu’ \sta. Sobolulb\trân se izbe[te cu palma peste frunte. – Uitasem,M\rg\rite, mânca-ne-ai... Datoria-i datorie. Acuma, dou\palme n-ar fi cine [tie ce. – Ar fi-nc\put [i zece, neaGhe]ule, îl lini[te[te M\rg\rit. {tii c\ io nu m\ sup\r,da’ am r\mas cam p\ scândur\. De azi de la prânz umblucu prietenu’ \sta al meu, [i el cu ni[te probleme, neaGhe]ule, am s\-]i povestesc io... {i m-a[teapt\ [i m\micu]amea acas\ cu ceva de mâncare. Ar fi trebuit s\-i iau ni[tepulpe de pui, mi-a comandat de-asear\, [i ni[temaz\re la cutie, [i ni[te banane... – Ce m\ bucur [i-miplace, M\rg\rite, c-o ]ii pe m\-ta p\ trai bun. – Ce s\fac, nea Ghe]ule? Numa’ pe ea o am, [i-altcevanimica. De op’zeci de ani, paralizat\-n pat. Ca mâinemoare [i r\mân s\-i plâng urmele – m\micu]a mia,s\r\cu]a de ia, ce m-o mai a[tepta [i io n-am cu ce s\ m\duuuuc la ia, ohhh... Frântura de bocet îl face pe Adrians\ se scuture frisonat. – Îmi vine r\u, b\, nu te mai v\ic\ri.Îmi vine s\ v\rs. ]ine: o sut\ de mii. Pentru-o palm\,cred c\-i destul. S\-]i fie primit [i ]ie, [i lu’ m\-ta. M\rg\ritb\g\ banii în buzunar, încuviin]ând mut. U[or apleca]iîn fa]\, cu coatele pe mas\, el [i Rafael p\reau s\-ipândeasc\ pe ceilal]i trei, r\stigni]i în scaune cubur]ile r\sfrânte peste br\cinarii [orturilor, relaxa]i,îmbuiba]i, mahmuri. Sobolul b\trân rupea anevoie: –Nu [tiu, Adriene, m\ f... Pentru mine-i destul o sut\de mii. Pentru-o palm\... Scosese totu[i o bancnot\ deo sut\ de mii [i o flutura peste mas\. Nu [tiu, io muncescdin greu p\ banii \[tia, nu-mi pic\ din cer. – Hai, tat\,d\-i, miorl\i R\zv\nel, înduio[at parc\ de soarta luiM\rg\rit [i plângându-l totodat\ [i pe taic\-s\u: s\[ti]i c\ munce[te, toat\ ziua alearg\ ca un cal ca s\produc\. Dup\ lungi ezit\ri, în sfâr[it, sobolul b\trânîi întinse bancnota lui M\rg\rit. – C\ te-am auzit dem\-ta, mânca-ne-ai p... Îmi pare bine c\ ai grij\ de ea.Da’ s\ [tii c\ de banii \[tia înc\-mi e[ti dator.“(pp. 179-180).Dincolo de expresiile slobode, episodul are [i culoarelocal\, [i adâncime. Nu acela[i lucru se poate spunedespre restul. Dialogurile dintre personaje sunt de obiceilineare [i f\r\ relief, confesiunile urmeaz\, aproape toate,aceea[i direc]ie (tr\im vremuri grele, oameni buni),iar motiva]ia psiho-moral\ a ac]iunilor fiec\ruia e furnizat\artificial. Accentele biblice, profetice sunt în mod vizibilsupraad\ugate pe materia destul de sub]ire a c\r]ii.Romanul „eroului“ pasiv gliseaz\ pe romanul larg-social,iar acesta, pe acela politic la care ar trebui s\ fie aderent.Mirii nemuririi e mai curând un scenariu cinematograficacceptabil, decât un roman dens, greu la propriu [i lafigurat, marca Radu Aldulescu.Pe parcursul [i la finalul lecturii, se v\d parc\ gr\m\joarede firimituri de la o mas\ epic\ mai bogat\. •C|R}Ip r i m i t e• Oana Soare, Petru Dumitriu&PetruDumitriu, monografie, Academia Român\,Funda]ia Na]ional\ pentru Literatur\ [iArt\, Institutul de Istorie [i Teorie Literar\„G. C\linescu“, Bucure[ti, 2008, 478 p.• Simona-Grazia Dima, Labirint f\r\minotaur, critic\ literar\, postfa]\ de MirceaHoria Simionescu, Editura Ideea European\,Bucure[ti,2008, 188 p.• Petre T. Frangopol, Mediocritate [iexcelen]\, „o radiografie a [tiin]ei [i aînv\]\mântului din România“, Editura CasaC\r]ii de {tiin]\, Cluj-Napoca, 2008,367 p.• Alexandru Bulandra, ExperimentulIov, eseu, cuvânt înainte de Vasile Morar,Editura Paideia, Bucure[ti, 2008, 108 p.• Alexandru Bulandra, Nevoia depoveste, „eseuri [i aplica]ii“, Editura Paideia,Bucure[ti, 2008, 172 p.• Alexandru Bulandra, Miori]a, studiu,Editura Bibliotheca, Târgovi[te, 2008,380 p.• Silvia Cinca, Fuga, incursiuniautobiografice, Editura Eminescu, Bucure[ti,2008, 456 p.România literar\ nr. 5 / 6 februarie 200911
Page 3 and 4: S\-l red\m pe Caragiale „liber-sc
Page 5 and 6: Nu-i a[a c\ vacarmul cumplit zi [i
Page 7 and 8: Dac\ Urbancolia îmi pl\cea - cum s
Page 9: Imensa oper\ a lui Vieira s-a cl\di
Page 13 and 14: Cîteva gînduridespreGrigore Vieru
Page 15 and 16: a c t u a l i t a t e aUn roman rat
Page 17 and 18: ` n c u l i s e l e c \ r ] i i- p.
Page 19 and 20: Orafinat\ specula]ie lingvistic\ [i
Page 21: l e c t u r iPROFESOR din 2002 la F
Page 24 and 25: a r t ePrivit în lumina cel pu]in
Page 26 and 27: m e r i d i a n eCarlos Drummond de
Page 30 and 31: a c t u a l i t a t e a-ileanaprelu
Page 32: a c t u a l i t a t e aCardiogrameN

atelier de editare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?