imaginea republicii moldova în străinătate - Biblioteca Naţională a ...

LINGVISTICĂinterculturale ULIM, redactor-şefadjunct al revistei “Lecturi filologice”(din 2006), membră a Asociaţieide literatură generală şi comparatădin România (din 2000), membră aConsiliului administrativ al LigueInternationale de l’ensignement, del’education et de la culture, cu sediulla Paris (din 2007), consultantştiinţific la Editura Institutului Europeandin Iaşi, seria “Academica”(2006), expert al Centrului europeande limbi moderne al Consiliului Europei(1999-2001). Colaborează laimportante reviste cu profil literarşi publicistic, între care: Secolul 21,Dacia literară, Literatura şi arta,Lumina lină (SUA), Limba română,Lecturi filologice, Semn, Revistade lingvistică şi ştiinţă literară etc.Semnează articole, eseuri, recenziişi în publicaţii din Franţa, Canada,Siria. Autoare a volumelor de criticăliterară Pariziana românească– mit şi modernitate (Iaşi: InstitutulEuropean, 2006), Poetica modalităţiila Proust (Chişinău: Editura“Ruxanda”, 1998). Este autoare demanuale şi ghiduri didactice. (p.684)”.Alloquor: Studia HumanitatisIassyensia: Volumul2. – 2009. – Nr. 3 (Iul.-Sept.)În resvista Alloquor: Studia HumanitatisIassyensia: Volumul 2 dela Iaşi, doamnei Elena Prus îi estededicat un capitol aparte, numit Inhonorem – jubileu Elena Prus. Încinstea omagiatei au semnat despreea Lucreţia Bârlădeanu, DumitruIrimia, Victor Banaru, LudmilaBranişte, Gina Nimigean.Aducem câteva fragmente dinautorii care au semnat despre distinsulcritic literar de la noi. Primulfragment aparţine Lucreţiei Bârlădeanu,basarabeancă şi ea.„Cunosc activitatea ştiinţifică şiliterară a Elenei Prus de peste douădecenii, din perioada când activamîmpreună la Universitatea Pedagogicăde Stat „Ion Creangă”. M-aimpresionat atunci în special talentulei de a îmbina reuşit profesia deprofesor cu cea de scenarist şi prezentatorTV, pentru un ciclu de medalioaneliterare despre literaturauniversală.A urmat apoi doctoratul doamneiPrus în România, la Universitateadin Iaşi, „Alexandru Ioan Cuza”, cuo teză despre opera lui Marcel Proust,lucrare publicată ulterior, cares-a dovedit a fi una de referinţă înexegeza proustiană, constituind înspaţiul românesc un ghid importantpentru toţi cei care şi-au propus sădescopere aventura căutării timpuluipierdut, întru înţelegerea maipregnantă a operei literare.Anii ce au urmat de la susţinereadoctoratului s-au dovedit a fi deosebitde rodnici pentru literaturanoastră. Câştigătoare a mai multorproiecte internaţionale, Elena Prusşi-a diversificat preocupările literareşi ştiinţifice obţinând stagii îndiverse oraşe ale Statelor Unite aleAmericii şi Europei.Am avut marea satisfacţie să o întâlnescpe cercetătoarea noastră, cucertă vocaţie europeană, în repetaterânduri, la Paris, fie în biblioteci, fiela Institutul Cultural Român ori înalte locuri unde interferenţa dintrecultura franceză şi română era evidentă.S-au întâlnit şi preocupărilenoastre literare la tema exilului românesc,Elena Prus scriind o recenziefoarte interesantă despre romanulAurorei Cornu, publicat în engleză”,Fuga spre Centru. (p. 161)Dumitru Irimia:“Lucrarea dnei Elena Prus, Parizianaromânească: mit şi modernitate(Iaşi: Institutul European,2006) este rezultatul unei cercetăriaprofundate care îşi are motivareaînainte de toate în obiectul însuşi alcercetării, reflectând, în acest sens,modul specific de a fi al exegetei.Preocupată de fiecare dată de aflareaşi folosirea tuturor căilor princare interpretarea sa să ajungă pânăla stratul de adâncime al fenomenuluiluat în atenţie, dna Elena Prusnu putea să nu depăşească limiteledescrise de titlu. Reprezentarea romanescăa parizienei: mit şi realitaterămâne, este adevărat, nucleulcentral al cercetării, dar, în ansamblu,exegeza dezvăluie un portret alParizienei, printr-un demers interpretativ,extrem de riguros, în carerealitatea social-istorică, irealitateamitică (din mentalul colectiv) şi irealitatealiterară intercomunică înpermanenţă.Identificarea şi dezvăluirea, prininterpretare, a acestui portret, complexprin multitudinea de ipostazedin care se constituie, au fost posibile,în primul rând, datorită perceperiide către exegetă a poziţiei specificea personajului feminin în literaturafranceză din jumătatea a douaa secolului al XIX-lea, pe de o parte,diferit de Pariziana lui Balzac, pe dealta, refuzând condiţia de personajîntre alte personaje. Această receptarei-a impus, apoi, autoarei să-şiînscrie cercetarea în perspectivă interdisciplinară”.(p. 163)Victor Banaru:“Prin categoria modalităţii, operalui Proust capătă în lucrarea doamneiElena Prus o nouă şi originalăinterpretare, care ne va permite sămergem mai departe în investigaţiilenoastre. Dar am înţeles deja ceeace am intuit, poate, cândva, că textulproustian, ca de altfel orişicarealt text artistic, este polimodal şi,subliniază doamna Elena Prus, deaceea şi prin aceea, polifonic; că elare o înaltă tensiune modală caredecurge din faptul că scriitorul, fiindîn acelaşi timp autor, narator,protagonist şi, de ce nu, naratar, seaflă într-o veşnică căutare a sinelui,străduindu-se nu numai să construiascădin vise, amintiri, lucruri şisecvenţe efemere de altădată, frânturide vorbă trecute pe lângă urechi,o lume ce n-ar mai fi aparentă, cireală, a lui, care ar fi universul săuartistic, pe care să-l exteriorizeze,dar şi să-şi înţeleagă devenirea sa caom de artă, să pătrundă în esenţaeului care nu acceptă orbeşte banalulmediului ambiant, viaţa, ci o subiectiveazăşi, fără a obosi vreodată,îşi caută locul şi rostul în ea”.Imaginea Republicii Moldova în străinătate 91