MUZICĂReîntors acasă, Ilian a fost întâlnitcu aplauze de către colegi, părinţi,oameni de artă şi profesorii lui, laUniunea Muzicienilor, tânărul fiindmembru al acestei organizaţii. “Pentruprima dată un reprezentant alţării noastre participă la un asemeneaconcurs prestigios, deoarece faceparte din asociaţia concursurilorinternaţionale. Înalta apreciere decare s-a distins Ilian Gârnet a făcutsă se vorbească pe plan internaţionaldespre existenţa, importanţa şi nivelulşcolii violoniste din RepublicaMoldova”, a menţionat ParascoviaBerghi, vicepreşedintele UniuniiMuzicienilor.Maria Bieşu, Primadona OpereiNaţionale, preşedintele Uniunii,n-a putut veni să-l felicite personaldin cauza bolii, însă, i-a mulţumitprin telefon. “Ne bucură faptulcă avem un asemenea membru înUniunea Muzicienilor din Moldovaşi îi mulţumim pentru acesterezultate şi pentru că s-a mai auzitde ţara noastră în Europa”, amenţionat Maria Biesu.La rândul său, maestrul în arteBoris Dubosarsky, profesorul luiIlian Gârnet, a remarcat faptul căeste pentru prima dată când unmoldovean participă şi reuşeşte săcucerească un asemenea prestigiosconcurs. “Acest premiu demonstreazăo dată în plus calităţile muzicalede excepţie ale acestui tânăr violonistşi rezultatul unei munci asidue şiconsecvente, de autoperfecţionare”, aspecificat maestrul Dubosarsky.Galina Buinovschi, profesoaralui Ilian de la Liceul Republican deMuzică “Ciprian Porumbescu” şi-aexprimat regretul că remarcabilulviolonist nu are o vioară pe masuratalentului său. În Elveţia a cântat lavioara profesorului său.Posedând o prezenţă scenicăagreabilă, o tehnică deosebită, IlianGârneţ a cucerit publicul pretutindeni,obţinând comentarii pemasură. La ultimele concursuri,tânărul violonist a fost numit departicipanţi şi membri ai juriului“un Oistrach al Moldovei”.După succesul culminant dinanul 2008, la prestigiosul ConcursInternaţional al Violoniştilor„Tibor Varga” din Elveţia, când aobţinut Premiul I şi Premiul publicului,Ilian Gârneţ ne face alte marisurprize. În anul 2009 participă laConcursul ”Regina Elisabeth” (Bruxelles),cea mai dificilă şi mai binecotată competiţie pentru vioară dinlume. Din acest considerent muzicianulnostru a renunţat la o seriede concerte programate în Mexic.Din cei 83 de participanţi admişila concurs, Ilian Gârneţ a depăşitcu brio cele două etape ale concursului,ajungând printre finalişti.Iar în finală, după cum scria presabelgiană, lupta s-a dat practic întrecei mai buni concurenţi – cel mai în„vârstă”, de 25 de ani, Ilian Gârneţ,şi cel mai „tânăr”, de 20 de ani.Ilian a obţinut premiul III, careprevede acordarea sumei de 15 miide euro şi organizarea mai multorconcerte. Ilian a fost surclasat deaustralianul Ray Chen (locul I) şibelgianul Lorenzo Gatto (locul II).Compozitorul Constantin Rusnac,preşedintele UNESCO în RepublicaMoldova, care l-a însoţit peIlian la Bruxelles, a spus că tânărulbasarabean a fost remarcat imediat,de la I etapă, de către juriu, dar şide presa belgiană. Compozitorul aprecizat că l-a ascultat pe Ilian culacrimi în ochi, când a cântat, iarpublicul l-a aplaudat stând în picioare.„Ilian a scos din vioara luitot ce a putut. Dacă ar fi avut un arcuşmai bun… Membrii juriului seuitau unul la altul - mulţi interpreţierau discipoli ai specialiştilor incluşiîn juriu - şi nu înţelegeau de unde aizbucnit acest mare talent. El aproapecă era numit, pur şi simplu, geniu”,a spus Constantin Rusnac. Ela precizat că este vorba de unul dincele mai dificile concursuri de acestgen din lume, unde, „dacă nu aiforţă fizică, de nu eşti bine pregătitpsihologic, nu ai nici o şansă la acestconcurs, oricât de talentat ai fi”, aspus Constantin Rusnac. În cazultinerilor noştri care ne reprezintăexcepţional peste hotare, este vorbade o muncă silnică, de 7-8 ore derepetiţii pe zi, din copilărie, pentrucă, fiind chiar şi supratalentat nureuşeşti nimic fără multă muncă.În finală, concurenţii au trebuit săinterpreteze o sonată pentru vioarăşi pian, o operă inedită, scrisă specialpentru concursul internaţionalde vioară, care a luat Trofeul 2009la Concursul Internaţional de Compoziţie,dar şi un concert la alegere.Pentru proba finală juriul a selectatpartituri inedite, care să demonstrezetalentul şi stilul fiecărui participant.Momentul inedit e că au studiatpiesa scrisă special pentru concurssinguri, încuiaţi timp de o săptămânăîntr-un castel, fără ajutorul cuiva.În finală, pe lângă piesa câştigătoarela Concursul internaţional de compoziţie,Ilian a interpretat sonatalui Brahms, acompaniat la pian demama lui, precum şi concertul luiŞostakovici. Comentariile specialiştilorexperţi după fiecare lucrareinterpretată de violonistul nostru ausubliniat sunetul perfect, pe care Ilianl-a scos din modesta vioară (toţiparticipanţii au cântat la viori foartevaloroase), au apreciat bogata paletăde nuanţe, virtualitatea şi emotivitateaprofundă a violonistului IlianGârneţ. „Ilian a cântat, pur şi simplu,genial concertul lui Şostakovici.Sala s-a ridicat în picioare şi l-auaplaudat la nesfârşit. Ilian a fost orevelaţie la Bruxelles, o excepţie. Afost o biruinţă fantastică, la acestconcurs”, a spus Constantin Rusnac,78 Imaginea Republicii Moldova în străinătate
MUZICĂprecizând că cei şase premianţi laConcursul Internaţional de vioară„Regina Elizabeta” sunt înscrişi în„cartea de aur a lumii”, sunt consideraţicei mai mari muzicieni careexistă la moment în lume. Iar, IlianGârneţ este plasat în topul celor maivirtuoşi violonişti din EuropaZiarul Szabadság, cu articolul luiHelen Exley Már az évad elejénkiadott műsorlapon örömmelolvastuk,hogy ebben az évben végreújból vendégünk lesz MishaKatz, a kolozsvári közönség kedvenckarmestere, publicat în 2009la 14 iunie, dezvăluie acest evenimentremarcabil:„Az orosz származású, Franciaországbanélő, de szerte a nagyvilágbannagy népszerűségnek örvendő karmester,szimpatikus megjelenésével,a közönséget szóban is köszöntő humorosfellépésével, közvetlenségévelkiérdemli a „charmeur”, hódító modorú,szeretetre méltó jelzőt. Zeneilegolyan képzésben volt része, hogy nemcsoda, ha minden stílusú zenét a kisujjábanérez. Főiskolai tanulmányaitcsellistaként kezdte, Rosztropovicstanítványaként, később a vezénylésfortélyaiba édesapja, a szintén nevesLeonida Katz avatta be. De tanultLeonard Bernsteintól, és Sergiu Celibidachetól,ez utóbbit egyben zeneieszményképének tartja.A március 20-i hangversenyt Agyógyászat, művészet, művelődésgála keretén belül szerveztékmeg, a belépés ingyenes volt, demeggyőződésem, hogy egyébként iszsúfolt terem várta volna a kedvenckarmester produkcióját. A hangversenymásik revelációja a fiatal, zseniálistehetségű Ilian Gârneţ (MoldovaKöztársaság) hegedűművészvolt, aki szinte annyi nemzetközidíjat mondhat magáénak, ahányéves, és csak 1983-ban született!Kirobbanó öröm, a szabadság élvezete,a virtuozitás csillogása és a hangszíneksziporkái jellemezték MozartFigaro házassága című nyitányát,amelyet Misha Katz „zenei ékszernek”nevezett. A vezénylésről talánelöljáróban annyit, hogy Katz nem isvezényel, hanem élvezi a zenekar általfelhangzó zenei anyag minden harmóniáját,minden hangját.Mozart G-dúr Hegedűversenyében(KV.216) annyi boldogság és szépségrejlik, hogy a hallgató akarva-akaratlanulelfelejti a hétköznapok nyomorúságaités csak a zene varázsánakengedi át gondolatait, érzéseit. A fiatalhegedűművész előadása könnyed,szép tónusú. Produkciójának harmonikusösszképébe egyformán olvadbele a technikai precizitásból adódójátékosság, a briliáns virtuozitás, aköltői érzékenységű lírizmus és azezernyi hangszín. A hegedűversenyAllegro tétele, akárcsak a Figaronyitány,zenei igazgyöngy, mely aszépségtől, önfeledt mosolyt csal ahallgató arcára. Hogy mennyi érzés,mennyi finomság összpontosulhat egynéhány perces lírai tételbe, azt MozartAdagiója példázza. Habár fiatalkorimű, mégis a zenében megfogalmazottköltészet egyik leheletfinomságúdarabja. Egy olyan léleké, mint a Mozarté,aki miközben egy egész világnaka játékot, a humort mutatta, a lelkemélyén aranymívű költőiség lakozott.Ilian Gârneţ a lassú tétel törékenygyöngédségű poézisét meleg hangszínnel,át éléssel tolmácsolta. A ludikuskedvű Mozart a rondóformájú utolsótétel különböző karakterű epizódjaiban„ kiélhette” a virtuóz játék mindenformáját. Ilian Gârneţ pedig aremekmű iránti szeretettel és alázattalközvetítette mindazt a természetesengördülő mozarti játékot, amelyetvalaha a géniusz megálmodott.Ravel Tzigane című hegedűre észenekarra komponált műve mindenhegedűs számára technikai ésművészi kihívás. Nem az volt viszonta fiatal hegedűművész számára,akinek előadását távolról sem a nehézségverejtékcseppjei jellemezték,hanem az a fantasztikus magabiztosság,amellyel képes volt önmagábólkiemelkedve, saját játékátúgy hallgatni, mintha más játszottavolna. Mozart és Ravel után, a ráadásuljátszott Bach-műben arrólgyőzött meg, hogy minden stílusbanotthon érzi magát!Muszorgszkij Egy kiállítás képeicímű zongoraciklusa Ravelhangszerelésében vált népszerűvé.Ravel hangszerelésében a hangszínek/hangulatoksokszínűségénekköszönhetően, a Sétákkal összekötött/elválasztottzenei képek annyiraszuggesztívek, hogy a hallgatóúgy érezheti, ő maga is a képrésze. A gnóm alakoskodó, bizarr,rosszaságot sugalló alakja megborzongtat,de ugyanakkor megis mosolyogtat. Az ódon kastélymisztikus hangulatát a fagott (ChişDumitru) teremti meg, a szaxofonmélabús éneke (Réman Zoltán)régmúlt bálok nosztalgiáját idézi.A gyermeteg dalocskából szőtt gyermekjátéka Rózsák kertjében, önmagábanjátékszer, csillogó, remek,színes. Az Ökrös fogat a drámaibbtételek egyike, amelyben a tuba azökrös fogatot hajtó paraszt szomorúénekét tolmácsolja. A „kotamama”által terelgetett Csibék táncánakhumorát az oboák, fuvolákés a fagottok adják meg. A trombita(Gabriel Pozdărescu) az alamizsnáértesedező, reszkető kezűszegény, és a szívtelen, gazdag zsidóközti párbeszédet teszi kifejezővé. Azsibongó Vásártér a mű legvirtuózabbrésze, amely „megmozgatja”a vonósokat és fúvósokat egyaránt.A vásártérről mintha beszakadnaa föld alattunk, egyenesen a Katakombákba„esünk”, ahol „a halottakkal,a halottak nyelvén” lehetbeszélni. A halotti zenében felsejlika séta-motívum misztikus változata.Seprűnyélen érkező, vijjogóboszorkányok tomboló táncforgatagátvarázsolta elénk Misha Katz azenekarral a Boszorkányszombatban.És magasztosan csendült felA kijevi nagykapu, a mű orosz népihangú diadalmas fináléja. A kétImaginea Republicii Moldova în străinătate 79
- Page 1 and 2:
ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONAL
- Page 4 and 5:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 6 and 7:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 8 and 9:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 10 and 11:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 12 and 13:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 14 and 15:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 16 and 17:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 18 and 19:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 20 and 21:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 22 and 23:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 24 and 25:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 26 and 27:
CULTURĂ. CIVILIZAŢIEdlung oftmals
- Page 29 and 30: BIBLIOTECONOMIEственно, та
- Page 31 and 32: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Bibli
- Page 33 and 34: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Compo
- Page 35 and 36: POLITICĂGabanyi, Anneli Ute. Moldo
- Page 37 and 38: POLITICĂangesichts dieser Umfragen
- Page 39 and 40: POLITICĂGoanec, Mathilde. Moldavie
- Page 41 and 42: POLITICĂ(soixante et un députés)
- Page 43 and 44: POLITICĂfamiliile lor, aceştia su
- Page 45 and 46: POLITICĂLa Moldavie recompteses bu
- Page 47 and 48: POLITICĂtes aujourd’hui pour des
- Page 49 and 50: POLITICĂBarthet, Elise. Cinqquesti
- Page 51 and 52: POLITICĂMoldavia, 193 personearres
- Page 53 and 54: medicinăСалита, Х. Запи
- Page 55 and 56: medicinăчто всегда был
- Page 57 and 58: PICTURĂmai bună conştientizare a
- Page 59 and 60: PICTURĂcipantă, fiind selecţiona
- Page 61 and 62: PICTURĂIoan Grecu - artist plastic
- Page 63 and 64: PICTURĂ2002 - Sculptura la îngem
- Page 65 and 66: PICTURĂFloarea dimineţii, s. Hru
- Page 67 and 68: PICTURĂtru Copii din Orhei, Moldov
- Page 69 and 70: PICTURÔLumina din picturile lui
- Page 71 and 72: PICTURĂION SEVERIN, un artist basa
- Page 73 and 74: MUZICĂALEXA (Olga Fesenco) a adus
- Page 75 and 76: MUZICĂmai spune că s-a simţit fo
- Page 77: MUZICĂProfesorul lui Ilian Gârne
- Page 81 and 82: MUZICĂŞTEFĂNEL ROŞCOVANTânăru
- Page 83 and 84: SPORTAi noştri pe EverestUn concet
- Page 85 and 86: SPORTsemnat pe Ion Dosca al patrule
- Page 87 and 88: SPORTDupă faza preliminară din 7
- Page 89 and 90: LINGVISTICĂ• Membru al Comitetul
- Page 91 and 92: LINGVISTICĂinterculturale ULIM, re
- Page 93 and 94: Ştiinţa literaturiilum este probl
- Page 95 and 96: Ştiinţa literaturiiantitotalitari
- Page 97 and 98: Ştiinţa literaturiirepede morală
- Page 99 and 100: literatura artisticăCiocan, Iulian
- Page 101 and 102: literatura artisticăv stud a zmate
- Page 103 and 104: literatura artisticăDruŢă, Boris
- Page 105 and 106: literatura artisticăpoporului bibl
- Page 107 and 108: literatura artisticăTRAIANUS. Inbo
- Page 109 and 110: literatura artisticăTRAIANUS. Reg
- Page 111 and 112: ArheologieТези Мiжнарод
- Page 113 and 114: IstoriePlugaru, Ştefan. Episcopia
- Page 115 and 116: Istorietarea ei de reşedinţele ep
- Page 117 and 118: BIBLIOGRAFIE1. Alloquor: Studia Hum
- Page 119 and 120: BIBLIOGRAFIEжитностi в до