MUZICĂtemplomi korál hallatán a császáridíszmenet ugyan megáll egy-egypillanatra, de a harangzúgás, a diadalmaszenekari tutti, a népünnepélyeufóriáját exponálja. A péntekesti hangversenyről mindenki nagyélménnyel távozhatott, mert valójábanérezhettük, hogy: „A zeneminden szomorúságunknak, mindenörömünknek hangot ad. Senkiszámára nem kell lefordítani.”Nu-l scapă din vedere pe IlianGârneţ şi ziarul Transilvania Express,nr. 4849 din 22 iulie 2009, cuarticolul Alinei Andrei “Violonistmoldovean premiat la Concursul“Regina Elisabeth”:”Muzicianul moldovean IlianGârneţ a urcat pe podiumul Concursuluipentru vioară “Regina Elisabeth2009”, poziţionându-se pelocul al treilea, cucerind juriul cuo interpretare din Ceaikovski. IlianGârneţ a studiat muzica la Academiadin Chişinău, finalizându-şipregătirea muzicală în Finlanda,la prestigioasa Academie Sibelius.A concertat în Rusia, Germania,Spania, Franţa, dar şi în România.Concursul “Regina Elisabeth” a fostcreat în 1937. Premiul întâi, în valoarede 20.000 de euro, a fost decernatviolonistului australian RayChen, iar cea de-a doua medalie,oferită de Guvernul belgian a ajunsla Lorenzo Gatto. Premiul oferit luiIlian Gârneţ este patronat de contelede Launoit şi are o valoare de 15.000de euro. Concursul urmăreşte descoperireatinerelor talente”.Iar în Suplimentul de cultură(Săptămânal de opinii şi informaţiiprivind fenomenul cultural) estedat articolul Ilian Gârneţ – un violonistal timpului nostru (2009, Nr.232, 13-19 iunie):Victor Eskenasy„Pentru criticul Serge Martin, de la„Le Soir“, Ilian Gârneţ este „un muzicianserios şi solid care ştie foartebine spre ce se îndreaptă şi îţi dămijloacele de a ajunge acolo“. Criticulîi laudă „libertatea rapsodică“demonstrată în semifinale, atitudinediferită de „caracterul concentratserios“ al prestaţiei din finală. Ilianeste lăudat pentru culorile tomnaticepe care le dă primei mişcări dinSonata a 3-a de Brahms, construiteîn gradaţii frumoase ce au dat partituriiîntreaga ei pondere „cu multăreţinere şi concentrare în lirismulintim al Adagio-ului, un aspect felinîn mersul legănat din Scherzo, oenergie hotărâtă care amestecă de-alungul părţii finale zonele de umbrăşi impulsurile autentice. Acest Brahmseste un amestec de fervoare şide energie fără exces.Şi tot el precizează că vine dintr-ofamilie de muzicieni, cu un bunicdirijor, o bunică soprană, mamăpianistă, participantă la numeroaseconcursuri, tatăl coreograf.Ataşamentul faţă de vioară nu afost instantaneu, o scurtă perioadăa fost atras de... trompetă. Dar, dincopilărie, i-a plăcut Mozart, realizândapoi că, odată cu maturitatea,„Mozart e din ce în ce mai greu decântat. E unul din compozitorii meipreferaţi şi e divin ca muzica. Credcă este cel mai dificil compozitorfiindcă atunci când îi cânţi muzicatrebuie să fii permanent ca un copilîn faţa ei“.Ilian Gârneţ, poate stimulatde mama sa pianistă, a ales caleaconcursurilor pentru a se impuneatenţiei lumii muzicale. Încurriculum figurează numeroasecompetiţii şi premii în România,dar recunoaşterea meritelor sale realepare să fi venit abia anul trecut,odată cu primul premiu la ConcursulTibor Varga de la Sion, organizatde Fundaţia David Oistrah. Lacare se adaugă acum prestigiosulpremiu al treilea de la „Reine Elisabeth2009“, dupa spusele lui „unconcurs cu totul diferit, prin lungimeaşi programul extrem de dificil,cu o piesă obligatorie frumoasă, darfoarte grea“.Criticul îi laudă şi prestaţiaprimului concert de vioară deŞostakovici cu Scherzo-ul cu alurarapsodică – un fragment ce poate fivizionat pe youtube.com, cu lirismuldisperat al Passacaliei şi „un climatde dezolare solitară ce deschidemarea cadenţă, condusă apoi spre oBurlescă ce devine obsesională. Ansamblulnu este lipsit de coerenţă“,conchide criticul belgian.Un admirator ce a urmăritcompetiţia de la Bruxelles, adaugăpe un blog că i-a fost dat rar să audăîn cadrul unui concurs „o prestaţieatât de intensă“, ce i-a dat „aproapeun frison sau piele de găină“.Ilian Gârneţ declară în interviulpentru radioul belgian că îl iubeştepe Brahms „fiindcă e natura, pădureaînsăşi“, Şostakovici, pe de altăparte, fiind pentru el intruchipareaistoriei Rusiei, cu regimul ei sovietic,comunist. „Şostakovici nu se puteaexprima prin cuvinte, doar prinmuzica sa, în concertul său el e viaţaRusiei însăşi“.Şi violonistul încheia spunând:„Muzica este prima mea limbă. Suntdoar un soi de canal, muzica trecedoar prin mine, nu încerc să o faceu. Iar calitatea cea mai frumoasă aunui muzician este să fie onest faţăde muzică“.Un tânăr artist, azi în vârstă de25 de ani, demn de a fi urmărit.Prestaţia sa în concertul deŞostakovici poate fi deja ascultată,alături de cele ale celorlalţi doilaureaţi ai concursului „Reine Elisabeth2009“, australianul ReyChen şi belgianul Lorenzo Gatto,pe un set de discuri pus în comerţ la6 iunie pe site-ul competiţiei”.80 Imaginea Republicii Moldova în străinătate
MUZICĂŞTEFĂNEL ROŞCOVANTânărul interpret, Ştefănel Roşcovan,fiul regretatului compozitorAnatol Roşcovan şi a interpreteiAngela Cabari, este elev în clasaa IV-a la Liceul Teoretic ”MirceaEliade” din Chişinău. De mic copilparticipă atât la concursurile naţionale,cât şi la cele internaţionale.Este un copil talentat, visător şimuncitor, un copil, care a acceptatbenevol să exerseze ore în şir înschimbul distracţiei cu semenii săi.Un băieţel care preferă să facă maimulte, decât să vorbească. Urmărindu-ievoluarea, observi cu câtămigală îşi şlefuieşte orice mişcare,orice gest. El se îngrijeşte până lamici detalii de ţinuta sa scenică,de costum, de frizură, de mişcare.Toate acestea fiind bine puse lapunct – încearcă să se asocieze cupiesa pe care o interpretează, să se“dizolve” în ea, să-i trăiască aieveaemoţiile şi dramatismul. Ştefăneldatorează succesele sale mamei şităticului, pe care îi consideră “îngeriisăi păzitori”.Micul cântăreţ are un regim căruiaîi poate face faţă doar o persoanăambiţioasă şi sârguincioasă.A debutat la numai trei ani. De laprimele evoluări în scenă a câştigatsimpatia şi aprecierea publicului.La patru ani participă la primulsău concurs internaţional „Steluţa”din Odesa, urmat de FestivalulInternaţional „Rainbow Stars”din Iurmala. La cinci ani Ştefăneldevine diplomat al ConcursurilorInternaţionale „Kaunas talent” şi„Mamaia copiilor”. Printre performanţelesale de ultimă oră seînscriu medalia de aur la JocurileDelfice Mondiale din Saratov, loculII la „Slaveanski Bazar”, „KoronaTîrnovgrada” ş. a.Tânărul interpret moldoveanŞtefănel Roşcovan a obţinut Marelepremiu la Concursul Internaţional«Malenkie zviozdociki», ediţiaa VII-a, care s-a desfăşurat în anul2007 în oraşul Sankt Petersburg,Rusia. Ştefănel Roşcovan a participatla categoria de vârstă 5-8 ani şia concurat cu participanţi din alte18 ţări.Republica Moldova a participatpentru a patra oară la Concursul«Malenkie zviozdociki» din SanktPetersburg. La ediţiile precedentereprezentanţii ţării noastre au obţinutpremiul I şi alte premii speciale.Ştefănel a devenit o stea a estradeinaţionale şi la cei zece ani ai săi areuşit să contribuie la promovareamuzicii autohtone în lume. Evoluareala cea de-a II-a ediţie a JocurilorDelfice Mondiale din Saratovi-a adus cel mai mare succes. Laacest for internaţional au participatpeste 1000 de tinere talente din 63de ţări ale lumii, astfel încât a fost ocompetiţie acerbă, care a necesitatefort, emoţii, pregătire excelentă.Medalia de aur, obţinută la secţiuneacanto estradă, a încununatmunca tânărului artist, care nu foloseşteîn vocabularul său cuvintele„nu vreau” sau „ nu pot”.„Tata a insistat să particip laacest festival, eu doream să plec labunica, căci vara aceasta nu preaam avut timp să o vizitez. Am fostşi sunt foarte fericit că am luat medaliade aur. De altfel, părinţii îmispuneau că la asemenea concursuride obicei Republica Moldova ocupădoar locurile doi şi trei”, afirmă Ştefănel.Semnificativă a fost şi participareala Concursul de muzică pentrucopii „Vitebsk-2008”, din cadrulprestigiosului Festival Internaţionalde Arte „Slaveanski Bazar”,care i-a adus locul II.Festivalul internaţional de artă„Slaveanski Bazar” este o acţiunedesfăşurată de uniunea statală Rusia-Belarusşi îşi propune să uneascăenergii creatoare multinaţionalepentru a crea o societate paşnică.La festival au participat 20 deconcurenţi din 17 ţări ale lumii.Rusia, Belarus şi Ucraina, care suntImaginea Republicii Moldova în străinătate 81
- Page 1 and 2:
ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONAL
- Page 4 and 5:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 6 and 7:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 8 and 9:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 10 and 11:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 12 and 13:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 14 and 15:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 16 and 17:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 18 and 19:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 20 and 21:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 22 and 23:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 24 and 25:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 26 and 27:
CULTURĂ. CIVILIZAŢIEdlung oftmals
- Page 29 and 30: BIBLIOTECONOMIEственно, та
- Page 31 and 32: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Bibli
- Page 33 and 34: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Compo
- Page 35 and 36: POLITICĂGabanyi, Anneli Ute. Moldo
- Page 37 and 38: POLITICĂangesichts dieser Umfragen
- Page 39 and 40: POLITICĂGoanec, Mathilde. Moldavie
- Page 41 and 42: POLITICĂ(soixante et un députés)
- Page 43 and 44: POLITICĂfamiliile lor, aceştia su
- Page 45 and 46: POLITICĂLa Moldavie recompteses bu
- Page 47 and 48: POLITICĂtes aujourd’hui pour des
- Page 49 and 50: POLITICĂBarthet, Elise. Cinqquesti
- Page 51 and 52: POLITICĂMoldavia, 193 personearres
- Page 53 and 54: medicinăСалита, Х. Запи
- Page 55 and 56: medicinăчто всегда был
- Page 57 and 58: PICTURĂmai bună conştientizare a
- Page 59 and 60: PICTURĂcipantă, fiind selecţiona
- Page 61 and 62: PICTURĂIoan Grecu - artist plastic
- Page 63 and 64: PICTURĂ2002 - Sculptura la îngem
- Page 65 and 66: PICTURĂFloarea dimineţii, s. Hru
- Page 67 and 68: PICTURĂtru Copii din Orhei, Moldov
- Page 69 and 70: PICTURÔLumina din picturile lui
- Page 71 and 72: PICTURĂION SEVERIN, un artist basa
- Page 73 and 74: MUZICĂALEXA (Olga Fesenco) a adus
- Page 75 and 76: MUZICĂmai spune că s-a simţit fo
- Page 77 and 78: MUZICĂProfesorul lui Ilian Gârne
- Page 79: MUZICĂprecizând că cei şase pre
- Page 83 and 84: SPORTAi noştri pe EverestUn concet
- Page 85 and 86: SPORTsemnat pe Ion Dosca al patrule
- Page 87 and 88: SPORTDupă faza preliminară din 7
- Page 89 and 90: LINGVISTICĂ• Membru al Comitetul
- Page 91 and 92: LINGVISTICĂinterculturale ULIM, re
- Page 93 and 94: Ştiinţa literaturiilum este probl
- Page 95 and 96: Ştiinţa literaturiiantitotalitari
- Page 97 and 98: Ştiinţa literaturiirepede morală
- Page 99 and 100: literatura artisticăCiocan, Iulian
- Page 101 and 102: literatura artisticăv stud a zmate
- Page 103 and 104: literatura artisticăDruŢă, Boris
- Page 105 and 106: literatura artisticăpoporului bibl
- Page 107 and 108: literatura artisticăTRAIANUS. Inbo
- Page 109 and 110: literatura artisticăTRAIANUS. Reg
- Page 111 and 112: ArheologieТези Мiжнарод
- Page 113 and 114: IstoriePlugaru, Ştefan. Episcopia
- Page 115 and 116: Istorietarea ei de reşedinţele ep
- Page 117 and 118: BIBLIOGRAFIE1. Alloquor: Studia Hum
- Page 119 and 120: BIBLIOGRAFIEжитностi в до