Grigore vieru – martir al neamului românescSă mă îngropiÎn lumina ochilor tăi.Lumea,venită la mormântul meu,Va sta îngenuncheatăîn faţa ta mereu.Ca nimeniSă nu-mi joace pe mormânt,să nu fiu, ca strămoşii, pussub ierburi şi pământîngroapă-mă-nluminaochilor tăi,femeie de pe urmă,femeia mea dintâi”(“Când”) (P. 80)”Grigore Vieru este atât de liniştit în faţa morţii, pecare o consideră a fi firească, naturală şi chiar îi dă dreptatede stăpânire vremelnică asupra omului:Am ajuns să fiuDe partea morţiiDacă moartea are dreptateŞi împotriva vieţiiDacă viaţa se ticăloşeşte.Iată, voi muri.Fără de lacrimi –Le-am plâns pe toate”.(“Dacă moartea are dreptate”).(P. 83)“O frumoasă maximă a lui Grigore Vieru afirmă că totomul din acest Univers este muritor: „Dacă moare stropulde rouă, fiind atât de curat, cum să nu moară omul”.(“Mişcarea în infinit - Aforisme). (P. 84)”Am fost la înmormântarea poetului Grigore Vieru. Afost ceva impresionant! Poate peste un milion de oamenis-au perindat la slujba de prohodire. Moartea poetului,plânsă de toată lumea, s-a transformat dintr-odată îninvierea Limbii Române. Atunci mi-am adus aminte deo cugetare a poetului Vieru, care spune aşa: ”Un mortplâns de mulţime, încă mai poate schimba ceva în lumeaaceasta”. (“Mişcarea în infinit” – Aforisme)“Moartea poetului a devenit anticamera nunţii cosmiceşi dangăt de Înviere”. (P. 85)După analiza acestor subiecte, a rolului şi locului lorîn creaţia viereană, prezentate şi cu aforismele şi cugetărilepe marginea temelor respective, autorul face o paralelăîntre cele două personalităţi marcante ale neamului,Mihai Eminescu şi Grigore Vieru, în capitolul Doipoeţi români faţă în faţă: Mihai Eminescu şi GrigoreVieru.”În constelaţia poeziei universale strălucesc doi luceferiai liricii româneşti, ale căror nume au intrat în nemurire:Mihai Eminescu şi Grigore Vieru. Ambii au avut aceeaşisursă de inspiraţie şi de creaţie literară: LOGOSULîntrupat în istorie la ”plinirea vremii” (Galateni 4,4) şiîmpreună au avut aceeaşi vocaţie poetică”. (P. 64)”Sufletul poeziei lui Vieru a ţinut trează conştiinţa tuturorromânilor din Basarabia. Ca un apostol al LimbiiRomâne, el a cutreierat pământul Basarabiei de la uncapăt la celălalt, cu acest manifest literar şi patriotic:Ridică-te, Basarabie,Trecută prin foc şi prin sabie,Bătută, ca vita, pe spateCu biciul legii strâmbate,Cu lanţul poruncitoarelor strigăte!Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te!”La fel, şi marele poet Mihai Eminescu a proslăvit înversuri atât Basarabia cât şi pe toţi cei care au vieţuit şiau trudit pe acest pământ străbun ce musteşte de sângeleromânilor căzuţi pe altarul de jertfă al iubirii de glie.“Iubirea de ţară, limbă, credinţă, natură, mamă i-alegat pe vecie pe aceşti doi mari poeţi - luceferi ai LimbiiRomâne de pe ambele maluri ale Prutului”. (P. 65)La aceste capitole se ataşează o mică bibliografie şiun Legământ de adio, unde au fost adunate mesajele decondoleanţe, aprecieri, referitoare la „Omul şi Poetulmult iubit”, potrivit uneia dintre aprecierile din acestcapitol.”Omul şi Poetul mult iubit – Grigore Vieru – nu maieste.S-a năruit asemenea unei coloane antice. De fapt senăruie doar zidurile, pietrele, pe când Coloana Românităţiinoastre – Grigore Vieru, va rezista încă mult timpprin Creaţia Domniei sale. S-a rupt o strună din Harpaneamului şi inimile noastre lăcrimează sângerând...... Adio, nene Grig – suflet plăpând de copil, „Albinuţa”– care a umplut cu multă dăruire pic cu pic cu miereasufletului Domniei Tale, fagurii dumnezeieşti ai limbiiromâne.Bunul Dumnezeu să te odihnească întru ÎmpărăţiaSa...Cu multă tristeţe şi dor continuu...te sărut pe suflet(căci numai el este veşnic)”.Gloria Blănaru-Baznat (P. 99)”Un om cu suflet mareModest şi drag poporului românCe n-a murit, trăieşte-n inimaPoporului pe care l-a împodobitCu salbe şi cu slove rareIubite de orice copilaşAcest poet ne-a făcut să fim mai tariLa zile grele şi lungi poteciCu visul luiAceste perle preţioasePe care le vom păstra cu sfinţenie.Cu respect”Ciuhrii Dumitru. ( P. 101)18 Imaginea Republicii Moldova în străinătate
Grigore vieru – martir al neamului românesc”Grigore Vieru a fost, este şi va fi poetul limbii române,cel care mereu ne-a chemat pe toţi românii să ne împărtăşimdin Cina cea de Taină a Carpaţilor, care esteLIMBA ROMÂNĂ.A aprins în noi credinţa vie în Dumnezeu şi dragosteade Patrie. Poezia lui este plină de iubire şi de înviere;de nădejde şi bucurie sfântă. Opera lui este Psaltireaneamului românesc pe care fiecare să o avem alături deSfânta Scriptură şi de Ceaslov.Poeţii nu mor ci ei intră în nemurire. Poezia lui răsunăîn ceruri! Dumnezeu l-a chemat pe Grigore Vieruîn ceata poeţilor creştini şi a celor care iubesc pacea şifrumosul divin.” (P. 148)Preot prof. Dr. Mihail Milea,Cetăţean de onoare al raionului SorocaGrigore Vieru în amintirile contemporanilor : Antologie/ itinerar biogr. şi pref. de Daniel Corbu. – Iaşi : PrincepsEdit, 2009. – 392 p.Aşa cum afirmă alcătuitorul lucrării,apărute la Iaşi, Daniel Corbu,aceasta este „cartea prietenilor luiGrigore Vieru”, căci au scris amintiride neuitat, au evocat momenteale vieţii şi au manifestat admiraţiapentru opera poetului aşa personalităţiprecum: Constantin Ciopraga,Mihai Cimpoi, PreafericitulDaniel, Marin Sorescu, AlexandruZub, Nicolae Dabija, Dan Mănucă,Filip Teodorescu, Spiridon Vangheli,Teo Chiriac, Adrian Păunescuetc. Lecturând aceşti autori,precum am evidenţiat „prieteni” ailui Grigore Vieru, oricine, precumsubliniază autorul, „va avea revelaţiaunui poet naţional şi popular,oracular-mesianic, dar şi a unuipersonaj fabulos, ale cărei energiis-au revărsat în şuvoaie, unul dinrarii patrioţi ai acestor timpuri, dedicatpatriei, neamului, limbii.”Volumul începe cu o frumoasăprefaţă, cu un titlu elocvent, GrigoreVieru – Omul şi Poetul. În acestcapitol, alcătuitorul Daniel Corbumenţionează faptul că GrigoreVieru a beneficiat în timpul vieţiide câteva monografii, precum şi dedouă cărţi de evocări, cu ocazia împliniriia 60 şi 70 de ani. Caracterizândprima latură a dihotomiei vierene,alcătuitorul afirmă că poetul„dădea impresia de fragilitate, daro fragilitate dublată de o forţă neobişnuităşi de o fermitate a ideilor însocial, care i-au adus în ultimii douăzecide ani titlul de tribun”. (P. 5).Referitor la cealaltă latură a personalităţii,cea a Poetului, alcătuitorulnotează: „Cu Grigore Vieru poeziaromână se întoarce la izvorul curatal gândirii şi simţirii poeziei populare.Asta nu înseamnă că nu este de oizbitoare modernitate, poetul fiind,prin sincronia sa cu ceea ce se scriaîn ţară, un portdrapel pentru poeziadin Basarabia. În fond, GrigoreVieru este un neoromantic din falangametafizică a poeziei române,venind pe linia de aur Eminescu,Bacovia, Magda Isanos, Labiş, unpoet la care întâlnim un sentimental naturii asemănător cu al lui Blaga,o concentraţie a limbajului deseoriasemănătoare cu Bacovia şi destulesclipiri lingvistice care-l apropiede Nichita Stănescu.” (P. 7)Urmează un capitol, conţinândun amănunţit şi reprezentativ Itinerarbiografic.Un spaţiu foarte extins este rezervatamintirilor, aprecierilor, evocărilorcelor 77 de scriitori, poeţi, politicieni,oameni de cultură, care aufost incluşi în volum, ceea ce constituieaproape 300 de pagini.Capitolul următor cuprinde confesiunilepoetului nostru, în formaunor interviuri pe care le-a acordatdiferitor interlocutori.Capitolul de încheiere conţinearticole publicistice aparţinând luiGrigore Vieru, semnate în diferitepublicaţii periodice.În următoarea secţiune descoperiminformaţie vizuală, un albumde fotografii reprezentând imaginicu poetul singur sau în grupuri deamici, colegi, la fel imagini ale coperţilorcelor dintâi cărţi şi poeziiautografe.Foarte binevenite în redareavieţii şi activităţii scriitorului suntfotografiile anexate la încheierealucrării. Acestea surprind, precumam afirmat, momente atât din viaţaprivată a lui Grigore Vieru, câtşi întâlniri de la congrese, colocviiImaginea Republicii Moldova în străinătate 19
- Page 1 and 2: ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONAL
- Page 4 and 5: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 6 and 7: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 8 and 9: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 10 and 11: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 12 and 13: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 14 and 15: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 16 and 17: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 20 and 21: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 22 and 23: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 24 and 25: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 26 and 27: CULTURĂ. CIVILIZAŢIEdlung oftmals
- Page 29 and 30: BIBLIOTECONOMIEственно, та
- Page 31 and 32: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Bibli
- Page 33 and 34: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Compo
- Page 35 and 36: POLITICĂGabanyi, Anneli Ute. Moldo
- Page 37 and 38: POLITICĂangesichts dieser Umfragen
- Page 39 and 40: POLITICĂGoanec, Mathilde. Moldavie
- Page 41 and 42: POLITICĂ(soixante et un députés)
- Page 43 and 44: POLITICĂfamiliile lor, aceştia su
- Page 45 and 46: POLITICĂLa Moldavie recompteses bu
- Page 47 and 48: POLITICĂtes aujourd’hui pour des
- Page 49 and 50: POLITICĂBarthet, Elise. Cinqquesti
- Page 51 and 52: POLITICĂMoldavia, 193 personearres
- Page 53 and 54: medicinăСалита, Х. Запи
- Page 55 and 56: medicinăчто всегда был
- Page 57 and 58: PICTURĂmai bună conştientizare a
- Page 59 and 60: PICTURĂcipantă, fiind selecţiona
- Page 61 and 62: PICTURĂIoan Grecu - artist plastic
- Page 63 and 64: PICTURĂ2002 - Sculptura la îngem
- Page 65 and 66: PICTURĂFloarea dimineţii, s. Hru
- Page 67 and 68: PICTURĂtru Copii din Orhei, Moldov
- Page 69 and 70:
PICTURÔLumina din picturile lui
- Page 71 and 72:
PICTURĂION SEVERIN, un artist basa
- Page 73 and 74:
MUZICĂALEXA (Olga Fesenco) a adus
- Page 75 and 76:
MUZICĂmai spune că s-a simţit fo
- Page 77 and 78:
MUZICĂProfesorul lui Ilian Gârne
- Page 79 and 80:
MUZICĂprecizând că cei şase pre
- Page 81 and 82:
MUZICĂŞTEFĂNEL ROŞCOVANTânăru
- Page 83 and 84:
SPORTAi noştri pe EverestUn concet
- Page 85 and 86:
SPORTsemnat pe Ion Dosca al patrule
- Page 87 and 88:
SPORTDupă faza preliminară din 7
- Page 89 and 90:
LINGVISTICĂ• Membru al Comitetul
- Page 91 and 92:
LINGVISTICĂinterculturale ULIM, re
- Page 93 and 94:
Ştiinţa literaturiilum este probl
- Page 95 and 96:
Ştiinţa literaturiiantitotalitari
- Page 97 and 98:
Ştiinţa literaturiirepede morală
- Page 99 and 100:
literatura artisticăCiocan, Iulian
- Page 101 and 102:
literatura artisticăv stud a zmate
- Page 103 and 104:
literatura artisticăDruŢă, Boris
- Page 105 and 106:
literatura artisticăpoporului bibl
- Page 107 and 108:
literatura artisticăTRAIANUS. Inbo
- Page 109 and 110:
literatura artisticăTRAIANUS. Reg
- Page 111 and 112:
ArheologieТези Мiжнарод
- Page 113 and 114:
IstoriePlugaru, Ştefan. Episcopia
- Page 115 and 116:
Istorietarea ei de reşedinţele ep
- Page 117 and 118:
BIBLIOGRAFIE1. Alloquor: Studia Hum
- Page 119 and 120:
BIBLIOGRAFIEжитностi в до