Grigore vieru – martir al neamului românescmătoarea dedicaţie: „Fratelui IoanBaba, Am găsit ce-mi trebuia la fraţiidin Serbia! Omagiu, Grigore Vieru,Iaşi, 12 octombrie 1997”.Rămânem îndatoraţi să ne omagiemvalorile, iar lui Grigore Vieruîndatoraţi şi pentru poemul „În Serbiala români” publicat în volumulamintit (P. 164) şi dedicat confraţilorlui cu care a avut prilejul să seîntâlnească şi în Coşteiul străjuit debustul lui Eminescu, şi sub tâmplade bronz a lui Eminescu de la Uzdin,şi în Novi Sadul parfumat cumiros de tei...” (P. 4-6)Deaconescu, Ion. Grigore Vieru a simţit istoria clipei/ Ion Deaconescu // Lumina. – 2009. – Nr. 1-2. – P. 9.Un omagiu frumos adus marelui poet a fost de prof.univ. dr. Ion Deaconescu, care a afirmat:„A murit Grigore Vieru, marele poet al iubirii române,cel care a scris cu lacrimi şi dor de România o operăce va dăinui peste vreme.Grigore Vieru a murit de iubire pentru Eminescu. Seîntorcea, târziu în noapte, de la o manifestare dedicatănaşterii marelui poet când într-o clipă de ieşire dinmatcă a luat direct, în pieptul său plăpând izbitura nenorocităa neantului. Inima-i atât de încercată în aniide suferinţă pentru patria mamă, nu a rezistat lovituriiteribile, iar vocea sa, caldă şi profundă a amuţit în ceadin urmă răspântie a Fiinţei. Atunci a murit şi visul săudintotdeauna de a avea o patrie mare, a lui şi a tuturorromânilor, fără ziduri în suflet şi-n cuvinte, cu un singurcer, lipsit de orizonturi împovărătoare.Grigore Vieru a simţit ca nimeni altul istoria clipei şirănile istoriei, cea care a înstrăinat fraţii plângând însomn şi uitând să se cheme pe nume.Într-un Chişinău bântuit de o ideologie devastatoare,el, Poetul, a îndemnat la unire şi la dragoste de neam,într-o limbă interzisă a fi rostită de cei vii.A fost strigătul care i-a trezit la viaţă pe români, le-ainsuflat demnitate şi încredere în viitorul lor.Poet-martir, Grigore Vieru, cu alura sa atât de fragilă,a fost, în realitate, un aprig luptător pentru idealul şiconştiinţa românească şi, până la urmă a învins ca sărămânem drepţi în faţa lumii, cu fruntea sus, căci nici osabie n-are cum să mai taie capete de români.Astăzi, până şi săbiile au devenit inimile.M-au grăbit, Grigore Vieru n-a murit. Niciodată. Eleste viu în inima noastră ce plânge pentru un clopot dela Capriana”.NEDELCEA, TUDOR. Grigore Vieru / Tudor Nedelcea //Lumina. – 2009. – Nr.1-2. – P. 12-15.Marea pierdere, suferită de româniide pretutindeni, în persoanalui Grigore Vieru, a fost evocatăşi de Tudor Nedelcea. Domnia-saafirmă, pe bună dreptate: „Anul2009 debutează nu numai cu o crizăfinanciară, ci şi o mare pierdere aliteraturii româneşti”.(P.12)T. Nedelcea trece în revistă toatetitlurile onorifice ale marelui nostrupoet: Maestru Emerit al Artei;Diploma de Onoare „Andersen” aConsiliului Internaţional pentruCopii şi Tineri (1988); Deputat alPoporului (1989); Laureat al Premiului„M.Eminescu”; Membrude onoare al Academiei Române(1990); Scriitor al Poporului dinRepublica Moldova (1992); propusde Academia Română pentruPremiul Nobel pentru Pace (1992);Ordinul Republicii la Chişinău(1996); Premiul de poezie al Fundaţiei„Scrisul Românesc” (1997şi 2000); Premiul Festivalului Internaţionalde Poezie „Mihai Eminescu”din Uzdin, Serbia, medaliaguvernamentală a României „Eminescu”(2000); Cetăţean de onoareal Craiovei (2000); Doctor HonorisCausa al Universităţii de Stat „IonCreangă” din Chişinău (2005) şi alAcademiei de Ştiinţe a RepubliciiMoldova (2007); Medalia de Aura Organizaţiei Mondiale de la Genevapentru Proprietatea Intelectuală(2008); Premiul de Stat al RepubliciiMoldova (2007); premiile„Lucian Blaga” şi „Tudor Arghezi”(2007).Monografii dedicate: Întoarcereala izvoare, Mihai Cimpoi; Poet peGolgota Basarabiei, Stelian Gruia;Grigore Vieru, omul şi poetul, FănuşBăileşteanu; Duminica mare alui Grigore Vieru, Teodor Codreanu.Tudor Nedelcea îşi încheie omagiul,numindu-l pe poet “temut şirecunoscut lider al redeşteptării naţionaledin Basarabia şi Bucovina”.(P. 15)8 Imaginea Republicii Moldova în străinătate
Grigore vieru – martir al neamului românescBordeianu, Cătălin. Poezia legată cu sârmă ghimpată/ Cătălin Bordeianu // Lumina. – 2009. – Nr. 1-2. – P.16-17.Profesorul universitar dr.Cătălin Bordeianu, consemneazăastfel de amintiri despre marele nostru poet:„De la Grigore Vieru am învăţat că nu putem confundaesteticul cu artisticul pentru că artisticul nu esteegal cu esteticul deşi converg reciproc. În închipuireamea din adolescenţă, Grigore Vieru era, cum ar spuneKant, o dorinţă, o eteronomie şi doream cu ardoare săpot face distincţie între această dorinţă şi voinţa meade a-i răspunde prin scris. Hazardul a făcut, ori poateo naturală cauzalitate, ca această speculaţie să se împlinească,înlăturând imperfecţiunile ficţiunilor şi reflexelorde atunci prin ceva paralel cu realul, numit simpluadevărul uman:„Locuiesc la margineaUnei iubiri.La mijlocul ei, mijlocul luiTrăieşte credinţa mea.Locuiesc la margineaUnui cântec.La mijlocul luiTrăieşte speranţa mea.Locuiesc la margineaUnei pâini.La mijlocul ei-Dragostea mea pentru voi.” (Locuiesc).E abstract să spui că poezia este morală, că relativitateaşi iluzia autonomiei morale a creatorului stă dincolode puterea închipuirii şi dă forţă speculativă intelectuluişi intuiţiei, pentru că„ruşinându-se de pământulde sub unghii şi decrăpăturile palmelor.O, neamule, tu,adunat grămăjoară,ai putea să încapiîntr-o singură icoană” (Acasă).Îndemnat de natura sa activă şi prezentă, construindu-şio ordine tocmai pe atitudinea de nedesăvârşire şipe absenţa omniprezenţei şi pe absenţa omniprezenţeiinspiraţiei, poetul redistribuie adevărul, binele şi frumosulastfel:„Frate,eu pot muri oricând,dar nu şi oriunde.Eu nu pot muridecât cu chipul răsfrânt„ în acest geniu al ierbiicare e roua” (<strong>Biblioteca</strong> de rouă).Şi acum aştept, ca şi atunci, bucuria Învierii, alături deultima ediţie a operei lui Grigore Vieru.”Imaginea Republicii Moldova în străinătate 9
- Page 1 and 2: ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONAL
- Page 4 and 5: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 6 and 7: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 10 and 11: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 12 and 13: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 14 and 15: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 16 and 17: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 18 and 19: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 20 and 21: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 22 and 23: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 24 and 25: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 26 and 27: CULTURĂ. CIVILIZAŢIEdlung oftmals
- Page 29 and 30: BIBLIOTECONOMIEственно, та
- Page 31 and 32: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Bibli
- Page 33 and 34: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Compo
- Page 35 and 36: POLITICĂGabanyi, Anneli Ute. Moldo
- Page 37 and 38: POLITICĂangesichts dieser Umfragen
- Page 39 and 40: POLITICĂGoanec, Mathilde. Moldavie
- Page 41 and 42: POLITICĂ(soixante et un députés)
- Page 43 and 44: POLITICĂfamiliile lor, aceştia su
- Page 45 and 46: POLITICĂLa Moldavie recompteses bu
- Page 47 and 48: POLITICĂtes aujourd’hui pour des
- Page 49 and 50: POLITICĂBarthet, Elise. Cinqquesti
- Page 51 and 52: POLITICĂMoldavia, 193 personearres
- Page 53 and 54: medicinăСалита, Х. Запи
- Page 55 and 56: medicinăчто всегда был
- Page 57 and 58: PICTURĂmai bună conştientizare a
- Page 59 and 60:
PICTURĂcipantă, fiind selecţiona
- Page 61 and 62:
PICTURĂIoan Grecu - artist plastic
- Page 63 and 64:
PICTURĂ2002 - Sculptura la îngem
- Page 65 and 66:
PICTURĂFloarea dimineţii, s. Hru
- Page 67 and 68:
PICTURĂtru Copii din Orhei, Moldov
- Page 69 and 70:
PICTURÔLumina din picturile lui
- Page 71 and 72:
PICTURĂION SEVERIN, un artist basa
- Page 73 and 74:
MUZICĂALEXA (Olga Fesenco) a adus
- Page 75 and 76:
MUZICĂmai spune că s-a simţit fo
- Page 77 and 78:
MUZICĂProfesorul lui Ilian Gârne
- Page 79 and 80:
MUZICĂprecizând că cei şase pre
- Page 81 and 82:
MUZICĂŞTEFĂNEL ROŞCOVANTânăru
- Page 83 and 84:
SPORTAi noştri pe EverestUn concet
- Page 85 and 86:
SPORTsemnat pe Ion Dosca al patrule
- Page 87 and 88:
SPORTDupă faza preliminară din 7
- Page 89 and 90:
LINGVISTICĂ• Membru al Comitetul
- Page 91 and 92:
LINGVISTICĂinterculturale ULIM, re
- Page 93 and 94:
Ştiinţa literaturiilum este probl
- Page 95 and 96:
Ştiinţa literaturiiantitotalitari
- Page 97 and 98:
Ştiinţa literaturiirepede morală
- Page 99 and 100:
literatura artisticăCiocan, Iulian
- Page 101 and 102:
literatura artisticăv stud a zmate
- Page 103 and 104:
literatura artisticăDruŢă, Boris
- Page 105 and 106:
literatura artisticăpoporului bibl
- Page 107 and 108:
literatura artisticăTRAIANUS. Inbo
- Page 109 and 110:
literatura artisticăTRAIANUS. Reg
- Page 111 and 112:
ArheologieТези Мiжнарод
- Page 113 and 114:
IstoriePlugaru, Ştefan. Episcopia
- Page 115 and 116:
Istorietarea ei de reşedinţele ep
- Page 117 and 118:
BIBLIOGRAFIE1. Alloquor: Studia Hum
- Page 119 and 120:
BIBLIOGRAFIEжитностi в до