BIBLIOTECONOMIEpentru reclamă. Până şi CompaniaGoogle consideră că are nevoie dereclamă. Unele izvoare situează reclamachiar pe primul loc în creareaimaginii pozitive a bibliotecii. Funcţiilereclamei de bibliotecă includ:• formarea cererii la resurse, serviciişi producţia intelectuală a bibliotecii;• popularizarea serviciilor informaţionale.Reclama are menirea de a oferidate despre particularităţile serviciilor,destinaţie şi utilizatorii ţintă,adresă, condiţiile de recepţionare şiutilizare.Cerinţele de bază către reclama debibliotecă sunt:• diapazonul cât mai larg al utilizatorilorreali şi potenţiali;• corespunderea necesităţilor şidoleanţelor utilizatorilor;• actualizarea permanentă;• dinamism, laconism, operativitate;• corespunderea realităţii;• corespunderea necesităţilor pieţeişi intereselor diferitor grupuri deutilizatori.Un prim pas în crearea imaginiipozitive a bibliotecii este creareaunui stil propriu, irepetabil. Culorilealese, reclama, logotipul, prezentareavizuală a spaţiului (în literatura despecialitate se vorbeşte tot mai multdespre conceptul de „cultură vizuală”)– toate trebuie să fie în armonieşi subordonate unui stil unic. Chiarşi alegerea florilor poate fi un elementesenţial. Florile decorative pot fi puseseparat de florile de cameră cu efectecurative, care ar putea servi ca decorpentru o expoziţie la această temă,de exemplu „Ecologia şi viaţa”.Azi nici o bibliotecă, oricât de marear fi, nu poate activa în izolare. Nueste un secret faptul că numai cu puterileproprii bibliotecile nu mai potface faţă sarcinilor care le au. În condiţiileeconomice actuale bibliotecatrebuie să ştie cum să găsească drumulspre organele de decizie, în specialspre acei de care depinde alocareamijloacelor de finanţare. Numai bibliotecilecunoscute larg comunităţiişi cu reputaţie favorabilă pot contape o finanţare corespunzătoare şisusţinere din partea organelor de decizieşi finanţare.Nu putem afirma că utilizatorii nuvin şi în bibliotecile noastre. În anul2007 numărul de cititori a crescut, încomparaţie cu anul 2006, cu 158 demii. Însă, în acelaşi timp, fondul depublicaţii a scăzut cu aproape 211mii, numărul împrumuturilor a scăzutcu 4 milioane 484 mii, numărulvizitelor - cu 578 mii. După o decepţiede asemenea proporţii, sigur, utilizatoriivor încerca să găsească altecăi de soluţionare a necesităţilor deinformare şi documentare, iar ofertaeste deloc de neglijat şi, din păcate,este în defavoarea bibliotecii.Un impact deosebit asupra creăriiimaginii pozitive a bibliotecii oare diversificarea şi modernizareaserviciilor, implementarea tehnologiilorde informare şi documentareîn servirea utilizatorilor, dezvoltareacalităţii serviciilor oferite, aplanareaconflictelor între bibliotecar şi utilizatoretc.Un loc aparte în crearea imaginiipozitive a bibliotecii revine prezenţeiacesteia în mediul virtual. PaginaWeb a bibliotecii este o sursă importantăde informare despre bibliotecă,colecţiile şi resursele informaţionalede care dispune, serviciile oferite etc.Din păcate încă foarte puţine bibliotecidispun de acest instrument decomunicare cu utilizatorii şi publicullarg, iar cei care dispun nu fac destulăpublicitate acestui serviciu încăpuţin cunoscut.Extrem de importantă în creareaimaginii bibliotecii este pondereabibliotecarului; gradul de instruire,abilităţile de a ajuta şi a se face necesar.În bibliotecile unde personalul interacţioneazăcu alţi angajaţi dinaceeaşi instituţie, îmbrăcăminteaimproprie poate, de asemenea, provocao imagine negativă. Un resentimentpoate provoca şi îmbrăcăminteapersonalului bibliotecii, maisăracă decât a altor angajaţi. Şi încele din urmă personalul biblioteciitrebuie să se îmbrace la fel de bine caşi utilizatorii.<strong>Biblioteca</strong>rul de azi trebuie să facătot ce făceau bibliotecarii multe deceniiîn urmă, dar să fie şi un tehnofil.<strong>Biblioteca</strong> se plasează treptat în centrultehnologiilor. Iar un bibliotecarva trebui să ştie cum să folosească ocameră digitală, să unească în reţeaun proiector, cum să găsească resurseleonline, cum să repare un computeretc.Bibliotecile pot construi viitorullocalităţilor de provincie creând serviciipe care nici o altă instituţie nu lepoate oferi. Serviciile moderne şi diversepot avea un rol decisiv în vitalitatealocalităţilor de provincie şi înprevenirea marginalizării populaţieidin aceste localităţi. Mediul virtualpoate face enorm în această privinţă,nu întâmplător pretutindeni în lumesunt elaborate strategii şi politici delichidare a inegalităţii digitale.Ca instituţii de informare şi cunoaştere,bibliotecile publice se numărăprobabil printre instituţiile dinsectorul public care sunt implicatecel mai activ în revoluţia digitală. Încondiţiile erei digitale, bibliotecile setransformă din instituţii mai multsau mai puţin închise în instituţii cuacces deschis. Organele locale careînţeleg rolul strategic al bibliotecilorîn dezvoltarea comunităţii investescîn crearea condiţiilor necesarepentru educare, instruire pe tot parcursulvieţii, facilitarea creativităţii,incluziunea socială a tuturor categoriilorde utilizatori, care luate împreunăpot favoriza creşterea bunăstăriipopulaţiei care trebuie să fie scopulfinal al tuturor acţiunilor organelorde decizie.Pentru a face faţă aşteptărilormembrilor comunităţii, bibliotecatrebuie să se afirme ca: centru de instruire,centru de informare, centrude comunicare, centru de socializare,spaţiu fizic unde utilizatorii să vinănu numai din necesitate, dar şi dinplăcere. Esenţial este ca bibliotecarulsă ştie să-şi aleagă priorităţile bazatepe posibilităţi reale”.34 Imaginea Republicii Moldova în străinătate
POLITICĂGabanyi, Anneli Ute. Moldova 2009 : Nach derWahl ist vor der Wahl / Anneli Ute Gabanyi // SüdosteuropaMitteilungen. – 2009. – Nr. 03-04 (49. Jahrgang). –P. 6-23.Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 au fost ceade-a V-a competiţie electorală de acest fel după proclamareaIndependenţei Republicii Moldova.Orice proces electoral este termometrul democraţieiîn orice ţară. Alegerile periodice arată interesulcetăţenilor faţă de procesele care au loc la guvernare şiîn mod special faţă de procesul de luare a deciziilor. Esteuna dintre puţinele ocazii pe care cetăţenii le au pentrua-şi delega reprezentanţii în instituţia legislativă careulterior urmează să ia decizii importante în locul acestora.Dar, ar mai fi ceva, Republica Moldova a finalizatîn 2007 punerea în practică a Planului de acţiuni UniuneaEuropeană – Republica Moldova. Şi aici este unalt considerent pentru care alegerile din acest an suntimportante – sunt un test important pentru autorităţileRepublicii Moldova, care trebuie să demonstreze că nule sunt străine principiile democraţiei occidentale şi căurmează să continue reformele de democratizare în RepublicaMoldova.La alegerile parlamentare din Moldova, PartidulComuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a obţinut49,48% din voturi. Cu toate acestea, PCRM nu a atinsnumărul de locuri parlamentare necesare pentru a alegeun nou preşedinte. Cele trei partide liberale alese înparlament au refuzat să recunoască rezultatele alegerilordin cauza neregulilor atât înainte, cât şi în timpulprocesului electoral.Coaliţia consideră că alegerile parlamentare din RepublicaMoldova din data de 5 aprilie 2009 nu au fostcorecte şi, luând în considerare în special situaţia alegătorilordin Transnistria – nu au fost libere în totalitate,din cauza neîndeplinirii standardelor internaţionale.Legalitatea alegerilor din 5 aprilie a fost contestată demai mulţi concurenţi electorali, iar rezultatele alegerilorau generat proteste de masă, soldate pe data de 7 apriliecu altercaţii între protestatari şi forţele de ordine, iarulterior – cu ocuparea de către manifestanţi a sediilorParlamentului şi Preşedinţiei, distrugerea interioară aacestora şi incendierea unor birouri din sediul Parlamentului.Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, susţinătoriai opoziţiei au ieşit pe străzile Chişinăului, casă conteste victoria comuniştilor la alegeri, scandând„Vrem alegeri repetate” şi „Jos comuniştii”. În Parlament,manifestanţii au ocupat câteva birouri, iar încelelalte se baricadaseră poliţiştii. Persoanele care aupătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradăo parte din mobilier şi i-au dat foc. Poliţia din capitală aintervenit, utilizând tunuri de apă şi gaze lacrimogene.Pentru desfăşurarea alegerilor au fost constituite1977 secţii de votare, 33 dintre care au fost deschisepe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare aleRepublicii Moldova peste hotare. Pentru participare lascrutin au fost înregistraţi iniţial 21 de concurenţi electorali(15 partide politice şi 6 candidaţi independenţi),iar mai târziu 4 dintre aceştia (3 partide şi un candidatindependent) s-au retras din campanie, decalrându-şisprijinul pentru alţi concurenţi.În replică, protestatarii au răspuns acţiunii poliţieiprintr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstraţiilor,unii dintre manifestanți au agitat stea-Imaginea Republicii Moldova în străinătate 35
- Page 1 and 2: ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONAL
- Page 4 and 5: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 6 and 7: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 8 and 9: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 10 and 11: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 12 and 13: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 14 and 15: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 16 and 17: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 18 and 19: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 20 and 21: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 22 and 23: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 24 and 25: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 26 and 27: CULTURĂ. CIVILIZAŢIEdlung oftmals
- Page 29 and 30: BIBLIOTECONOMIEственно, та
- Page 31 and 32: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Bibli
- Page 33: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Compo
- Page 37 and 38: POLITICĂangesichts dieser Umfragen
- Page 39 and 40: POLITICĂGoanec, Mathilde. Moldavie
- Page 41 and 42: POLITICĂ(soixante et un députés)
- Page 43 and 44: POLITICĂfamiliile lor, aceştia su
- Page 45 and 46: POLITICĂLa Moldavie recompteses bu
- Page 47 and 48: POLITICĂtes aujourd’hui pour des
- Page 49 and 50: POLITICĂBarthet, Elise. Cinqquesti
- Page 51 and 52: POLITICĂMoldavia, 193 personearres
- Page 53 and 54: medicinăСалита, Х. Запи
- Page 55 and 56: medicinăчто всегда был
- Page 57 and 58: PICTURĂmai bună conştientizare a
- Page 59 and 60: PICTURĂcipantă, fiind selecţiona
- Page 61 and 62: PICTURĂIoan Grecu - artist plastic
- Page 63 and 64: PICTURĂ2002 - Sculptura la îngem
- Page 65 and 66: PICTURĂFloarea dimineţii, s. Hru
- Page 67 and 68: PICTURĂtru Copii din Orhei, Moldov
- Page 69 and 70: PICTURÔLumina din picturile lui
- Page 71 and 72: PICTURĂION SEVERIN, un artist basa
- Page 73 and 74: MUZICĂALEXA (Olga Fesenco) a adus
- Page 75 and 76: MUZICĂmai spune că s-a simţit fo
- Page 77 and 78: MUZICĂProfesorul lui Ilian Gârne
- Page 79 and 80: MUZICĂprecizând că cei şase pre
- Page 81 and 82: MUZICĂŞTEFĂNEL ROŞCOVANTânăru
- Page 83 and 84: SPORTAi noştri pe EverestUn concet
- Page 85 and 86:
SPORTsemnat pe Ion Dosca al patrule
- Page 87 and 88:
SPORTDupă faza preliminară din 7
- Page 89 and 90:
LINGVISTICĂ• Membru al Comitetul
- Page 91 and 92:
LINGVISTICĂinterculturale ULIM, re
- Page 93 and 94:
Ştiinţa literaturiilum este probl
- Page 95 and 96:
Ştiinţa literaturiiantitotalitari
- Page 97 and 98:
Ştiinţa literaturiirepede morală
- Page 99 and 100:
literatura artisticăCiocan, Iulian
- Page 101 and 102:
literatura artisticăv stud a zmate
- Page 103 and 104:
literatura artisticăDruŢă, Boris
- Page 105 and 106:
literatura artisticăpoporului bibl
- Page 107 and 108:
literatura artisticăTRAIANUS. Inbo
- Page 109 and 110:
literatura artisticăTRAIANUS. Reg
- Page 111 and 112:
ArheologieТези Мiжнарод
- Page 113 and 114:
IstoriePlugaru, Ştefan. Episcopia
- Page 115 and 116:
Istorietarea ei de reşedinţele ep
- Page 117 and 118:
BIBLIOGRAFIE1. Alloquor: Studia Hum
- Page 119 and 120:
BIBLIOGRAFIEжитностi в до