LINGVISTICĂÎn lucrare au fost incluşi trei autoribasarabeni: Dumitru Melenciuc,Ludmila Zbanţ, care au luatîn discuţie discursul şi <strong>imaginea</strong>,având în vedere sensul lexical, sintacticşi suprasintactic în comunicareşi Elena Prus, care a abordattema modei ca poetică a creaţiei.Reproducem fragmente ale autorilornoştri.“Phraseological units, includingsaying, are subject to change. Theymay be intentionally changed toproduce a stylistic impact on thereader, listener or TV viewer: Abird in hand is worth two in thebush – Time was passing his birdin the bush no nearer the hand (J.Galsworthy) – He was to be approachedwith a sizable bird in hand.(Dreiser). This idiomatic expressionin different European languageshas developed different forms:Romanian – Nu da pasărea (vrabia)din mână pe cea de pe gard;Russian – Лучше синица в руке,чем журавль в небе. There aremany examples of deformations ofidioms in Russian and Romanian.An example of advertising beeron Russian TV: Лучше бутылкапива в руке, чем прекраснаядевица на песке. Criticizing activebuyers for not checking the necessarydocuments before purchasingsome bad quality foods, a TV announcerused: Pară mălăiaţă încavitatea bucală a consumatorului(deformation of: Pară mălăiaţă îngura lui Nătăfleaţă). Examples ofthis kind are numerous: To be bornwith a silver spoon in one’s mouth(They had sucked their silver spoonso long...now she is threatened witha spoon of bone). (J. Galsworthy) –It is the last straw that breaks thecamel’s back... (He said public patiencewas a camel, on whose backthe last atom that could be bornehad already been laid. – To cry overthe spilt milk... (Try to make himfeel that we admire him for spillingthe milk... There is no help for spiltmilk) (Trollope). – One may as wellbe hanged for a sheep as for a lamb(If he was to be hung by the law,by all means let it be for a sheep).(J. Galsworthy). Idioms belong tothe periphery of the language andmostly they are used for stylisticpurposes, making speech more expressiveand producing are strongerimpact on the reader/listener. (Melenciuc,D., Zbanţ, L. P. 133-134)La représentation, surtout cellevisuelle, devient un instrument efficacedans le débat sur le rôle dela femme dans la société et sert deréférence pour imposer l’image de lafemme à la mode. La publicité, lespublications féminines, les images àla mode font des femmes des mannequinsexpressifs.La strtégie masculine dans ce problèmeconsiste dans l’encouragementde la préoccupation fémininede coqueter et de séduire, pour ladistraire de préoccupations socialesplus importantes. C’est pourquoitout au long du XIX-ième siècle leshommes se sont préoccupés de prèsde cultiver l’idéal féminin, qui leurconvenait.L’exclusion des femmes de la vieactive a mené à leur préoccupationpour des choses superficielles. E.Roy-Reverzy considère même quela femme est préoccupée seulementpar des détails sordides de la viequotidienne ou de la décoration ducorps pour masquer son vide existentiel.Cette vision masculine enversla mode et la femme apparaîtdans Conseil à une Parisienne deMusset:„Je voudrais n’avoir de souci aumondeQue ma taille rondeMes chiffons chérisEt de pied en cap être la poupéeMieux équipéeDe Rome à Paris.”Les vêtements résument la positionsociale, marquent l’appartenanceà un group et permettent àses membres de se reconnaître. Lamode permet la différenciation del’élite du peuple, ainsi que de tracerdes frontières invisibles séparant lesraffinés des moins raffinés. Pour lesfemmes mondaines, la mode est unepréoccupation permanente et palpitante(parfois unique). Le phénomènede la mode s’accélère au Siècle desLumières et „s’impose surtout à Paris,où les aristocrates sont obligés debriller et d’inventer en permanencede nouveaux signes distinctifs, pourmaintenir la distance envers ceuxqui les imitent.L’intensité de cette compétitiondestinée à réaffirmer constammentles différences sociales devantles concurrents, produit un art deconsommation spécifique.” (Muchembeld,p. 213)Parallèlement à l’évolution despersonnages, les toilettes relèventet marquent les étapes du parcourssocial. Les différences vestimentairesentre des quartiers expriment,dans tous les temps, moins des particularitéslocales que des contrastessociaux. Plus que le portrait d’uneclasse, elles expriment sa volontéd’affirmation. La mode impose unejuxtaposition esthétique de classe.La splendeur des vêtements composeun langage de supériorité.La femme offre un spectacle définipar les vêtements et le cadre. L’importancede l’image fait que les apparencessont l’enjeu le plus granddes femmes. Les femme de la classesupérieure, les aristocrates et lesbourgeoises, sont destinées à la scènedu monde, substitut de la Cour,se guidant sur l’étiquette imposéepar la mode. La Parisienne se placeen avant-scène, parce qu’elle créele modèle, mais elle ne le suit pas”.(Prus, E., p. 172)Scriitori şi publicişti ieşenicontemporani : dicţionar: 1945-2008 / N. Busuioc,Fl. Busuioc. – Iaşi : Vasiliana’98, 2009. – 740 p.Elena Prus a fost inclusă şi în volumulprezentabil, de proporţii şiminuţios documentat, al scriitorilorşi publiciştilor ieşeni contemporani,întocmit de Nicolae Busuiocşi Florentin Busuioc, apărut laIaşi în anul 2009.Evidenţiem câteva rânduri consemnatedespre Elena Prus în dicţionarulmenţionat:“Profesor universitar, director alInstitutului de cercetări filologice şi90 Imaginea Republicii Moldova în străinătate
LINGVISTICĂinterculturale ULIM, redactor-şefadjunct al revistei “Lecturi filologice”(din 2006), membră a Asociaţieide literatură generală şi comparatădin România (din 2000), membră aConsiliului administrativ al LigueInternationale de l’ensignement, del’education et de la culture, cu sediulla Paris (din 2007), consultantştiinţific la Editura Institutului Europeandin Iaşi, seria “Academica”(2006), expert al Centrului europeande limbi moderne al Consiliului Europei(1999-2001). Colaborează laimportante reviste cu profil literarşi publicistic, între care: Secolul 21,Dacia literară, Literatura şi arta,Lumina lină (SUA), Limba română,Lecturi filologice, Semn, Revistade lingvistică şi ştiinţă literară etc.Semnează articole, eseuri, recenziişi în publicaţii din Franţa, Canada,Siria. Autoare a volumelor de criticăliterară Pariziana românească– mit şi modernitate (Iaşi: InstitutulEuropean, 2006), Poetica modalităţiila Proust (Chişinău: Editura“Ruxanda”, 1998). Este autoare demanuale şi ghiduri didactice. (p.684)”.Alloquor: Studia HumanitatisIassyensia: Volumul2. – 2009. – Nr. 3 (Iul.-Sept.)În resvista Alloquor: Studia HumanitatisIassyensia: Volumul 2 dela Iaşi, doamnei Elena Prus îi estededicat un capitol aparte, numit Inhonorem – jubileu Elena Prus. Încinstea omagiatei au semnat despreea Lucreţia Bârlădeanu, DumitruIrimia, Victor Banaru, LudmilaBranişte, Gina Nimigean.Aducem câteva fragmente dinautorii care au semnat despre distinsulcritic literar de la noi. Primulfragment aparţine Lucreţiei Bârlădeanu,basarabeancă şi ea.„Cunosc activitatea ştiinţifică şiliterară a Elenei Prus de peste douădecenii, din perioada când activamîmpreună la Universitatea Pedagogicăde Stat „Ion Creangă”. M-aimpresionat atunci în special talentulei de a îmbina reuşit profesia deprofesor cu cea de scenarist şi prezentatorTV, pentru un ciclu de medalioaneliterare despre literaturauniversală.A urmat apoi doctoratul doamneiPrus în România, la Universitateadin Iaşi, „Alexandru Ioan Cuza”, cuo teză despre opera lui Marcel Proust,lucrare publicată ulterior, cares-a dovedit a fi una de referinţă înexegeza proustiană, constituind înspaţiul românesc un ghid importantpentru toţi cei care şi-au propus sădescopere aventura căutării timpuluipierdut, întru înţelegerea maipregnantă a operei literare.Anii ce au urmat de la susţinereadoctoratului s-au dovedit a fi deosebitde rodnici pentru literaturanoastră. Câştigătoare a mai multorproiecte internaţionale, Elena Prusşi-a diversificat preocupările literareşi ştiinţifice obţinând stagii îndiverse oraşe ale Statelor Unite aleAmericii şi Europei.Am avut marea satisfacţie să o întâlnescpe cercetătoarea noastră, cucertă vocaţie europeană, în repetaterânduri, la Paris, fie în biblioteci, fiela Institutul Cultural Român ori înalte locuri unde interferenţa dintrecultura franceză şi română era evidentă.S-au întâlnit şi preocupărilenoastre literare la tema exilului românesc,Elena Prus scriind o recenziefoarte interesantă despre romanulAurorei Cornu, publicat în engleză”,Fuga spre Centru. (p. 161)Dumitru Irimia:“Lucrarea dnei Elena Prus, Parizianaromânească: mit şi modernitate(Iaşi: Institutul European,2006) este rezultatul unei cercetăriaprofundate care îşi are motivareaînainte de toate în obiectul însuşi alcercetării, reflectând, în acest sens,modul specific de a fi al exegetei.Preocupată de fiecare dată de aflareaşi folosirea tuturor căilor princare interpretarea sa să ajungă pânăla stratul de adâncime al fenomenuluiluat în atenţie, dna Elena Prusnu putea să nu depăşească limiteledescrise de titlu. Reprezentarea romanescăa parizienei: mit şi realitaterămâne, este adevărat, nucleulcentral al cercetării, dar, în ansamblu,exegeza dezvăluie un portret alParizienei, printr-un demers interpretativ,extrem de riguros, în carerealitatea social-istorică, irealitateamitică (din mentalul colectiv) şi irealitatealiterară intercomunică înpermanenţă.Identificarea şi dezvăluirea, prininterpretare, a acestui portret, complexprin multitudinea de ipostazedin care se constituie, au fost posibile,în primul rând, datorită perceperiide către exegetă a poziţiei specificea personajului feminin în literaturafranceză din jumătatea a douaa secolului al XIX-lea, pe de o parte,diferit de Pariziana lui Balzac, pe dealta, refuzând condiţia de personajîntre alte personaje. Această receptarei-a impus, apoi, autoarei să-şiînscrie cercetarea în perspectivă interdisciplinară”.(p. 163)Victor Banaru:“Prin categoria modalităţii, operalui Proust capătă în lucrarea doamneiElena Prus o nouă şi originalăinterpretare, care ne va permite sămergem mai departe în investigaţiilenoastre. Dar am înţeles deja ceeace am intuit, poate, cândva, că textulproustian, ca de altfel orişicarealt text artistic, este polimodal şi,subliniază doamna Elena Prus, deaceea şi prin aceea, polifonic; că elare o înaltă tensiune modală caredecurge din faptul că scriitorul, fiindîn acelaşi timp autor, narator,protagonist şi, de ce nu, naratar, seaflă într-o veşnică căutare a sinelui,străduindu-se nu numai să construiascădin vise, amintiri, lucruri şisecvenţe efemere de altădată, frânturide vorbă trecute pe lângă urechi,o lume ce n-ar mai fi aparentă, cireală, a lui, care ar fi universul săuartistic, pe care să-l exteriorizeze,dar şi să-şi înţeleagă devenirea sa caom de artă, să pătrundă în esenţaeului care nu acceptă orbeşte banalulmediului ambiant, viaţa, ci o subiectiveazăşi, fără a obosi vreodată,îşi caută locul şi rostul în ea”.Imaginea Republicii Moldova în străinătate 91
- Page 1 and 2:
ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONAL
- Page 4 and 5:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 6 and 7:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 8 and 9:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 10 and 11:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 12 and 13:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 14 and 15:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 16 and 17:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 18 and 19:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 20 and 21:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 22 and 23:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 24 and 25:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 26 and 27:
CULTURĂ. CIVILIZAŢIEdlung oftmals
- Page 29 and 30:
BIBLIOTECONOMIEственно, та
- Page 31 and 32:
BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Bibli
- Page 33 and 34:
BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Compo
- Page 35 and 36:
POLITICĂGabanyi, Anneli Ute. Moldo
- Page 37 and 38:
POLITICĂangesichts dieser Umfragen
- Page 39 and 40: POLITICĂGoanec, Mathilde. Moldavie
- Page 41 and 42: POLITICĂ(soixante et un députés)
- Page 43 and 44: POLITICĂfamiliile lor, aceştia su
- Page 45 and 46: POLITICĂLa Moldavie recompteses bu
- Page 47 and 48: POLITICĂtes aujourd’hui pour des
- Page 49 and 50: POLITICĂBarthet, Elise. Cinqquesti
- Page 51 and 52: POLITICĂMoldavia, 193 personearres
- Page 53 and 54: medicinăСалита, Х. Запи
- Page 55 and 56: medicinăчто всегда был
- Page 57 and 58: PICTURĂmai bună conştientizare a
- Page 59 and 60: PICTURĂcipantă, fiind selecţiona
- Page 61 and 62: PICTURĂIoan Grecu - artist plastic
- Page 63 and 64: PICTURĂ2002 - Sculptura la îngem
- Page 65 and 66: PICTURĂFloarea dimineţii, s. Hru
- Page 67 and 68: PICTURĂtru Copii din Orhei, Moldov
- Page 69 and 70: PICTURÔLumina din picturile lui
- Page 71 and 72: PICTURĂION SEVERIN, un artist basa
- Page 73 and 74: MUZICĂALEXA (Olga Fesenco) a adus
- Page 75 and 76: MUZICĂmai spune că s-a simţit fo
- Page 77 and 78: MUZICĂProfesorul lui Ilian Gârne
- Page 79 and 80: MUZICĂprecizând că cei şase pre
- Page 81 and 82: MUZICĂŞTEFĂNEL ROŞCOVANTânăru
- Page 83 and 84: SPORTAi noştri pe EverestUn concet
- Page 85 and 86: SPORTsemnat pe Ion Dosca al patrule
- Page 87 and 88: SPORTDupă faza preliminară din 7
- Page 89: LINGVISTICĂ• Membru al Comitetul
- Page 93 and 94: Ştiinţa literaturiilum este probl
- Page 95 and 96: Ştiinţa literaturiiantitotalitari
- Page 97 and 98: Ştiinţa literaturiirepede morală
- Page 99 and 100: literatura artisticăCiocan, Iulian
- Page 101 and 102: literatura artisticăv stud a zmate
- Page 103 and 104: literatura artisticăDruŢă, Boris
- Page 105 and 106: literatura artisticăpoporului bibl
- Page 107 and 108: literatura artisticăTRAIANUS. Inbo
- Page 109 and 110: literatura artisticăTRAIANUS. Reg
- Page 111 and 112: ArheologieТези Мiжнарод
- Page 113 and 114: IstoriePlugaru, Ştefan. Episcopia
- Page 115 and 116: Istorietarea ei de reşedinţele ep
- Page 117 and 118: BIBLIOGRAFIE1. Alloquor: Studia Hum
- Page 119 and 120: BIBLIOGRAFIEжитностi в до