Grigore vieru – martir al neamului românescTot în acest album sunt adunate câteva poezii dedicateargeşenilor, iar o lacrimă de durere pe obrazulţării noastre o lasă capitolul Gânduri pentru GrigoreVieru, unde argeşenii îşi exprimă ”un ultim omagiupentru singurul adevărat român din Basarabia carea luptat pentru unire şi pentru întregirea neamului”.(P. 51)Printre noi se mai aude glasul lui Vieru: grav, aprig,pătimaş, înfierând impostorii şi mancurţii, iubindu-şi„casa văduvă şi tristă / de la margine de Prut”, visând laSfânta Unire cu Patria –Mamă, România, încălzindu-lcu suflarea-i firavă şi gingaşă de Poet pe însuşi Dumnezeu,cel dus „în siberii de gheaţă”. Pentru că Poetultrăieşte în tot ce-i viu şi curat, în toţi cei care iubescpoezia, adică sufletul neamului nostru multpătimit şimartirizat.Grigore Vieru : Omagiu adus memoriei poetului deoraşul marilor uniri – Alba-Iulia : Cu prilejul dezveliriibustului său în cadrul Congresului Spiritualităţii Româneşti,1 decembrie 2009 / concepţie, studiu, evocări : VictorCrăciun. – Bucureşti : Semne, 2009. – 176 p.S-au scris mai multe cărţi desprepoetul Grigore Vieru. S-a întâmplat,însă, ceea ce s-a întâmplatşi iată că suntem siliţi de acumînainte să folosim alte timpuri aleverbului a fi atunci când va venivorba despre acest poet – cum s-azis odată – al lacrimii şi al luminii.Şi iată, acum prietenii lui GrigoreVieru de la Alba-Iulia, Chişinău şiBucureşti i-au pregătit un Albumomagial, care cuprinde evocări şifotografii. Cu apariţia acestui Album,avem prilejul de a ne amintide poetul Grigore Vieru – poetcare a fost obsedat de trei mituri :Limba română, Mama şi Unitateaneamului său.De la o carte obişnuită, menităa marca relaţiile atât de frumoaseale lui Grigore Vieru cu Alba-Iulia,volumul a luat proporţiile Albumuluipe care îl prezentăm. Nuse putea altfel. Grigore Vieru estepoet al limbii şi neamului românesc,”acoperind cu forţă şi demnitateiluminarea de care avea maiîntâi atâta nevoie Basarabia înultima jumătate de veac, bucurându-sede totala consideraţie maiîntâi dincolo de Prut, apoi şi în Româniaşi în comunităţile româneştidin lume”. (P. 100)Menirea acestei cărţi este să fie:”O candelă de amintire şi recunoştinţă,ca şi un document de istorieculturală întrucât fără documentelede suflet şi de înfăţişare imagisticăprezentate aici despre istorianeamului ar fi mai săracă”(P.103).Cartea aceasta este o convorbire,nu cinematografică, televizată,obişnuită la vremea de faţă, ci unafotografică, mai greu de înfăptuit,mai puţin la îndemâna oricui.Este deci o realitate – document,privind marea familie românească,aceea căreia Grigore Vieru i s-adedicat ca poet al neamului.”De ce Grigore Vieru şi Alba-Iulia?Iată o întrebare pe care mulţişi-o pun. Ce are poetul basarabeancu Cetatea Marii Uniri? Legăturami se pare evidentă şi palpabilă.Grigore Vieru este un poet alspaţiului românesc, al românilorde pretutindeni, deci nu un poetbasarabean, cum îl numesc unii.Dorinţa lui mărturisită de a trecePrutul avea, aşa cum ne mărturiseala toate întâlnirile, şi componentaAlba-Iulia inclusă. Întâlnirea cufraţii români din ”cetatea de durereşi slavă” a neamului românescera copleşitoare. O emoţie adâncăîi stăpânea fiinţa, aparent firavă,molcomă, dar clocotitoare ca unvulcan când era vorba de LimbaRomână, de unitatea neamuluisău vremelnic despărţit de vicisitudinileistoriei.Grigore Vieru a avut curajul, indiferentde vremuri, de mai mariizilei, să afirme cu tărie menirea românilor,şi a celor de o parte şi dealta a Prutului, de a fi împreună.Poezia lui nu era provincială, legatăde un teritoriu închis în niştehotare artificiale, ci una a românităţii.Grigore Vieru a fost un poetal spaţiului românesc, al patrieicomune Limba Română”.”...Poezia lui Grigore Vieru afost sabia cu care poetul a luptatpentru idealul unităţii naţionale,iar ALBA-IULIA a fost mereu UNSIMBOL, O ŢINTĂ în rostireaneamului său fiind tot una cu ideeanaţională.Dezvelirea bustului lui GrigoreVieru, la Alba Iulia, de Ziua Naţionalăa României, înseamnă maimult decât o recunoaştere a meritelorsale de poet al tuturor românilor,mai mult decât un act decultură, mai mult decât un Pod deflori. Ea reprezintă modul concretîn care Alba Iulia pune o piatră de22 Imaginea Republicii Moldova în străinătate
Grigore vieru – martir al neamului românesctemelie la unitatea culturală şi spiritualăa românităţii, la refacerea– în cadrul Uniunii Europene – avechii unităţi naţionale”.Ion Dumitrel, PreşedinteleConsiliului Judeţean Alba (P. 8)”Ne plecăm cu smirenie în faţamarelui poet moldovean, răpus deun accident tragic, păstrând, înadâncurile fiinţei noastre versurile,limba în care le-a dăltuit, armoniaşi frumuseţea lor nepieritoare,aroma şi dulceaţa lor precum numaiiarba, numai pâinea, numaiBiblia o au; să ducem mai departe,puritatea, apriga lui dragoste faţăde oameni şi de ţară pentru care afost deseori hulit şi defăimat. Deşipoezia română, cultura românăau rămas prin tragica lui despărţireorfane de un creator de geniu,de un luptător şi partizan activ alideii de unire a Basarabiei cu România,dorinţa şi ţelul nostru estesă-i transpunem în fapte speranţaşi dorul lui de a vedea unite celedouă ţări surori.Grigore Vieru a fost şi va rămânepentru noi toţi românii, un izvorcu apă vie a dragostei de tot ceea cene aparţine şi ne individualizeazăca naţiune, ca simbol al românismuluiîn lume”.Cornel Ştefan Bardan, PrefectulJudeţului Alba (P. 9)Grigore Vieru, simplu ca iarba,a devenit steaua care ne vegheazăpaşii şi ne apără sufletele.Imaginea Republicii Moldova în străinătate 23
- Page 1 and 2: ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONAL
- Page 4 and 5: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 6 and 7: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 8 and 9: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 10 and 11: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 12 and 13: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 14 and 15: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 16 and 17: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 18 and 19: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 20 and 21: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 24 and 25: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 26 and 27: CULTURĂ. CIVILIZAŢIEdlung oftmals
- Page 29 and 30: BIBLIOTECONOMIEственно, та
- Page 31 and 32: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Bibli
- Page 33 and 34: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Compo
- Page 35 and 36: POLITICĂGabanyi, Anneli Ute. Moldo
- Page 37 and 38: POLITICĂangesichts dieser Umfragen
- Page 39 and 40: POLITICĂGoanec, Mathilde. Moldavie
- Page 41 and 42: POLITICĂ(soixante et un députés)
- Page 43 and 44: POLITICĂfamiliile lor, aceştia su
- Page 45 and 46: POLITICĂLa Moldavie recompteses bu
- Page 47 and 48: POLITICĂtes aujourd’hui pour des
- Page 49 and 50: POLITICĂBarthet, Elise. Cinqquesti
- Page 51 and 52: POLITICĂMoldavia, 193 personearres
- Page 53 and 54: medicinăСалита, Х. Запи
- Page 55 and 56: medicinăчто всегда был
- Page 57 and 58: PICTURĂmai bună conştientizare a
- Page 59 and 60: PICTURĂcipantă, fiind selecţiona
- Page 61 and 62: PICTURĂIoan Grecu - artist plastic
- Page 63 and 64: PICTURĂ2002 - Sculptura la îngem
- Page 65 and 66: PICTURĂFloarea dimineţii, s. Hru
- Page 67 and 68: PICTURĂtru Copii din Orhei, Moldov
- Page 69 and 70: PICTURÔLumina din picturile lui
- Page 71 and 72: PICTURĂION SEVERIN, un artist basa
- Page 73 and 74:
MUZICĂALEXA (Olga Fesenco) a adus
- Page 75 and 76:
MUZICĂmai spune că s-a simţit fo
- Page 77 and 78:
MUZICĂProfesorul lui Ilian Gârne
- Page 79 and 80:
MUZICĂprecizând că cei şase pre
- Page 81 and 82:
MUZICĂŞTEFĂNEL ROŞCOVANTânăru
- Page 83 and 84:
SPORTAi noştri pe EverestUn concet
- Page 85 and 86:
SPORTsemnat pe Ion Dosca al patrule
- Page 87 and 88:
SPORTDupă faza preliminară din 7
- Page 89 and 90:
LINGVISTICĂ• Membru al Comitetul
- Page 91 and 92:
LINGVISTICĂinterculturale ULIM, re
- Page 93 and 94:
Ştiinţa literaturiilum este probl
- Page 95 and 96:
Ştiinţa literaturiiantitotalitari
- Page 97 and 98:
Ştiinţa literaturiirepede morală
- Page 99 and 100:
literatura artisticăCiocan, Iulian
- Page 101 and 102:
literatura artisticăv stud a zmate
- Page 103 and 104:
literatura artisticăDruŢă, Boris
- Page 105 and 106:
literatura artisticăpoporului bibl
- Page 107 and 108:
literatura artisticăTRAIANUS. Inbo
- Page 109 and 110:
literatura artisticăTRAIANUS. Reg
- Page 111 and 112:
ArheologieТези Мiжнарод
- Page 113 and 114:
IstoriePlugaru, Ştefan. Episcopia
- Page 115 and 116:
Istorietarea ei de reşedinţele ep
- Page 117 and 118:
BIBLIOGRAFIE1. Alloquor: Studia Hum
- Page 119 and 120:
BIBLIOGRAFIEжитностi в до