imaginea republicii moldova în străinătate - Biblioteca Naţională a ...

Ştiinţa literaturiici doar demagogic. A crede că vrăjmaşul este mare luptătoranticomunist şi implicit mare naţionalist este onaivitate.”Joi, 27 decembrie, 2007, în ”România liberă”, în Româniapost-comunistă, într-un stat membru NATO şiUE, Sabina Fati îl ia în râs pe preşedintele României,Traian Băsescu pentru că ”vrea să condamne PactulRibbentrop-Molotov în Parlament”. Ea ne ”informează”că acel tratat a fost deja condamnat de multe ori, inclusivde URSS şi Ceauşescu. Păcat de memoria ei, trebuiasă-şi amintească şi de faptul că şi Basarabia, prin Declaraţiade Independenţă, a condamnat cârdăşia hitlerist-stalinistă,plus toate ocupaţiile ţariste şi comunisteale pământurilor româneşti. Păcat şi de faptul că SabinaFati aminteşte că şi Parlamentul României a condamnatPactul Ribbentrop-Molotov (24 iunie 1991) dar tacechitic despre necesitatea lichidării consecinţelor lui politiceşi umanitare (pe care, urmărind logica politică aevenimentelor ar trebui să le denunţe Traian Băsescu).Acestea ar fi făcut distrugerea României Mari, abrogareamonarhiei, instaurarea dictaturii comuniste, furtuleconomiei private româneşti, distrugerea tradiţiilor şi aculturii poporului român, rămânerea în urmă faţă deEuropa de Apus cu peste 60 de ani etc.” (P. 67)”...Protocolul adiţional al pactului nu a trasat frontierelepolitico-teritoriale, ci doar a delimitat sfere de influenţă”,ne mai anunţă, sarcastic, aceeaşi Sabina Fati. Aşade parcă la 26 iunie 1940 hotarul de stat al RomânieiMari a fost trecut de fluturaşi din ”sfere de influenţă”, şinu de coloanele de tancuri şi maşini blindate ale comisarilorbolşevici. Aşa de parcă, începând din 26 iunie 1940,bandele de „comunişti români” nu au maltratat şi ucisîn Basarabia mii de cetăţeni români. Aşa de parcă înaceleaşi zile sute de celule NKVD nu arestau şi condamnaula moarte sau la ani grei de Gulag elita intelectuală,religioasă şi economică a Basarabiei după liste pregătitemult înainte de 23 august 1939. Aşa de parcă Ion Pelivan,Mircea Vulcănescu sau Iuliu Maniu s-au prăpăditpe la staţiuni balneare, nu în închisorile comuniste.Problema Sabinei Fati, însă, nu e atât pactul Ribbentrop-Molotov,ci tratatul din 10 februare 1947. Anumeacesta, opinează Sabina Fati împreună cu alţi analiştipolitici, ”corecţi” de la Bucureşti (şi Chişinău), Românianu are nici un drept să-l încalce. Ea nu ne spune de ceURSS a fost lăsată să ”încalce” acel tratat şi să desfiinţezela finele anului 1991”. (P. 69)Cât priveşte articolul din Ziua, semnat de Zoe Petre,cred că autorul a făcut doar o figură retorică, a avut nevoiede un pretext pentru a vorbi despre însemnătateadimensiunii ortodoxe a spiritualităţii româneşti. Temao gasim însă şi în alte articole, mai ales în cele despreEminescu.”Este o minune că poporul român nu a dispărut dinistorie aşa cum au dispărut practic toate neamurile dintimpul Marii Migraţii. Minunea aceasta a fost demonstratăde ştiinţa arheologică anume în anii din urmă,când a dispărut dictatul comunist din cercetare: româniisunt creştini nativi şi nu s-au lepădat niciodată de credinţalor. De la Sfântul Apostol Andrei şi până în ziuade azi nu a existat măcar o zi, o oră, un minut, o secundă,ca de la Nistru până la Tisa, de la Maramureş şiCrişana până la Marea cea Neagră, poporul român sănu fie popor creştin. Cimitirele creştine din Ardeal dinsecolul VI-VII, mănăstirile rupestre de pe malul drept alNistrului din secolele V-VI, poate şi mai vechi, că pentrucercetarea lor, iată, nu sunt fonduri (ele sunt 87 la număr,cu peste 4000 de chilii, toate distruse de comunişti),bisericile din Dobrogea, formidabilii călugări dobrogenidin secolele IV-V pe care Nistor Vornicescu i-a aşezat pedreptate la temelia literaturii române, bisericuţele creştinedin Histria română (nădăjduim că cele 2 volume alemonografiei despre Histria spun ceva doamnei Zoe Petre),dar şi măreţul stil arhitectonic al Tismaniei, Putnei,Hurezilor, Voroneţului, Dragomirnei, Curţii de Argeşetc, vorbesc de la sine despre creştinismul nativ al românilor.Poporul român este puternic la gurile Dunării, lacel mai năpăstuit şi încolţit hotar al Europei, prin religiasa, care este una a iubirii, nu prin doctrina revoluţiilor,războaielor, luptei de clasă, violenţei, mâniei şi urii. Întrunsuperb studiu monografic, editat la finele anului trecutde Academia Română, arheologul basarabean GheorghePostică demonstrează fundamental românitatealocuitorilor sedentari ai Basarabiei în primul mileniu dedupă Iisus Hristos. Artefactele descoperite de arheologiibasarabeni – unul din cei mai importanţi fiind Ion Hâncu– prezintă şi calitatea excepţională a continuităţiiromâneşti din acele timpuri, de mare cumpănă pentrutoată umanitatea. Acei locuitori sedentari ai Basarabieierau creştini, aşa cum erau creştini sedentarii de peSiret, Mureş, Argeş. Nici hunii, nici slavii, nici cumanii,nici maghiarii, nici mongolii – ca să dăm numai câtevapilde de popoare migratoare – nu erau creştini în acelevremuri. Aşadar, creştinismul nativ şi sedentar (încă şicasnic, spunea la 1859 Alecu Russo) este una din calităţilecele ma importante care îi deosebeşte pe români dealte naţiuni. Cum să ne lepădăm de creştinismul nostrunativ după ce nu ni l-au putut lua nici migratorii, niciimperialii din secolele XIV-XIX, nici teroarea şi genocidulateist comunist, poate cel mai agresiv răsunet alMarii Migraţii? Cum să ne lepădăm de vetrele noastrestrămoşeşti întemeiate pe credinţă şi iubire? Cum să numai fim noi?” (P. 100-101).Cartea lui Andrei Vartic ar trebui să ajungă pe masacât mai multor români, de dincoace şi de dincolo dePrut. Ea este un tragic şi sublim strigăt, un ecou - inspiratde Sfintul Duh! - la uriaşul tunet eminescian.98 Imaginea Republicii Moldova în străinătate