Ştiinţa literaturiiNegură, Petru. Ni héros, ni traîtres : Les écrivainsmoldaves face au pouvoir soviétique sous Staline /Petru Negură ; préface de Catherine Durandin – Paris :L’Harmattan, 2009. – 420 p.Debutul unui autor basarabean laprestigioasa Editură “L’Harmattan”din Occident, cu o carte despre scriitoriimoldoveni din perioada stalinistă,nu poate trece neobservat.Cartea a fost prefaţată de cunoscutaspecialistă în domeniul istorieiromânilor, Catherine Durandin.Ea menţionează : «Jeune historienmoldave, Petru Negură s’est posé,avec cette étude, un défi ambitieux.Il s’en explique : il étudie et chercheà comprendre la relation desintellectuels à un pouvoir totalitaire,ici stalinien de 1924 à 1956. Ils’applique à cerner le processus deconstruction nationale, ici moldave,sous une domination étrangère, russo-soviétique,en l’occurrence. Enfinse portant vers le centre, Moscou,il s’interroge sur la projection d’unmodèle – le réalisme socialiste- versune périphérie… Sa République deMoldavie.Ce défi d’intelligence est tenu.Le livre importe de par sa qualitéintrinsèque, densité et érudition,mais il y a plus. Ce texte porte undécryptage de phénomène à la foispolitique, social et culturel – la soviétisationd’un espace entré dansle cadre de l’URSS, la rupture etjusqu’où avec le passé – dont nousavons aujourd’hui besoin pour saisirles faisceaux de complexité duprésent. Quelle identité, quelle modernitéaujourd’hui pour la Républiquede Moldavie ? Quels liensavec Moscou et avec Bucarest ? Quelregard de soi-même à soi-même ?Însăşi, Petru Negură este doctorîn sociologie, lector la UniversitateaPedagogică de Stat “Ion Creang㔺i la Universitatea de Stat dinChişinău. El coordonează Centrulpentru Studii Interdisciplinare înŞtiinţe Sociale D. Gusti (Moldova,Universitatea de Stat).Îmbinarea dintre denumirea cărţiişi subtitlul ei reflectă esenţa mesajuluitransmis de autor. Potrivitlui Petru Negură, titlul cărţii saleexprimă perfect lupta şi presiuneala care au fost supuşi intelectualiiîn perioada regimului sovietic. „J’aidécouvert un monde fascinant desgens qui, confrontés à des pressionssans précédent, ont essayé de menerune vie supportable et digne, en dépitdes pressions annihilantes” (“Amdescoperit o lume fascinantă de oamenicare se confruntă cu presiunifără precedent, dar au încercat săducă o viaţă suportabilă şi demnă,în ciuda presiunilor”), autorul a declaratla lansarea cărţii sale.Tânărul istoric moldovean PetruNegură a apărut cu acest studiu,având intenţia să descrie despreactivitatea intelectualilor în perioadatotalitară stalinistă, fapt carea lăsat amprenta pe structura şiconţinutul literaturii de pe timpuri.Cartea lui Petru Negură propune oradiografiere incitantă, complexăşi multidimensională a traiectorieipersonale, ideologice şi instituţionalea unui grup social – scriitoriimoldoveni într-o epocă marcată detransformări sociale şi culturale majore,dar şi de un grad de violenţăfără precedent din perioada anilor1924-1956. Pornind de la o lecturăparalelă a poziţionării scriitorilorfaţă de „construcţia socialistă” înRASSM, autorul reuşeşte un adevărat„tur de forţă” intelectual, abordândsubiecte fundamentale dinexperienţa istorică a Basarabiei şiTransnistriei, precum: modernizareaşi provocările ei, relaţiile dintrecentru şi periferie, mizele identitareşi diversele ipostaze ale „fabricăriinaţiunii”, problema creării, acceptăriisau respingerii unui „canoncultural” etc. Toate aceste aspectese încadrează într-o analiză minuţioasăşi nuanţată a relaţiei dintre intelectualişi putere, care răspunde,într-un anumit mod foarte original,şi la întrebarea despre cauzele acelei„identităţi disonante” care rămâne,şi până astăzi, dilema fundamentalăa societăţii moldovene.În acest volum, autorul Petru Negură,relevează dinamica istorică ateritoriului Basarabiei, dar în analizasa, pe lângă metode sociologiceriguroase şi sofisticate foloseşte şicalităţi narative deosebite. Cu altecuvinte, autorul reuşeşte să impresionezenu numai prin erudiţie,analize lucide şi echilibrate, o metodologiecoerentă şi bine construită,ci şi, mai ales, prin suflul textului şivivacitatea naraţiunii.Petru Negură în studiul său combinăfoarte bine baza arhivisticăimpresionantă şi tehnicile intervievăriiunor subiecte atent selectate,ceea ce conferă surselor folosite înstudiu o credibilitate mai mare.Subiectul de bază al cărţii îl formeazăanaliza instituţională a UniuniiScriitorilor din Moldova.Unul dintre cele mai interesanteşi complexe aspecte abordate în vo-92 Imaginea Republicii Moldova în străinătate
Ştiinţa literaturiilum este problema modernizării şi adiferitelor viziuni modernizatoare,care se întâlnesc în acest spaţiu înperioada interbelică. Un alt subiectfascinant al volumului se referă lacontroversele generaţionale din Basarabiaşi RASSM, care sunt tratatede autor în termeni sociologici şi,deci, opuşi unei judecăţi „valorice”,încă atât de prezentă în istorianoastră literară. Este incontestabilmeritul lui Petru Negură, că a folositmetoda sociologică pentru aelucida o problemă istorică. În acestsens, volumul este un exemplu de„multidisciplinaritate” în acţiune.Totodată, chiar dacă mesajul cărţiipoate părea „provocator”, ar trebuisă încercăm să depăşim viziuneamaniheistă asupra relaţiilor dintreintelectuali şi putere în regiuneanoastră.«Contrairement aux personnalitésmarquantes de la générationprécédente, formées à l’école russeet révolutionnaire, mais qui avaientévolué vers des positions traditionalisteset nationalistes roumainesaprès la réalisation de l’union,ils sont plutôt modernistes, dans lesillage de la vogue postsymboliste,et plus radicaux. Sur ce dernier point,ils sont sur la même longueurd’ondes que leurs confrères roumainsde la même génération. Si le pôlefascisant joue un rôle central chezces derniers, le discours des Bessarabiensrelève davantage du populismede gauche”. (P. 99).“28 juin 1940, suite au traité Molotov-Ribbentrop,la Moldavie orientale,plus connue sous le nom deBessarabie, est annexée par l’URSS.Les autorités roumaines ont quatrejours pour se retirer. Préfets et instituteurs,notables et intellectuelsde renom, se réfugient dans la Roumaniedans ses nouvelles frontières.Parmi eux, des écrivains : 50 sur les60 que comptait l’Union des écrivainsbessarabiens (UEB). Ceux quirestent décident de collaborer avecleurs confrères transnistriens regroupéseux aussi au sein d’une Uniondes écrivains moldaves (UEM),dans la petite République autonomesocialiste soviétique moldave (RAS-SM) fondée en 1924 par les bolcheviquesdans la perspective de larécupération de cette ancienne provincetsariste réunie à la Roumanieà la faveur de la révolution russe de1917. Des écrivains appartenant àdeux autres « catégories » se joignentà l’UEM : les « allogènes », enfait les Roumains juifs ou issus defamilles de confession juive, plus oumoins communisants et ayant subil’antisémitisme d’Etat roumain etles militants chevronnés du Particommuniste roumain, clandestindepuis 1924. Les premiers sont unedizaine, les seconds deux seulement.Tous ces nouveaux venus à l’UEMont en commun le fait d’avoir faitdes études supérieures en Roumanie,alors que leurs collègues transnistriensont été formés en URSS justementdans le cadre de la RASSMappelée à s’élargir à l’ouest. Parmices derniers, les non-Moldaves -c’est-à-dire surtout des Juifs (selonle critère de nationalité soviétique)et des Ukrainiens - sont majoritaires.La plupart sont moins cultivéset maîtrisent mieux que les nouveauxvenus bessarabiens le « parlersoviétique » mais moins bien la langueroumaine” (p. 145).„Enfin, il y a le hiatus évident entrele régionalisme culturel professépar les membres de la rédaction deViata Basarabiei et celui cultivé parles écrivains moldaves soviétiquessous la direction du PCUS. Commentexpliquer le ralliement sansréserves des premiers aux positionsdes seconds ? A elles seules, les convergences,limitées, en matière derégionalisme ne suffisent pas pourexpliquer de manière satisfaisantela volte-face des anciens de ViataBasarabiei, tandis que sur le planpolitique, comme le rappelle P. Negura,c’est le « mépris à l’égard del’administration roumaine », et nonpas l’attachement idéologique qui ajoué le rôle déterminant “(p. 185).“Plutôt que sur le groupe le plusénigmatique des écrivains bessarabiensqui allaient devenir des héros pourles uns (les Moldaves soviétiques) etdes traîtres pour les autres (les Roumainsnationalistes), l’auteur conclutpar une remarque d’ordre plusgénéral, particulièrement pertinente: « Tout en restant persuadés dela communauté du patrimoine culturelentre Moldaves et Roumains,les écrivains –surtout les écrivainsofficiels – continuent à travaillerà l’éducation et à la consolidationd’une identité moldave à contenu« soviétique ». La dissonance entrele discours de façade et le discourspour-soides écrivains moldavessur les éléments supposés constituerl’identité moldave recoupe unerupture qui s’élargit avec le tempsentre le sentiment d’appartenancecultivé en privé par l’élite culturellemoldave, qui explose à partir de laperestroïka, et la perception de soides masses de Moldaves soviétiques,éduquées à se percevoir comme tellespar cette même élite culturelle.” (p.351)Imaginea Republicii Moldova în străinătate 93
- Page 1 and 2:
ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONAL
- Page 4 and 5:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 6 and 7:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 8 and 9:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 10 and 11:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 12 and 13:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 14 and 15:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 16 and 17:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 18 and 19:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 20 and 21:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 22 and 23:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 24 and 25:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 26 and 27:
CULTURĂ. CIVILIZAŢIEdlung oftmals
- Page 29 and 30:
BIBLIOTECONOMIEственно, та
- Page 31 and 32:
BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Bibli
- Page 33 and 34:
BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Compo
- Page 35 and 36:
POLITICĂGabanyi, Anneli Ute. Moldo
- Page 37 and 38:
POLITICĂangesichts dieser Umfragen
- Page 39 and 40:
POLITICĂGoanec, Mathilde. Moldavie
- Page 41 and 42: POLITICĂ(soixante et un députés)
- Page 43 and 44: POLITICĂfamiliile lor, aceştia su
- Page 45 and 46: POLITICĂLa Moldavie recompteses bu
- Page 47 and 48: POLITICĂtes aujourd’hui pour des
- Page 49 and 50: POLITICĂBarthet, Elise. Cinqquesti
- Page 51 and 52: POLITICĂMoldavia, 193 personearres
- Page 53 and 54: medicinăСалита, Х. Запи
- Page 55 and 56: medicinăчто всегда был
- Page 57 and 58: PICTURĂmai bună conştientizare a
- Page 59 and 60: PICTURĂcipantă, fiind selecţiona
- Page 61 and 62: PICTURĂIoan Grecu - artist plastic
- Page 63 and 64: PICTURĂ2002 - Sculptura la îngem
- Page 65 and 66: PICTURĂFloarea dimineţii, s. Hru
- Page 67 and 68: PICTURĂtru Copii din Orhei, Moldov
- Page 69 and 70: PICTURÔLumina din picturile lui
- Page 71 and 72: PICTURĂION SEVERIN, un artist basa
- Page 73 and 74: MUZICĂALEXA (Olga Fesenco) a adus
- Page 75 and 76: MUZICĂmai spune că s-a simţit fo
- Page 77 and 78: MUZICĂProfesorul lui Ilian Gârne
- Page 79 and 80: MUZICĂprecizând că cei şase pre
- Page 81 and 82: MUZICĂŞTEFĂNEL ROŞCOVANTânăru
- Page 83 and 84: SPORTAi noştri pe EverestUn concet
- Page 85 and 86: SPORTsemnat pe Ion Dosca al patrule
- Page 87 and 88: SPORTDupă faza preliminară din 7
- Page 89 and 90: LINGVISTICĂ• Membru al Comitetul
- Page 91: LINGVISTICĂinterculturale ULIM, re
- Page 95 and 96: Ştiinţa literaturiiantitotalitari
- Page 97 and 98: Ştiinţa literaturiirepede morală
- Page 99 and 100: literatura artisticăCiocan, Iulian
- Page 101 and 102: literatura artisticăv stud a zmate
- Page 103 and 104: literatura artisticăDruŢă, Boris
- Page 105 and 106: literatura artisticăpoporului bibl
- Page 107 and 108: literatura artisticăTRAIANUS. Inbo
- Page 109 and 110: literatura artisticăTRAIANUS. Reg
- Page 111 and 112: ArheologieТези Мiжнарод
- Page 113 and 114: IstoriePlugaru, Ştefan. Episcopia
- Page 115 and 116: Istorietarea ei de reşedinţele ep
- Page 117 and 118: BIBLIOGRAFIE1. Alloquor: Studia Hum
- Page 119 and 120: BIBLIOGRAFIEжитностi в до