Grigore vieru – martir al neamului românescPOETUL DIVIN AL NEAMULUI NOSTRU„Rar poet de la noi care să lucrezeîn mina cuvintelor materne cuatâta har nativ şi dăruire, cu atâtafrământ şi ardere sacră, cu atâtafoame de adevăr şi frumos ca GrigoreVieru, atunci când pe parcursulmai multor decenii şi-a zămislit peîndelete, silabă cu silabă, mult visataCarte Unică, intitulată simbolic”Rădăcina de foc” (Bucureşti, 1988)şi considerată de el însuşi drept„<strong>imaginea</strong> a ceea ce sunt azi în cuvântşi mai ales a ceea ce năzuiescsă fiu”.M. DolganÎnainte de a semnala apariţia celormai importante materiale dedicatemarelui poet, în anul plecăriilui în eternitate, oglindim datelecele mai reprezentative ale vieţii şiactivităţii lui Grigore Vieru.Marele poet al contemporanietăţiis-a născut la 14 februarie 1935,în satul Pererâta, fostul judeţ Hotin,România, azi raionul Briceni,Republica Moldova, într-o familiede plugari români a lui Pavel şi EudochiaVieru. A absolvit şcoala deşapte clase din satul natal, în anul1950, după care urmează ŞcoalaMedie din orăşelul Lipcani pe careo termină în 1953.În anul 1957 debutează (fiindstudent) cu o plachetă de versuripentru copii, Alarma, apreciată decritica literară. În 1958 a absolvitInstitutul Pedagogic „Ion Creangă”din Chişinău, Facultatea Filologie şiIstorie. Se angajează ca redactor la4 Imaginea Republicii Moldova în străinătaterevista pentru copii „Scânteia leninistă”,numită ulterior „Noi”.În 1960 activează ca redactorla revista „Nistru”, (actualmente„Viaţa Basarabiei”], publicaţie aUniunii Scriitorilor din Moldova).Între anii 1960-1963 este redactorla Editura „Cartea Moldovenească”.A fost un oaspete frecvent al„Căsuţei Poeziei” din satul Cociulia,raionul Cantemir. Tot aici scriecelebra carte pentru preşcolari Albinuţa.Anul 1968 este remarcabil pentruviaţa poetului – apare volumulde versuri lirice Numele tău, cu oprefaţă de Ion Druţă. Cartea esteapreciată de critica literară dreptcea mai originală apariţie poetică.Chiar în anul apariţiei devineobiect de studiu la cursurile universitarede literatură naţională contemporană.Trei poeme din volumsunt intitulate: Tudor Arghezi, LucianBlaga, Brâncuşi, iar alte douăsunt închinate lui Nicolae Labiş şiMarin Sorescu. Asemenea dedicaţiiapar pentru prima oară în lirica basarabeanăpostbelică.În 1973 Grigore Vieru trece Prutulîn cadrul unei delegaţii de scriitorisovietici. Participă la întâlnireacu redactorii revistei Secolul 20:Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş,Ioanichie Olteanu, Geo Şerban,Tatiana Nicolescu. Delegaţia vizitează,la rugămintea poetului, mănăstirilePutna, Voroneţ, Suceviţa,Dragomirna, Văratec. Se întoarcela Chişinău cu mai multe cărţi. Maitârziu poetul face următoarea mărturisire:”Dacă visul unora a fost orieste să ajungă în Cosmos, eu viaţaîntreagă am visat să trec Prutul”.În anul 1974, scriitorul ZahariaStancu, preşedintele Uniunii Scriitorilordin România, îi face o invitaţieoficială din partea SocietăţiiUniunii, căreia poetul îi dă curs.Vizitează Transilvania, însoţit depoetul Radu Cârneci. În 1977, iarăşila invitaţia Uniunii Scriitorilor dinRomânia, vizitează, împreună cusoţia, mai multe oraşe din România:Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca,Iaşi. În 1988 i se acordă cea mai prestigioasădistincţie internaţională îndomeniul literaturii pentru copii –Diploma de Onoare Andersen.La sfârşitul anilor ’80, GrigoreVieru se găseşte în prima linie aMişcării de Eliberare Naţională dinBasarabia. Textele sale (inclusivcântecele pe versurile sale) au unmare rol în deşteptarea conştiinţeinaţionale a basarabenilor. Poetuleste unul dintre fondatorii FrontuluiPopular şi se află printre organizatoriişi conducătorii Marii AdunăriNaţionale din 27 august 1989.Participă activ la dezbaterile sesiuniia XIII-a a Sovietului Supremdin RSSM în care se votează limbaromână ca limbă oficială şi trecereala grafia latină.La 5 decembrie 2005, poetul GrigoreVieru a suferit un accidentsuspect ce i-ar fi putut curma viaţa.Poetul s-a declarat convins că nu afost vorba de o situaţie întâmplătoareşi banală.Pe 16 ianuarie 2009, poetul a suferitun grav accident de circulaţie.Grigore Vieru s-a aflat într-o starecritică, având şanse minime de supravieţuire.Accidentul rutier a avutloc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie,ora 01:30 pe traseul R-3 Chişinău–Hânceşti–Cimişlia–Basarabeasca.La volanul autoturismului se aflaGheorghe Munteanu, artist emerital Republicii Moldova şi directoradjunct al Ansamblului de dansuripopulare „Joc” din Chişinău, care asuferit traume mai puţin grave.Drept rezultat al tragicului eveniment,poetul a încetat din viaţă pedata de 18 ianuarie a aceluiaşi an,exact la două zile după accident, înSpitalul de Urgenţă din Chişinău.A avut un stop cardiac din care nua mai putut fi resuscitat.Grigore Vieru a fost înmormântatpe 20 ianuarie 2009 la Chişinău,
Grigore vieru – martir al neamului românescîn Cimitirul Central din stradaArmenească. La înmormântare auasistat câteva zeci de mii de oameni.Mulţimea prezentă la funeraliia putut fi comparată doar cucea de la înmormântarea soţilorDoina şi Ion Aldea Teodorovici. 20ianuarie 2009 a fost declarată zi dedoliu în Republica Moldova, la ora10:00 întreaga republică ţinând unmoment de reculegere.Grigore Vieru a fost decoratpost-mortem cu Ordinul Naţional„Steaua României” în grad deMare Cruce.Câteva şcoli din Republica Moldova,precum şi o stradă din Iaşipoartă numele lui Grigore Vieru.Portretul lui Grigore Vieru pictatde Igor VieruSemnalăm unele momente specialeale activităţii lui Grigore Vieru:• În 1964, publică în revista „Nistru”poemul Legământ, dedicat luiMihai Eminescu. Poemul începe cuversurile:Ştiu: cândva, la miez de noapte,Ori la răsărit de Soare,Stinge-mi-s-or ochii mieTot de-asupra cărţii Sale.• În volumul de poezii pentrucopii Trei iezi, ieşit de sub tipar în1970, se găsea şi poezia Curcubeul,în care Gr. Vieru, prin metaforacurcubeului cu trei culori, elogiadrapelul tuturor românilor. Pestecâteva zile de la difuzare, cenzurasovietică a retras cartea din librării,dând-o la topit, iar autorul a fostacuzat de diversiune.• Tot în 1970, apare şi Abecedarul,elaborat de Gr. Vieru în colaborarecu scriitorul Spiridon Vangheli.Acesta, modificat, este şi azi carteade învăţătură a micilor şcolari. În1989 Gr. Vieru şi Spiridon Vangheliau realizat varianta în grafie latină aAbecedarului.• Grigore Vieru a scris versurilepentru coloana sonoră a filmului cudesene animate Maria Mirabela.• În 1989, în ziarul chişinăuianLiteratura şi arta (28.02.1989),apare primul text cu grafie latinădin Basarabia postbelică. Autor -Grigore Vieru: “Internaţionalismuleste o floare frumoasă pe care trebuiesă fii nebun să nu vrei s-o miroşi– dar unde-i?”• În iunie 1989, obţinând aprobareaautorităţilor sovietice de apublica săptămânalul Literatura şiarta în grafie latină, redactorii ziaruluiau depistat lipsa desăvârşităîn Moldova Sovietică a unei maşinide scris cu litere latine, în afară decea de la Academia de Ştiinţe dinRSSM şi de una aparţinând profesoruluiIulius Popa de la Bălţi. Înaceste condiţii, Grigore Vieru şi redactorul-şefde la Literatura şi arta,Nicolae Dabija, pleacă la Bucureştipentru a obţine o maşină de scrispentru ziar. Autorităţile românetărăgănează răspunsul, iar magazinulde anticariat, din care puteausă cumpere o astfel de maşină, esteînchis în acele zile din motive tehnice.Vieru şi Dabija sunt ajutaţiînsă de preotul Vasile Ţepordei,care le aduce la gară o pungă încare se află cele 31 de semne metaliceale alfabetului latin, tăiate deacesta din propria maşină de scris.La Chişinău, semnele latine suntsudate la o maşină de scris în loculcelor chirilice, astfel că Literatura şiarta devine primul ziar din Basarabia,care începe să iasă sistematic îngrafie latină.• În 1994 neocomuniştii dinPartidul Democrat Agrar, ajunşila putere în Moldova, renunţă laimnul de stat Deşteaptă-te, româneşi le propun poetului Grigore Vieruşi compozitorului Eugen Dogasă compună versurile şi, respectiv,muzica pentru un nou imn. Ambiirefuză.După 45 de ani de la scrierea poezieiLegământ, poetul pleacă dinviaţă în urma accidentului rutier,la întoarcerea de la o ceremonie deomagiere a lui M. Eminescu.• Epitaful pe care şi l-a ales Vieru:Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.Din opera poetului:• 1957 – Alarma (versuri pentrucopii);• 1958 – Muzicuţe (versuri pentrucopii);• 1961 – Făt-Frumos curcubeul şiBună ziua, fulgilor!;• 1963 – Mulţumim pentru pace(versuri) şi Făguraşi (versuri, povestirişi cântece);• 1964 – în revista „Nistru” publicăpoemul Legământ, dedicat poetuluiMihai Eminescu;• 1965 – Versuri pentru cititoriide toate vârstele, volum prefaţat deIon Druţă, pentru care i se acordăPremiul Republican al Comsomoluluiîn domeniul literaturii pentrucopii şi tineret (1967);• 1966 – Poezii de seama voastră,Editura „Lumina”;• 1967 – Bărbaţii Moldovei cu odedicaţie pentru „naţionalistul”Nicolae Testemiţanu (în revistaImaginea Republicii Moldova în străinătate 5
- Page 1 and 2: ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONAL
- Page 6 and 7: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 8 and 9: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 10 and 11: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 12 and 13: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 14 and 15: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 16 and 17: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 18 and 19: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 20 and 21: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 22 and 23: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 24 and 25: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 26 and 27: CULTURĂ. CIVILIZAŢIEdlung oftmals
- Page 29 and 30: BIBLIOTECONOMIEственно, та
- Page 31 and 32: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Bibli
- Page 33 and 34: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Compo
- Page 35 and 36: POLITICĂGabanyi, Anneli Ute. Moldo
- Page 37 and 38: POLITICĂangesichts dieser Umfragen
- Page 39 and 40: POLITICĂGoanec, Mathilde. Moldavie
- Page 41 and 42: POLITICĂ(soixante et un députés)
- Page 43 and 44: POLITICĂfamiliile lor, aceştia su
- Page 45 and 46: POLITICĂLa Moldavie recompteses bu
- Page 47 and 48: POLITICĂtes aujourd’hui pour des
- Page 49 and 50: POLITICĂBarthet, Elise. Cinqquesti
- Page 51 and 52: POLITICĂMoldavia, 193 personearres
- Page 53 and 54:
medicinăСалита, Х. Запи
- Page 55 and 56:
medicinăчто всегда был
- Page 57 and 58:
PICTURĂmai bună conştientizare a
- Page 59 and 60:
PICTURĂcipantă, fiind selecţiona
- Page 61 and 62:
PICTURĂIoan Grecu - artist plastic
- Page 63 and 64:
PICTURĂ2002 - Sculptura la îngem
- Page 65 and 66:
PICTURĂFloarea dimineţii, s. Hru
- Page 67 and 68:
PICTURĂtru Copii din Orhei, Moldov
- Page 69 and 70:
PICTURÔLumina din picturile lui
- Page 71 and 72:
PICTURĂION SEVERIN, un artist basa
- Page 73 and 74:
MUZICĂALEXA (Olga Fesenco) a adus
- Page 75 and 76:
MUZICĂmai spune că s-a simţit fo
- Page 77 and 78:
MUZICĂProfesorul lui Ilian Gârne
- Page 79 and 80:
MUZICĂprecizând că cei şase pre
- Page 81 and 82:
MUZICĂŞTEFĂNEL ROŞCOVANTânăru
- Page 83 and 84:
SPORTAi noştri pe EverestUn concet
- Page 85 and 86:
SPORTsemnat pe Ion Dosca al patrule
- Page 87 and 88:
SPORTDupă faza preliminară din 7
- Page 89 and 90:
LINGVISTICĂ• Membru al Comitetul
- Page 91 and 92:
LINGVISTICĂinterculturale ULIM, re
- Page 93 and 94:
Ştiinţa literaturiilum este probl
- Page 95 and 96:
Ştiinţa literaturiiantitotalitari
- Page 97 and 98:
Ştiinţa literaturiirepede morală
- Page 99 and 100:
literatura artisticăCiocan, Iulian
- Page 101 and 102:
literatura artisticăv stud a zmate
- Page 103 and 104:
literatura artisticăDruŢă, Boris
- Page 105 and 106:
literatura artisticăpoporului bibl
- Page 107 and 108:
literatura artisticăTRAIANUS. Inbo
- Page 109 and 110:
literatura artisticăTRAIANUS. Reg
- Page 111 and 112:
ArheologieТези Мiжнарод
- Page 113 and 114:
IstoriePlugaru, Ştefan. Episcopia
- Page 115 and 116:
Istorietarea ei de reşedinţele ep
- Page 117 and 118:
BIBLIOGRAFIE1. Alloquor: Studia Hum
- Page 119 and 120:
BIBLIOGRAFIEжитностi в до