c o m e n t a r i i c r i t i c eMihail G\l\]anu nu se repet\, nu ajunge lablazare, nu <strong>de</strong>vine propriul lui epigon,a[a cum se întâmpl\ cu al]i autori, cireinventeaz\ <strong>de</strong> fiecare dat\ poezia.R E A C } I II M E D I A T EO carte<strong>de</strong> zile mariRomânia literar\ nr. 5 / 6 februarie 200910ÎN CONCUREN}| cu Mircea C\rt\rescu,care a inclus în Orbitor amintiri dinainte <strong>de</strong>na[tere, Mihail G\l\]anu evoc\ [i el momentulmitic al locuirii în uterul matern:„Sunt nen\scutul care h\l\duie[te/prin v\i opaline./ Prin alte bucovine pline/<strong>de</strong> obcine [i daline. Debordând <strong>de</strong> lumine./Gelatinoase./ Aud cum se pune m\duva-noase./ Aud, pe-n<strong>de</strong>lete, susurând izvoaremelodioase. M\duvoase./ Cum se sleiescefluvii supt albii <strong>de</strong> chitin\./ Cum se irig\]esuturile. {i cum fluier\, încet, proteinele prin/ traiecteosoase. Prin tunele <strong>de</strong> cheratine. În oasele tale, cheruvime.“(Prolog)Citatul provine dintr-o carte <strong>de</strong> zile mari, Poemeamniotice, care îl prezint\ pe Mihail G\l\]anu ca peun poet inepuizabil, capabil s\ scrie <strong>de</strong> fiecare dat\ cuentuziasmul cu care [i-a scris primele poeme, în adolescen]\.El nu se repet\, nu ajunge la blazare, nu <strong>de</strong>vine propriullui epigon, a[a cum se întâmpl\ cu al]i autori, ci reinventeaz\,ori <strong>de</strong> câte ori se a[eaz\ la masa <strong>de</strong> scris, poezia, cuprins<strong>de</strong> beatitudine. Este un poet îndr\gostit <strong>de</strong> poezie,cum mai sunt pu]ini azi.Volumul Poeme amniotice atrage aten]ia [i încânt\tocmai prin aceast\ fervoare a scrisului practicat\ <strong>de</strong> unautor cu experien]\. Dornic s\ comunice a<strong>de</strong>v\ruri ultime,greu <strong>de</strong> suportat sau consi<strong>de</strong>rate blasfemii <strong>de</strong> oameniiobi[nui]i, el valorific\ tehnici ale scrisului pe care le-aelaborat <strong>de</strong>-a lungul anilor sau pe care le-a înv\]at <strong>de</strong> laal]i poe]i. Arunc\ în joc, <strong>de</strong> fiecare dat\, tot ceea ce[tie <strong>de</strong>spre scris, ca [i cum ar fi ultimul s\u prilej <strong>de</strong> ase exprima. Deviza lui este „totul sau nimic“. {i <strong>de</strong> multeori ob]ine „totul“, tocmai pentru c\ nu-[i economise[temijloacele.Poemul Prolog, din care am citat, este o capodoper\,fluid\ [i metamorfotic\, o sintez\ <strong>de</strong> stiluri, o parad\ <strong>de</strong>remake-uri [i inova]ii, vorbind <strong>de</strong>spre ceea ce este fiin]aomeneasc\ înainte <strong>de</strong> a fi, <strong>de</strong>spre viitorul dizolvat întrecut, <strong>de</strong>spre bucuria mistic\ <strong>de</strong> a acce<strong>de</strong> la via]\:„De din vale <strong>de</strong> ovare, gr\iesc, Doamn\, dumitale.{i vorbesc <strong>de</strong> prin flui<strong>de</strong>. Prin hormoni [i prin absi<strong>de</strong>.{i prin viespi, albii, aspi<strong>de</strong>. Prin venin [i miere dulce.{i prin hronic <strong>de</strong> Neculce.*Am, <strong>de</strong>ja, a[a nen\scut, în mine, o bun\ bucat\din folclorul românesc. În gen\. Am hore [i fluturi. AmTitu Maiorescu,Lucian Blaga[i Vasile {elaruAAP|RUT o carte cu un titlu agreabil: Dic]ionarulscriitorilor bra[oveni [i al veleitarilor <strong>de</strong> Vasile{elaru (Bra[ov, Ed. {elaru, 2008). Î]i vine s\crezi, înainte <strong>de</strong>-a o <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>, c\ este vorba<strong>de</strong> lucrarea unui cercet\tor, care, dând dovad\<strong>de</strong> o larg\ în]elegere a fenomenului literar [ichiar voroav\ indigen\. Am sârba-n dou\ p\r]i. B\tuta.C\lu[ul, Geampara. Le-am luat, pe toate, pe-o para.*Sunt, <strong>de</strong>ja, din burt\, cel mai mare cânt\re] al lumii.{i cel mai giugiuc iub\re]. Liubovnicul-mo<strong>de</strong>l.Iubesc, <strong>de</strong>ja, pe toate femeile lumii. Fiindc\ iubescarhetipul. Cântecul meu mi[c\ pl\cile tectonice aleoaselor. Pune mu[chii în mi[care, ca pe ni[te uria[e/biele-manivele. Viscerale. Cântecul meu e unul organic.Vine prin sinapse.{i prin rafale. Dezoxiribonucleic. Doldora <strong>de</strong> mantreseminale.Primum movens.Supremum vale.“Numeroase alte poeme din aceast\ carte sunt <strong>de</strong>neuitat. Au o fervoare care nu este o simpl\ turbulen]\lingvistic\, sunt str\b\tute <strong>de</strong> un vânt <strong>de</strong> nebunie princare aduc aminte <strong>de</strong> <strong>de</strong>zl\n]uirile poetico-retorice aleregretatului Dan David. Totodat\, ilustreaz\ o voluptatea sc\ld\rii în „dulcele stil clasic“, f\r\ acea not\ <strong>de</strong>efeminare (<strong>de</strong> altfel, plin\ <strong>de</strong> farmec) care era propriescrisului lui Nichita St\nescu. Poemele lui Mihail G\l\]anuse remarc\ prin for]\, prin suflu vizionar, printr-o<strong>de</strong>sf\[urare a imagina]iei în spa]ii largi, printr-o capacitate<strong>de</strong> sintez\ rar întâlnit\. Iat\ titlurile celor care ar puteafigura într-o antologie, oricât <strong>de</strong> exigent conceput\, apoeziei române[ti <strong>de</strong> azi: Ai sângele dulce, Adormisemîn pozi]ie fetal\, Cu genunchii la gur\, Cu ochii ca doib\nu]i întor[i, Amnios, Stau la rând s\ primesc untrup nou, Sunt glon]ul mor]ii mele, Am tr\it o vremenumai cu pâine, ap\ [i amintirea lui Dumnezeu, Vân\toarea<strong>de</strong> vipere, De dincolo <strong>de</strong> na[tere vine moartea mea,Carnea ta-i dulce ca lemnul dulce, Eu nu am iubit niciodat\nici o femeie, În fiecare femeie mama mea p\rul [i-lr\sfira, Cântec maxim al na[terii, Icoanele nu se ferchezuiesc,Poema sânilor fugi]i <strong>de</strong>-acas\, Din gra]ia ta, Doamne,nu pot c\<strong>de</strong>a, Poezie <strong>de</strong> dragoste, Suntem ni[te matrio[te,Stau aici la rând la trupuri.Despre fiecare dintre aceste poeme s-ar putea scriecâte un studiu critic. Un singur exemplu – poemul Staula rând s\ primesc un trup nou (care apare în volum [iîntr-o alt\ variant\, amplificat\, nu [i diluat\, subtitlul Stau aici la rând la trupuri):„Stau la rând s\ primesc un trup nou. S\ cap\t pu]in\via]\, aici, pe P\mânt. E mult\ c\ldur\ [i-un pântecîmprejur. E mult\ via]\. E dragoste. O simt. De <strong>de</strong>parte,<strong>de</strong> umor, a f\cut un fel <strong>de</strong> recens\mânt al tuturor persoanelorcu preocup\ri literare din istoria Bra[ovului, inclusiv alcelor doar pitore[ti ca personaje. În realitate, autoruleste el însu[i un veleitar, care în]elege literatura camcum în]elege coana Chiri]a limba francez\.Patruzeci <strong>de</strong> pagini din carte sunt ocupate <strong>de</strong> unstudiu introductiv al lui Vasile {elaru, în care se facconsi<strong>de</strong>ra]ii <strong>de</strong> genul:„De la începuturi, criticul literar Titu Maiorescu aveas\ manipuleze literatura [i în sens politic [...] De la TituMaiorescu (politician – conservator) [i pân\ înprezent s-a încercat accentuarea func]iei politice [i nuestetice (stilistice, moralizatoare etc.) a literaturii.“;„Odat\ cu [utul în cur (la propriu, nu la figurat),pe care l-a primit poetul [i filosoful Lucian Blagacând a fost exclus din cadrul Universit\]ii din Cluj, sepoate spune c\ acesta a fost aplicat întregii culturiromâne.“Dic]ionarul propriu-zis ofer\ imaginea <strong>de</strong>zolant\ ahaosului la care se poate ajunge – în critica literar\ –în absen]a competen]ei. Autorii unor c\r]i lipsite cu<strong>de</strong>s\vâr[ire <strong>de</strong> valoare literar\ sunt prezenta]i cu simpatie:Mihail G\l\]anu, Poeme amniotice,Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2008. 98 pag.o simt. Pulsând o dat\ cu sângele din artere. O s\-l îmbracca pe-o h\inu]\. O, trup curat, cu cetin\ <strong>de</strong> carne! Staula rând, cuminte, disciplinat. La rând s\ primesc un trup.Seara [i noaptea, pe furi[, când lumea adoarme.*Stau la rând s\ primesc un trup, un trup nou [i proasp\t[i bun <strong>de</strong> p\c\tuit cu el, s\ înv\] Calea, dar Calea, o,Calea, nici nu se poate înv\]a, ci numai în]elege. Staula rând s\ râvnesc un trup nou.{i Dumnezeu m\ culege.*A[a cum ziceam, stau la rând la magazia <strong>de</strong> trupuri.De timpuri. Mixaje. Stau la rând s\ primesc trup reav\n,care o s\ cânte pe dri-dri.În serile cu-amurguri gri.{i cu p\mântul se va încuscri.“Fiorul mistic al întrup\rii, ironia filosofic\ fa]\ <strong>de</strong>repetarea <strong>de</strong> c\tre fiecare om a experien]ei celor dinaintealui, evocarea sumbru-ludic\ a mor]ii sunt componenteale uneia [i aceleia[i ]es\turi lirice <strong>de</strong>se [i grele, cabrocartul hainelor împ\r\te[ti.Nu toate textele din volum sunt la fel <strong>de</strong> inspirate.Se întâmpl\ chiar ca în cadrul unui poem valoros s\apar\ [i versuri inexpresive (sau oralit\]i inoportune,sau jocuri <strong>de</strong> cuvinte lipsite <strong>de</strong> gra]ie). Aceste inegalit\]ifac parte din natura poeziei lui Mihail G\l\]anu. Poetulare ceea ce s-ar putea numi o genialitate fulgurant\.Uneori este celest, alteori, chiar [i la distan]\ <strong>de</strong>numai un vers, este terestru. În mod indiscutabil, îns\,ceea ce este bun în poezia sa nu este doar bun, ciextraordinar. •„Uniunea Scriitorilor din România i-a refuzat [luiNicolae D\r\ban]] calitatea <strong>de</strong> membru, f\când astfel oprofund\ nedreptate (nu este singurul caz) unuiscriitor înzestrat cu un real talent [i o bogat\ activitatepublicistic\.“; „Nicolae D\r\ban] critic\ întruna, pe dreptcuvânt, societatea româneasc\, viciile acesteia [i n\ravurilece par a fi f\r\ <strong>de</strong> sfâr[it. În acela[i timp, nu se sfie[tes\ scrie poezii patriotice <strong>de</strong>spre ]ar\, intitulându-[i unvolum <strong>de</strong> poezii chiar a[a, Mam\ ]ar\. «Noi vom p\straîn inimi <strong>de</strong>mni trecutul,/ Credin]a sfânt\-n veci va ficu noi,/ Î]i vom cinsti întot<strong>de</strong>auna lutul/ Din care aur\s\rit atâ]i eroi.»“ etc.În schimb, autori <strong>de</strong> o valoare recunoscut\, <strong>de</strong> la IonIano[i [i pân\ la Ioana Ieronim sunt înregistra]i f\r\ niciun comentariu, men]ionându-li-se exclusiv datele biobibliografice.Se fac [i insinu\ri abuzive (se afirm\,<strong>de</strong> exemplu, c\ Mihai Sin, angajându-se înainte <strong>de</strong> 1989la revista literar\ Vatra, a <strong>de</strong>venit „[i activist al PCR“,ceea ce este o abera]ie).Un articol <strong>de</strong> mare întin<strong>de</strong>re [i extrem <strong>de</strong> elogioseste rezervat... cui cre<strong>de</strong>]i? Lui Vasile {elaru. (Alex.{tef\nescu)
În pofida aparen]elor <strong>de</strong> vitalitateepic\, realismul lui Radu Aldulescunu e unul stri<strong>de</strong>nt, ci [ters, cenu[iu,în culori stinse.c o m e n t a r i i c r i t i c eDE LA UN ROMAN la altul, pu]ine lucrurise modific\ – [i într-o m\sur\ nesemnificativ\– în lumea fic]ional\ a lui Radu Aldulescu.Excep]ia ar fi putut-o ilustra ProorociiIerusalimului (2004), în a c\rui ecua]ieap\rea [i Occi<strong>de</strong>ntul putred, Parisulpedofililor consumatori <strong>de</strong> puberi r\s\riteni.Dar schimbând pe acest interval meridianulgeografic, autorul î[i p\streaz\ formulastructurant\ [i caracterizant\: o succesiune<strong>de</strong> secven]e suculente, <strong>de</strong>zvoltate [i montatecinematografic, cu apari]ii episodice <strong>de</strong> personajesecundare intersectând traiectoria comun\ a picare[tiloreroi centrali.Curiozitatea nelini[tit\ a acestora din urm\,dorin]a [i tendin]a <strong>de</strong> a-[i lua lumea-n cap intr\ în opozi]iecu fixarea lor inevitabil\, cu în[urubarea într-o condi]iesocial\ joas\ [i într-un mediu (sub)urban sufocant.Senza]ionalul unor întâmpl\ri, bine exploatat <strong>de</strong> unprozator realist în cel mai puternic sens al termenului,distoneaz\ a[adar cu o a[teptare continu\ [i searb\d\.Cu cât faptele expuse sunt mai bizare ori mai zguduitoare(în registrul perversiunilor sau al dramelor umane), cuatât tonusul protagonistului [i al romanului s\u este maisc\zut. În pofida aparen]elor <strong>de</strong> vitalitate epic\, realismullui Radu Aldulescu nu e unul stri<strong>de</strong>nt, ci [ters,cenu[iu, în culori stinse. Ultimii ani ai ceau[ismului sepotrivesc perfect, ca un timp mort, înghe]at, acesteimodalit\]i figurative [i simbolice, abia „tulburat\“ <strong>de</strong>Revolu]ia din 1989 [i <strong>de</strong> convulsiile ulterioare. Maistrâns\ [i mai coerent\ <strong>de</strong>cât adaptarea la noilerealit\]i postrevolu]ionare este, la autorul „nou\zecist“,viziunea sa <strong>de</strong>ja coagulat\ la începutul <strong>de</strong>ceniului trecut.Lucrurile se schimb\, în jur, într-un ritm accelerat [idup\ o dinamic\ imprevizibil\; nu îns\ [i în romanelelui Radu Aldulescu, toate, intens-statice.Mirii nemuririi îmi pare cu o clas\ sub celelalte.Evi<strong>de</strong>nt, în compara]ie cu al]i prozatori <strong>de</strong> azi, RaduAldulescu, care r\mâne un profesionist al romanului,î[i p\streaz\ întâietatea. Îns\ raportat la el însu[i, cel mairecent Aldulescu se prezint\ în sc\<strong>de</strong>re <strong>de</strong> form\ [i poatechiar într-o criz\ artistic\. Primul simptom este lipsa <strong>de</strong>r\bdare în prepararea conflictului, ca [i în <strong>de</strong>taliereatipologic\ a personajelor. Supraveghetor la o [coal\special\, „p\stor“ peste o „turm\“ <strong>de</strong> copii orfani, RafaelOgrinjan încearc\ s\-i protejeze pe ace[tia <strong>de</strong> furiile uneicolege sadice. Între cei doi adul]i se încrope[te o rela]ie,pe cât <strong>de</strong> scurt\, pe atât <strong>de</strong> expediat\ <strong>de</strong> c\tre autor. Nicidialogurile anterioare ale lui Rafael cu tovar\[ul s\u<strong>de</strong> c\min Milic\ nu duc prea <strong>de</strong>parte. Neconsolat fiindc\a fost p\r\sit <strong>de</strong> o femeie n\r\va[\, Milic\ va plecadin orfelinatul socialist, l\sându-l pe Rafael singur cugândurile [i problemele lui.Romancierul ar fi putut plonja eficient în aceast\microlume a copiilor institu]ionaliza]i, a[a cum of\cea în Proorocii Ierusalimului, un<strong>de</strong> le studia atentcolegii <strong>de</strong> genera]ie [i <strong>de</strong> „i<strong>de</strong>aluri“. Comportamente<strong>de</strong>zaxate, psihologii în <strong>de</strong>riv\, moral\ adaptat\, fantasmei<strong>de</strong>ntitare juvenile, rela]ionarea cu adul]ii [i <strong>de</strong>scoperirealumii pe cont propriu: iat\ capitole distincte înromanul mai vechi, abia atinse, bifate în Mirii nemuririi.Un subiect consistent este închis înainte <strong>de</strong> a fi ini]iatcu a<strong>de</strong>v\rat.Nici incursiunile prozatorului în promiscuitatea unuicerc <strong>de</strong> mahalagioaice nu sunt mai spornice. Din bârfagroas\ a prietenelor Elenu]ei (sora lui Rafael) nu iesemai nimic, sub raport artistic. Cu excep]ia Mirelei(viitoarea nevast\ a aceluia[i Rafael), portretiz\rile suntsumare, f\r\ inspira]ie; sau lipsesc. S-ar putea spunec\ nici nu avem în fa]a ochilor siluete conturate <strong>de</strong>personaje, ci franjuri <strong>de</strong> bârf\ repetitiv\, fanto[eleunor ca]e dâmbovi]ene. De aceast\ total\ inconsisten]\tipologic\ se salveaz\, literar vorbind, Mirela, tân\r\apetisant\ [i femeie <strong>de</strong> dou\ ori nefericit\: o dat\ casimplu accesoriu sexual pentru cei câ]iva b\rba]i dinvia]a ei; [i apoi, ca mam\ <strong>de</strong> copii pe care nu e în stares\-i între]in\ singur\...P\r]ile bune ale romanului apar odat\ cu M\rg\rit,falsul paznic al unui lac bucure[tean: un personajmemorabil, amestec <strong>de</strong> tupeu [i umilin]\, care îndur\ <strong>de</strong>toate, pe strad\, pentru a-[i îngriji acas\ mama paralizat\.{i „aschilambicul“, [i scenele în care acesta performeaz\(bând cot la cot cu Rafael sau prostituându-se cu un ceVremurigreleRadu Aldulescu, Mirii nemuririi, roman, EdituraCartea Româneasc\, Bucure[ti, 2006, 232 p.câ[tig în fa]a unor mafio]i <strong>de</strong> cartier) se ridic\ la în\l]imeaprozei lui Aldulescu: amestec, la rândul ei, <strong>de</strong> insolitindividual [i tipicitate social\. Dup\ ce a fost cârpit live,pe o teras\ plin\ <strong>de</strong> lume, <strong>de</strong> c\tre „sobolii“ mafio]i,M\rg\rit [tie s\ le speculeze o coard\ ascuns\, maisensibil\. Ridicat s\-i ia ap\rarea, Rafael va asistaînm\rmurit – ca [i cititorul – la trocul dintre presupusavictim\ [i agresorii ei: „– Oricum, M\rg\rit e prietenulmeu... – Preten a<strong>de</strong>v\rat, <strong>de</strong>-a<strong>de</strong>v\ratelea, mânca-nearp... Restu’, M\rg\rite! – Am zis c\ s\ mai iau un rând,nea Ghe]ule, se smiorc\ie M\rg\rit. – Atuncea du-teodat\, mânca-ne-ai p... Nu m\ ]ine s\ m\ usuc. – Credc\-mi mai trebui’ dou\j’ <strong>de</strong> mii pentru un rând <strong>de</strong> înc\cinci halbe... Nea Ghe]u ]uguie buzele spre Rafael.Seam\n\ înc\ [i mai mult cu un sobol gras, cu gu[acotropit\ <strong>de</strong> re]eaua <strong>de</strong>as\ a unei b\rbi <strong>de</strong>-o s\pt\mân\.– Mânca-ne-ar p... pretenu’ \sta al t\u. A[a facemereu. Dac\-i merge cu noi, el cre<strong>de</strong> c\ [i cu Zizi.E[ti prost, M\rg\rite? Vrei s\-]i ia \la beregata cu sabia?Ie-n drept s\ te taie pân’ la urm\. Datoria-i datorie.M\rg\rit d\ din cap în ritmul intona]iei sobolului b\trân,subliniindu-i parc\ frazele. – A[a-i, nea Ghe]ule, maiales c\ [i matale-mi e[ti dator. {i Adrian pe lâng\ matale.– A[a e! se repe<strong>de</strong> Rafael s\ confirme, <strong>de</strong>[i nu [tie nimic<strong>de</strong> afacerile lui M\rg\rit cu cei doi. Îi sunte]i datori!R\zv\nel îi aminte[te lui taic\-s\u: – A]i dat în el, b\,îi sunte]i datori pentru alea dou\ palme. Tu [i Adrian.Io unu nu m-am mânjit s\ dau în am\râtu’ \sta. Sobolulb\trân se izbe[te cu palma peste frunte. – Uitasem,M\rg\rite, mânca-ne-ai... Datoria-i datorie. Acuma, dou\palme n-ar fi cine [tie ce. – Ar fi-nc\put [i zece, neaGhe]ule, îl lini[te[te M\rg\rit. {tii c\ io nu m\ sup\r,da’ am r\mas cam p\ scândur\. De azi <strong>de</strong> la prânz umblucu prietenu’ \sta al meu, [i el cu ni[te probleme, neaGhe]ule, am s\-]i povestesc io... {i m-a[teapt\ [i m\micu]amea acas\ cu ceva <strong>de</strong> mâncare. Ar fi trebuit s\-i iau ni[tepulpe <strong>de</strong> pui, mi-a comandat <strong>de</strong>-asear\, [i ni[temaz\re la cutie, [i ni[te banane... – Ce m\ bucur [i-miplace, M\rg\rite, c-o ]ii pe m\-ta p\ trai bun. – Ce s\fac, nea Ghe]ule? Numa’ pe ea o am, [i-altcevanimica. De op’zeci <strong>de</strong> ani, paralizat\-n pat. Ca mâinemoare [i r\mân s\-i plâng urmele – m\micu]a mia,s\r\cu]a <strong>de</strong> ia, ce m-o mai a[tepta [i io n-am cu ce s\ m\duuuuc la ia, ohhh... Frântura <strong>de</strong> bocet îl face pe Adrians\ se scuture frisonat. – Îmi vine r\u, b\, nu te mai v\ic\ri.Îmi vine s\ v\rs. ]ine: o sut\ <strong>de</strong> mii. Pentru-o palm\,cred c\-i <strong>de</strong>stul. S\-]i fie primit [i ]ie, [i lu’ m\-ta. M\rg\ritb\g\ banii în buzunar, încuviin]ând mut. U[or apleca]iîn fa]\, cu coatele pe mas\, el [i Rafael p\reau s\-ipân<strong>de</strong>asc\ pe ceilal]i trei, r\stigni]i în scaune cubur]ile r\sfrânte peste br\cinarii [orturilor, relaxa]i,îmbuiba]i, mahmuri. Sobolul b\trân rupea anevoie: –Nu [tiu, Adriene, m\ f... Pentru mine-i <strong>de</strong>stul o sut\<strong>de</strong> mii. Pentru-o palm\... Scosese totu[i o bancnot\ <strong>de</strong>o sut\ <strong>de</strong> mii [i o flutura peste mas\. Nu [tiu, io muncescdin greu p\ banii \[tia, nu-mi pic\ din cer. – Hai, tat\,d\-i, miorl\i R\zv\nel, înduio[at parc\ <strong>de</strong> soarta luiM\rg\rit [i plângându-l totodat\ [i pe taic\-s\u: s\[ti]i c\ munce[te, toat\ ziua alearg\ ca un cal ca s\produc\. Dup\ lungi ezit\ri, în sfâr[it, sobolul b\trânîi întinse bancnota lui M\rg\rit. – C\ te-am auzit <strong>de</strong>m\-ta, mânca-ne-ai p... Îmi pare bine c\ ai grij\ <strong>de</strong> ea.Da’ s\ [tii c\ <strong>de</strong> banii \[tia înc\-mi e[ti dator.“(pp. 179-180).Dincolo <strong>de</strong> expresiile slobo<strong>de</strong>, episodul are [i culoarelocal\, [i adâncime. Nu acela[i lucru se poate spune<strong>de</strong>spre restul. Dialogurile dintre personaje sunt <strong>de</strong> obiceilineare [i f\r\ relief, confesiunile urmeaz\, aproape toate,aceea[i direc]ie (tr\im vremuri grele, oameni buni),iar motiva]ia psiho-moral\ a ac]iunilor fiec\ruia e furnizat\artificial. Accentele biblice, profetice sunt în mod vizibilsupraad\ugate pe materia <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> sub]ire a c\r]ii.Romanul „eroului“ pasiv gliseaz\ pe romanul larg-social,iar acesta, pe acela politic la care ar trebui s\ fie a<strong>de</strong>rent.Mirii nemuririi e mai curând un scenariu cinematograficacceptabil, <strong>de</strong>cât un roman <strong>de</strong>ns, greu la propriu [i lafigurat, marca Radu Aldulescu.Pe parcursul [i la finalul lecturii, se v\d parc\ gr\m\joare<strong>de</strong> firimituri <strong>de</strong> la o mas\ epic\ mai bogat\. •C|R}Ip r i m i t e• Oana Soare, Petru Dumitriu&PetruDumitriu, monografie, Aca<strong>de</strong>mia Român\,Funda]ia Na]ional\ pentru Literatur\ [iArt\, Institutul <strong>de</strong> Istorie [i Teorie Literar\„G. C\linescu“, Bucure[ti, 2008, 478 p.• Simona-Grazia Dima, Labirint f\r\minotaur, critic\ literar\, postfa]\ <strong>de</strong> MirceaHoria Simionescu, Editura I<strong>de</strong>ea European\,Bucure[ti,2008, 188 p.• Petre T. Frangopol, Mediocritate [iexcelen]\, „o radiografie a [tiin]ei [i aînv\]\mântului din România“, Editura CasaC\r]ii <strong>de</strong> {tiin]\, Cluj-Napoca, 2008,367 p.• Alexandru Bulandra, ExperimentulIov, eseu, cuvânt înainte <strong>de</strong> Vasile Morar,Editura Pai<strong>de</strong>ia, Bucure[ti, 2008, 108 p.• Alexandru Bulandra, Nevoia <strong>de</strong>poveste, „eseuri [i aplica]ii“, Editura Pai<strong>de</strong>ia,Bucure[ti, 2008, 172 p.• Alexandru Bulandra, Miori]a, studiu,Editura Bibliotheca, Târgovi[te, 2008,380 p.• Silvia Cinca, Fuga, incursiuniautobiografice, Editura Eminescu, Bucure[ti,2008, 456 p.România literar\ nr. 5 / 6 februarie 200911