imaginea republicii moldova în străinătate - Biblioteca Naţională a ...

PICTURĂ”Lumina din picturile lui Mudrea – fie doar şi un strop– este cu totul alta, una de origine divină, deci, capabilăsă împrăştie întunericul din sufletele noastre şi, dacă odorim, să rămână acolo pentru orice oră de noapte şide zi, chiar şi pentru totdeauna. Această lumină, AndreiMudrea o stropeşte pe mulţimile de culori ale întunericuluica să ne demonstreze puterea luminii, ca să ne dămseama că un strop de lumină, în mod miraculos, e capabilsă împingă în neant şuvoaie de întuneric. Dacă amface o paralelă cu viaţa noastră de toate zilele, am puteaspune că şi o bucurie mică îl poate ferici pe om, îndeosebipe unul care nu obişnuieşte să ceară de la viaţă mai multdecât i se cuvine...Pictorul Andrei Mudrea continuă să îndreptăţeascămarca “Andrei Mudrea, coloristul”, atribuită lui de criticade specialitate cu ani în urmă, la începutul carierei,culoarea în pânzele lui urmând să aibă un subtext maimult sau mai puţin conturat. În ambele cazuri, anumeea este principalul imbold spre meditaţie, aşa încât omulcare stă în faţa pânzei – fie că e una din ciclul “Urma deaur” sau “Insula comorilor”, fie că e o “Metamorfoză”sau “Pensulaţie în alb” – poate inventa subiectul saulegenda sa, pe potriva lumii în care există el, a vieţii pecare o trăieşte el. Deci, Andrei Mudrea face o pictură nupentru delectarea ochiului, ci pentru lucrarea minţii, altfelspus, pentru gândire.Acest mesaj îl imprimă mai ales pasiunii sale din ultimiiani, pe care o numeşte art-obiect. Nu e ceva nouîn lume, însă e ceva nou la noi. Câte o lucrare-două dealelui de acest gen au fost văzute la unele expoziţii degrup, acum, însă, Andrei Mudrea nu a ratat şansa dea prezenta un număr impunător de compoziţii executateîntr-o manieră tehnică proprie: nişte construcţii, laprima vedere bizare, din diferite vechituri aruncate delume ca nişte lucruri fără de nici un folos. Pe acestea, le-acules de oriunde le-a văzut şi le-a găsit şi le-a adunat înatelier, cu gândul că într-o bună zi le va găsi rostul. Şi,într-adevăr, l-a găsit. Cu ajutorul lor, reuşeşte să creezeo lume a parabolelor.Deci, e posibil să spui ceva şi cu ajutorul unor chiroaneruginite bătute în jurul cadranului unui ceasornic mare,cu o lumânare în locul acelor. Chiroane fiind 12, iarcompoziţia numindu-se “Cina cea de taină” – dacă eşticreştin – ai ce-ţi aduce aminte şi ai la ce gândi... Chiar şiun singur chiron, – dar unul înfiorător de gros şi lung, –care străpunge un druc masiv de lemn străvechi, te ducecu gândul mai ales la Golgota lui Iisus. Omagiu la GiordanoBruno, lui Pablo Picasso, lui Diogene – compoziţiisofisticate, însă nu într-atât, încât să rămâi cu totul nedumeritîn faţa lor. Aceştia au fost temerari ai timpuluiîn care au trăit, deschizători de căi, dărâmători destereotipuri, demni nu numai de a nu fi uitaţi, ci şi de afi urmaţi.Dacă am face-o fără obişnuita noastră grabă-grăbire,tâlcuirea compoziţiilor artobiect plăsmuite de AndreiMudrea poate fi întru folos. Să zicem, ceaunul cu fundulspart agăţat cu un lanţ de o construcţie cu alură modernăsemnifică Europa plus Moldova.Se numeşte “Intrarea în Europa”. Astfel, artistul a vrutsă ne arate cam la ce nivel de dezvoltare ne aflăm în comparaţiecu alte ţări europene, sugerându-ne că aici nu ecazul să ne grăbim. Pentru ca Moldova să devină membrucu drepturi depline al Uniunii Europene, nu suntsuficiente doar vinurile ei, oricât de bune ar fi. E nevoiesă fie pusă în valoare cultura – la început, acasă, apoi înafara ei, pentru că asta e principala bogăţie a poporuluinostru. Am putea zice că artistul nu are dreptate?”(Anastasia Rusu-Haraba,http://www.moldova.md/md/cultura/3319/)„Dacă o să-mi spună cineva că pictura se face cu pensulăşi vopsea, după ce l-am aflat pe Andrei Mudrea, şi elm-a lăsat să-l urmăresc oficiind în faţa pânzei ca un preotîn altarul său – am să fiu înclinat să nu-l cred, fiindcăpictorul m-a convins că pictura se face cu altceva – cuinima care se prelungeşte, atunci când pictează, până învârful degetelor, cu privirea care corectează mâna şi limpezeştevopseaua, cu respiraţia care încălzeşte într-unatelier neîncălzit pânza, cu însăşi viaţa şi toată existenţaceluia care pictează , de la naştere şi până la moarte.Pictura lui Andrei Mudrea nu desfată privirea, o pro-Imaginea Republicii Moldova în străinătate 69