MUZICĂţări organizatoare a festivalului, auavut dreptul să delegheze câte doireprezentanţi la fiecare secţiune.Au mai participat concurenţi dinMacedonia, Israel, Ţările Baltice.Ştefănel Roşcovan a împărţit loculdoi cu reprezentantul Kazahstanului,Kanat Maulen. Alina Moloşdin Belarus s-a clasat pe locul I, iarreprezentanta Rusiei, Lara, a obţinutMarele Premiu.Ştefănel a încântat juriul şi publiculcu piesele „Eminescu”, muzicăIon Aldea-Teodorovici, versuriGrigore Vieru, şi „Deschideţiporţile”(muz. Anatol Roşcovan,text Ady).Aceste victorii formidabile auconstituit şi un cadou frumos făcutpărinţilor. Ştefănel a fost mereuajutat de tatăl său, regretatul AnatolRoşcovan, interpret, compozitor,care, deşi avea sănătatea şubredă, amers la Vitebsk să-şi susţină fiul.Îi de admirat Ştefănel pentruenergia şi munca până la refuz.Se pare că are harul părinţilor săi,moştenind nu numai darul de acânta, dar şi cel de a munci. Esteeminent la învăţătură, şi, pe bunădreptate, este mândria Liceului„Mircea Eliade”. Deşi muzica ceretimp şi eforturi, de ea nu se lasă.Este un copil perseverent şi foarteexigent cu sine însuşi. Odată astat mai multe ore în picioare, canu cumva să-şi şifoneze costumulimpecabil în care urma să apară înscenă. Când ţi-i lumea mai dragă,trebuie să renunţi la îngheţată, lascăldat, la jocuri. Succesul nu vinede la sine. Eforturi zilnice pentru afi în formă. De obicei, îşi permiteo mică vacanţă, când pleacă pe 2-3zile la bunici. Are o soră mai mică,pe care o iubeşte mult, şi îi placesă-i fredoneze cântecul dedicat ei– „Giulia”, muzica fiind scrisă detăticul lor.Micul prinţ al scenei moldoveneştiare în palmaresul său circa 30de piese. Discul „Deschideţi porţile”se bucură de o mare popularitate.În această primăvară, cu ocaziaîmplinirii a zece ani şi a cinci ani deactivitate scenică, Ştefănel Roşcovana evoluat într-un spectacol dezile mari cu genericul „Din cântecm-am născut”. În scenă, alături deel, au fost nume cunoscute în estradanoastră: Mihaela Chisnencu,Tămărica Costriţchi, Liliana Ştirbu-Socolov,Mădălina Gribincea,o invitată din România-MădălinaLefter şi alţi semeni talentaţi.Anul curent, 2009, ne bucurăîncă cu un succes formidabil. ŞtefănelRoşcovan s-a întors victoriosdin România, de la concursul naţional„Camena” care s-a desfăşuratla Piatra-Neamţ. Pe lângă PremiulI, la categoria de vârstă 9-11 ani,Ştefănel a mai obţinut şi câtevapremii speciale: premiul oferit deMihai Trăistariu, premiul pentrucea mai bună interpretare a cânteculuipatriotic, premiul pentru ceamai bună ţinută scenică şi premiul„Minimister”.„Cel mai important pentru mine epremiul oferit de către Mihai Trăistariu.Este un mare interpret român,cu o voce deosebită şi aş vrea să cântca el”, spune Ştefănel Roşcovan.Premiul „Mihai Trăistariu” constăîn participarea cu marele interpretla o emisiune televizată. E oferitla fiecare concurs, unde Mihai Trăistariueste preşedinte sau membrual juriului. Ştefănel este primul interpretdin Republica Moldova cares-a învrednicit de acest premiu.Mihai Trăistariu a spus că îl cunoaştepe Ştefănel de când a participatla concursul televizat din România„Vreau să fiu vedetă”.„I-am remarcat talentul peatunci. La acest festival m-a făcutsă plâng pe mine şi pe o jumătate desală. Este excepţional. Piesa lui FredyMercury „Show must go one” îninterpretarea lui Ştefănel a fost unademnă de un premiu important.Am simţit nevoia să-l ajut şi i-amoferit premiul meu. Şi pentru că aavut concurenţi pe măsură, am hotărâtsă împărţim locul I între patruinterpreţi, printre care era şi Ştefănel”,a mai spus Trăistariu.82 Imaginea Republicii Moldova în străinătate
SPORTAi noştri pe EverestUn concetăţean de-al nostru, pe nume AndreiCarpenco, candidatul în maeştri în sport la alpinism,este primul cetăţean al Republicii Moldova care a reuşitsă ajungă aproape în cosmos, cucerind Everestul.Andrei Carpenco a izbutit să escaladeze munteleEverest în componenţa unei expediţii internaţionale,din care au mai făcut parte alpinişti din Rusia, Canada,SUA şi din alte ţări. Republica Moldova a devenit a 42-aţară, ai cărei cetăţeni au cucerit cel mai înalt munte depe glob.La competiţiile internaţionale. Aceasta trebuie sădevină o prioritate a politicii externe de stat, deoarecerealizările sportive consolidează <strong>imaginea</strong> Moldovei înconştiinţa comunităţii internaţionale”, - a menţionatDumitru Braghiş.În anul 2006, Andrei Carpenco, fără a fi susţinut destatul nostru, deja a realizat o ascensiune pe Vârful Korjenevski(Pamir), la înălţimea de 7105 metri. Expediţiala muntele Everest a fost realizată, la fel, cu mijloaceleproprii ale alpinistului, el fiind susţinut financiar şi decetăţenii cu spirit patriotic ai ţării noastre.Înainte de expediţie, preşedintele Partidului SocialDemocrat, Dumitru Braghiş, a înmânat lui AndreiCarpenco Drapelul de Stat al Republicii Moldova pentrua fi arborat pe Everest. „De rând cu necesitatea dea investi din numele statului în construcţia obiectelorsportive şi în modul cuvenit de a finanţa dezvoltareasportului, este necesar de a majora cheltuielile pentrufinanţarea participării sportivilor noştriPe 20 mai 2009, ora 5.34 dimineaţa, „Gagarinul”nostru a urcat pe cel mai înalt vârf al Planetei Albastre.Expediţia a durat 39 de ore. La o temperatură de-35°, Andrei a reuşit să calce pentru prima dată pe“acoperişul” Terrei.Graţie performanţei eroului nostru, Republica Moldovaeste a 42-a ţară care s-a “cocoţat” pe cel mai înalt muntede pe Pământ, arborând drapelul Moldovei pe vârful Djomolungmei,la înălţimea de 8 mii 848 de metri înfruntândun vânt puternic şi temperatură joasă. Din grupul de 16alpinişti care au pornit în expediţie, doar opt au reuşitsă ajungă la destinaţie: un moldovean, trei cetăţeni aiFederaţiei Ruse, un irlandez, un canadian, un olandez şiun american. Expediţia a durat o lună şi jumătate. Membriiexpediţiei au construit patru lagăre intermediare undepăstrau baloanele de oxigen, echipamentul, produselealimentare şi apă. Escaladarea a început de la al patrulealagăr dislocat la înălţimea de 7000 de metri.Ziua de 20 mai 2009 va rămâne în istorie ca zi, în careAndrei Carpenco a călcat pentru prima dată pe cel maiînalt vârf al Planetei Pământ, vârful Everest al munţilorHimalaya. Câtă pregătire, cât efort, câtă dedicaţie şiperseverenţă, cât risc...”Doamne cine va locui pe munteleTău cel sfânt?” (Psalmul 15:1)Imaginea Republicii Moldova în străinătate 83
- Page 1 and 2:
ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONAL
- Page 4 and 5:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 6 and 7:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 8 and 9:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 10 and 11:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 12 and 13:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 14 and 15:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 16 and 17:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 18 and 19:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 20 and 21:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 22 and 23:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 24 and 25:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 26 and 27:
CULTURĂ. CIVILIZAŢIEdlung oftmals
- Page 29 and 30:
BIBLIOTECONOMIEственно, та
- Page 31 and 32: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Bibli
- Page 33 and 34: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Compo
- Page 35 and 36: POLITICĂGabanyi, Anneli Ute. Moldo
- Page 37 and 38: POLITICĂangesichts dieser Umfragen
- Page 39 and 40: POLITICĂGoanec, Mathilde. Moldavie
- Page 41 and 42: POLITICĂ(soixante et un députés)
- Page 43 and 44: POLITICĂfamiliile lor, aceştia su
- Page 45 and 46: POLITICĂLa Moldavie recompteses bu
- Page 47 and 48: POLITICĂtes aujourd’hui pour des
- Page 49 and 50: POLITICĂBarthet, Elise. Cinqquesti
- Page 51 and 52: POLITICĂMoldavia, 193 personearres
- Page 53 and 54: medicinăСалита, Х. Запи
- Page 55 and 56: medicinăчто всегда был
- Page 57 and 58: PICTURĂmai bună conştientizare a
- Page 59 and 60: PICTURĂcipantă, fiind selecţiona
- Page 61 and 62: PICTURĂIoan Grecu - artist plastic
- Page 63 and 64: PICTURĂ2002 - Sculptura la îngem
- Page 65 and 66: PICTURĂFloarea dimineţii, s. Hru
- Page 67 and 68: PICTURĂtru Copii din Orhei, Moldov
- Page 69 and 70: PICTURÔLumina din picturile lui
- Page 71 and 72: PICTURĂION SEVERIN, un artist basa
- Page 73 and 74: MUZICĂALEXA (Olga Fesenco) a adus
- Page 75 and 76: MUZICĂmai spune că s-a simţit fo
- Page 77 and 78: MUZICĂProfesorul lui Ilian Gârne
- Page 79 and 80: MUZICĂprecizând că cei şase pre
- Page 81: MUZICĂŞTEFĂNEL ROŞCOVANTânăru
- Page 85 and 86: SPORTsemnat pe Ion Dosca al patrule
- Page 87 and 88: SPORTDupă faza preliminară din 7
- Page 89 and 90: LINGVISTICĂ• Membru al Comitetul
- Page 91 and 92: LINGVISTICĂinterculturale ULIM, re
- Page 93 and 94: Ştiinţa literaturiilum este probl
- Page 95 and 96: Ştiinţa literaturiiantitotalitari
- Page 97 and 98: Ştiinţa literaturiirepede morală
- Page 99 and 100: literatura artisticăCiocan, Iulian
- Page 101 and 102: literatura artisticăv stud a zmate
- Page 103 and 104: literatura artisticăDruŢă, Boris
- Page 105 and 106: literatura artisticăpoporului bibl
- Page 107 and 108: literatura artisticăTRAIANUS. Inbo
- Page 109 and 110: literatura artisticăTRAIANUS. Reg
- Page 111 and 112: ArheologieТези Мiжнарод
- Page 113 and 114: IstoriePlugaru, Ştefan. Episcopia
- Page 115 and 116: Istorietarea ei de reşedinţele ep
- Page 117 and 118: BIBLIOGRAFIE1. Alloquor: Studia Hum
- Page 119 and 120: BIBLIOGRAFIEжитностi в до