imaginea republicii moldova în străinătate - Biblioteca Naţională a ...

PICTURĂIon Severin este un grafician excepţional, de talie europeanăşi o figură notorie în grafica de carte a Moldovei.Oricât de frumoasă ar fi piesa muzicală, dacă se repetăîn continuu, devine obositoare, monotonă şi lipsităde intonaţie. Astfel e şi în grafică. În lucrările marilorartişti predomină varietatea. Imitarea ne arată în palmăo artă mediocră şi anostă. Şi anume ea lipseşte înlucrările lui Ion Severin. Varietatea sa ne umple ochii şisufletul de pace şi armonie, de imagini arhitecturale, devers şi proză, astrologie, simbolice etc. E o foarte bogatădiversitate, un ocean de gânduri şi linii, o Atlantidă nedescoperită,în fond o viaţă de artist care face îmbinăriprin forme şi vorbeşte despre marele creator al sufletuluisău – stăpân al unei inspiraţii unice.În grafica lui Ion Severin întâlnim linii triunghiularesau curbe, care amintesc de nişte frânghii abstractece duc în neant şi formează umbre, jumătăţi de chipuriomeneşti, de fructe, insecte sau animale. Colţul de arhitecturăal graficii sale e ca un vers postmodern, reprezentândşi linii amestecate cu flori, frunze, petale, dediferite forme, care nu se repetă şi nu plictisesc. Lui îiplac caii, taurii, tigrii, leii, peştii – simbolul creştinităţii,din care culegi o întreagă veste a informaticii, arteicontemporane.Grafica sa înalt pilduitoare şi perenă, preţioasă şi generoasă,explicită şi misterioasă în acelaşi timp, esteacea a unui artist major. Sunt clipe când minunile creaţieise cutremură puternic, mişcând şi lumea noastrălăuntrică, având puterea să ne înaripeze cugetul şi să netransforme în adevăratul duh al artei. Aceasta a încercatIon Severin să ne arate. Şi a reuşit.Ion Severin, cunoscutul grafician basarabean este unartist plastic foarte activ în contacte şi colaborări internaţionale.În anul 2009, el a avut o expoziţie personală, între30 martie şi 24 aprilie, la Galerie de Club des Arts, alConsiliului Europei, la Strasbourg. Un loc prestigios, lacare râvnesc mulţi, dar pe care ajunge să şi-l includă înpalmares nu orice artist al lumii. Dar acest basarabeana reuşit să se expună la Consiliul Europei. Dintre cei 60de pictori din toată lumea, participanţi la concurs, au72 Imaginea Republicii Moldova în străinătatefost aleşi să expună 12, câte unul pentru fiecare lună aanului. Pictorul nostru şi-a ales luna aprilie.La această expoziţie au fost expuse 40 de lucrări dinciclul Regenerare.La inaugurarea expoziţiei au fost prezente câteva distinsedoamne: Maud de Boer-Buquicchio, secretar generaladjunct al Consiliului Europei, Penelope Denu,preşedinta Club des Arts, şi Anne Davis, soţia lui TerryDavis, secretarul general al Consiliului Europei. A fosto manifestaţie emoţionantă. Ce nu a putut prevedeaIon Severin au fost condiţiile specifice ale perioadei încare s-a aflat la Strasbourg. Tocmai atunci se desfăşurausummit-urile organizate în cinstea dublei aniversări: 60de ani ai Consiliului Europei şi, respectiv, 60 de ani aiNATO. Acest fapt a determinat caracterul în bună parte„închis” al expoziţiei, din cauza măsurilor de securitatedraconice impuse pe timpul acestor evenimente, carei-au reunit pe toţi puternicii Occidentului, în frunte cuPreşedintele american Barack Obama.Despre reacţia vizitatorilor, Ion Severin relatează uncaz interesant.„Sunt trei clădiri situate aproape una de alta: ParlamentulEuropean, Consiliul Europei şi CEDO. Expoziţiaera de fapt pentru funcţionarii care lucrează în aceste organizaţii.Sala era plasată aproape de un restaurant, decio bună locaţie, căutată deopotrivă şi pentru mâncare şipentru „consumul” de artă. Mă uitam dacă lumea caretrecea pe acolo era într-adevăr interesată de ce atârnasemeu pe pereţi sau doar căsca gura în drum spre sau venindde la restaurant. Şi la un moment dat, m-a abordato funcţionară de la Consiliul Europei, o rusoaică, care seuitase până atunci foarte atent la lucrări, făcuse vreo douătururi ale expoziţiei, studiase afişul, îmi citise biografia. Seapropie de mine şi mă complimentează: „Domnule Severin,operele dumitale nu sunt pentru oamenii ăştia, caresunt opaci faţă de artă. Grija lor cea mare este cum să mănânceîntr-un restaurant mai bun, să-şi asigure un salariumai gras, să se distreze, să facă sport – cum să-şi reînnoiascăabonamentul la tenis, bazin etc. Ar fi trebuit să-ţivernisezi expoziţia într-o galerie de artă, să o vadă nişteprofesionişti, nu într-un spaţiu ca acesta, printre birocraţiinsensibili.” Mi-a propus, dacă vreau, să-mi organizezeo expoziţie la Moscova, în cartierul Rubliovka (zona rezidenţialăa oligarhilor ruşi), pentru că are prieteni dinlumea artelor… Eu i-am răspuns, poate cam imprudent,că îi apreciez generozitatea, dar ştiu o mulţime de basarabenicare se duc să lucreze la Moscova şi nu mai ajungcu banii acasă, sunt prădaţi chiar acolo sau o păţesc pedrumul de întoarcere în Moldova. Nu i-a plăcut felul meude a vedea lucrurile şi n-a mai insistat…”Deşi a ajuns să fie unul dintre cei mai cunoscuţi artiştibasarabeni în străinătate, Ion Severin nu se grăbeşte săfacă expoziţii în fiecare an. Mult mai important i se paresă lucreze. O expoziţie bună trebuie să vină ca un rezultatal unor fertile perioade de acumulare.