Grigore vieru – martir al neamului românescNimic mai durerosDecât poetulRămas orfan de mamă.În locul versului ce n-a venit,Vine iubita – eaŞi mai frumoasă ca versul.În loculFratelui ce te-a trădatAlt frate vine.Dar cine,Cine în locul mameiPoate să vină?!”În lipsa cuvântuluiPoetulÎşi lasă pe umăr capul”.În lipsă de ţară”. (P. 240)Capitolul de încheiere este cel în care au fost incluseversuri pentru copii, numit Moşul din leagăn. Aici găsimpoezii precum Primăvara, Frumoasă-i limba noastră,Greieraşul, Curcubeul etc.14 Imaginea Republicii Moldova în străinătate
Grigore vieru – martir al neamului românescBogasiu, Sava. Grigore Vieru : luceafărul de dincolode Prut al limbii române / Sava Bogasiu. – Buzău :Alpha MDN, 2009. – 154 p.Lucrarea a apărut cu prilejul comemorăriipoetului, odată cu trecerealui la cele veşnice. Este o frumoasăcarte despre cine a fost şi cum a creat„apostolul limbii române – GrigoreVieru, poet naţional chemat în ceruride Eminescu prin voia lui Dumnezeu”,aşa cum l-a calificat autorul lucrării pecare o prezentăm, Sava Bogasiu (aliaspr. prof. dr. Mihail Milea). Sava Bogasiu,este un pseudonim literar. Cititoruldin Buzău, din România şi dinperimetrul administrativ basarabeanîn care s-a aflat adeseori în misiuniapostolic-umanitare este invitat să-lrecunoască pe preotul profesor, doctorMihail Milea, Cetăţean de onoareal raionului Soroca, scriitor înzestratcu mare har şi cu o neobosită puterede muncă.Lucrarea Grigore Vieru : luceafărul de dincolo de Prutal limbii române a fost scrisă de profesorul preot doctorMihail Milea în doar 40 de zile, timp în care a citit Psaltireaşi poeziile poetului basarabean. „Cartea se doreştea fi un abecedar al operei lui Grigore Vieru. Este o cugetareasupra poeziilor sale”, a declarat preotul Milea.Lucrarea este prefaţată de Gheorghe Mincă, undese aduc cuvinte de apreciere la adresa autorului cărţiipentru realizarea sa, de a evoca cel mare mare scriitorcontemporan din Basarabia, care, iată, nu mai observălucrurile în suavitatea sa. Oferim cititorului nostru unfragment din această lucrare, invitându-l să parcurgă şiprefaţa scrisă de Gheorghe Mincă, redactor şi editor:„Poetul Grigore Vieru şi-a legat pentru veşnicie numelede Basarabia, tărâmul românesc de dincolo de Prut,pentru poet – «casa» natală care niciodată nu se vinde,pentru noi, cei care am fost hărăziţi de pronie să ne naştemşi să trăim dincoace de Prut – Basarabia soră.Acolo, în Basarabia, îmbrăcat în iubirea de Patrie, cel«fără de patrie în propria Ţară», cum singur rosteşte fărăde încetare numele său adânc săpat în inimă, va fi descoperit,odată cu primele cuvinte româneşti deprinse dela mamă şi adevărurile esenţiale. Printre aceste adevăruriesenţiale, bunăoară, şi pe acela aparte că, dincolo degraniţele teritoriale, istoria cea care este veşnică, dândunesemnul mărinimiei sale, ne-a lăsat şi frontiere lingvistice.Aceste frontiere lingvistice, a înţeles repede GrigoreVieru, sunt cele care dau măsura întreagă a sufletuluiunui popor, indiferente fiind la înălţimea munţilor sauadâncimea râurilor, realităţi uneorigreu opresatoare, chiar dacă sunt, înveci de veci, supuse efemerităţii.Între aceste două realităţi esenţiale,pământ şi grai, şi-a împărţit viaţazbuciumată Grigore Vieru, cel caredeclarase, ca pe o sentinţă, faptul că«Ţara nu este o râmă pe care să o taiîn două fără să ucizi şi viaţa ei». Tocmaide aceea, fără îndoială, şi-a petrecutultimii ani de viaţă pe drumul careleagă Bucureştiul de Chişinău, oraş încare – la capătul întoarcerii sale de laCahul, unde participase la comemorareageniului nostru tutelar MihaiEminescu –, Grigore Vieru şi-a începutodihna veşnică.«Graiul este purtătorul de steag învremuri de restrişte şi de primejdiepentru fiinţa naţională», spunea poetul Vieru, recunoscândprin aceasta că frontierele lingvistice şi graniţeleteritoriale de care vorbeam la început sunt întotdeaunasupuse unei atracţii reciproce, ca un fel de flux şi refluxperpetue şi purificatoare.Cartea de faţă reprezintă, deopotrivă, un pios omagiuşi o deschidere pertinentă şi caldă către înţelegereaomului Grigore Vieru şi a operei sale, prima de acest felapărută în România după trecerea în eternitate a poetului.(P. 5-6)Aşa că în cazul tuturor scriitorilor mari, oricâte s-auvorbit, s-au scris, s-au analizat cu privire la viaţa şi activitateamarelui nostru contemporan, au rămas şi multenespuse, iar prin lucrarea de faţă au fost adăugate aspectenoi în perceperea sau receptarea creaţiei poetului.Astfel, în capitolul de început autorul se referă în generalla viaţa şi activitatea lui Grigore Vieru (Viaţa şiactivitatea poetului naţional Grigore Vieru).”A scrie şi a vorbi despre Grigore Vieru este un subiectinepuizabil în cultura românească şi universală. Maipresus de a fi fost un om de o vastă cultură, Grigore Vierua fost un om de omenie, de o mare şi rară modestie,realităţi vădite care i-au conturat o puternică personalitate.Acest poet basarabean cu inimă de român a creat,prin opera sa literară, o stare harică de credinţă vie înduhul Evangheliei lui Hristos, o psalmodiere a LimbiiRomâne, o odă închinată naturii. Grigore Vieru şi-a trăitviaţa ca pe o imensă iubire autentică faţă de Patrie; els-a născut poet, a trăit ca poet şi a plecat în eternitate totca poet al nemuririi noastre” (P. 9)Imaginea Republicii Moldova în străinătate 15
- Page 1 and 2: ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONAL
- Page 4 and 5: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 6 and 7: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 8 and 9: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 10 and 11: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 12 and 13: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 16 and 17: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 18 and 19: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 20 and 21: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 22 and 23: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 24 and 25: Grigore vieru - martir al neamului
- Page 26 and 27: CULTURĂ. CIVILIZAŢIEdlung oftmals
- Page 29 and 30: BIBLIOTECONOMIEственно, та
- Page 31 and 32: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Bibli
- Page 33 and 34: BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Compo
- Page 35 and 36: POLITICĂGabanyi, Anneli Ute. Moldo
- Page 37 and 38: POLITICĂangesichts dieser Umfragen
- Page 39 and 40: POLITICĂGoanec, Mathilde. Moldavie
- Page 41 and 42: POLITICĂ(soixante et un députés)
- Page 43 and 44: POLITICĂfamiliile lor, aceştia su
- Page 45 and 46: POLITICĂLa Moldavie recompteses bu
- Page 47 and 48: POLITICĂtes aujourd’hui pour des
- Page 49 and 50: POLITICĂBarthet, Elise. Cinqquesti
- Page 51 and 52: POLITICĂMoldavia, 193 personearres
- Page 53 and 54: medicinăСалита, Х. Запи
- Page 55 and 56: medicinăчто всегда был
- Page 57 and 58: PICTURĂmai bună conştientizare a
- Page 59 and 60: PICTURĂcipantă, fiind selecţiona
- Page 61 and 62: PICTURĂIoan Grecu - artist plastic
- Page 63 and 64: PICTURĂ2002 - Sculptura la îngem
- Page 65 and 66:
PICTURĂFloarea dimineţii, s. Hru
- Page 67 and 68:
PICTURĂtru Copii din Orhei, Moldov
- Page 69 and 70:
PICTURÔLumina din picturile lui
- Page 71 and 72:
PICTURĂION SEVERIN, un artist basa
- Page 73 and 74:
MUZICĂALEXA (Olga Fesenco) a adus
- Page 75 and 76:
MUZICĂmai spune că s-a simţit fo
- Page 77 and 78:
MUZICĂProfesorul lui Ilian Gârne
- Page 79 and 80:
MUZICĂprecizând că cei şase pre
- Page 81 and 82:
MUZICĂŞTEFĂNEL ROŞCOVANTânăru
- Page 83 and 84:
SPORTAi noştri pe EverestUn concet
- Page 85 and 86:
SPORTsemnat pe Ion Dosca al patrule
- Page 87 and 88:
SPORTDupă faza preliminară din 7
- Page 89 and 90:
LINGVISTICĂ• Membru al Comitetul
- Page 91 and 92:
LINGVISTICĂinterculturale ULIM, re
- Page 93 and 94:
Ştiinţa literaturiilum este probl
- Page 95 and 96:
Ştiinţa literaturiiantitotalitari
- Page 97 and 98:
Ştiinţa literaturiirepede morală
- Page 99 and 100:
literatura artisticăCiocan, Iulian
- Page 101 and 102:
literatura artisticăv stud a zmate
- Page 103 and 104:
literatura artisticăDruŢă, Boris
- Page 105 and 106:
literatura artisticăpoporului bibl
- Page 107 and 108:
literatura artisticăTRAIANUS. Inbo
- Page 109 and 110:
literatura artisticăTRAIANUS. Reg
- Page 111 and 112:
ArheologieТези Мiжнарод
- Page 113 and 114:
IstoriePlugaru, Ştefan. Episcopia
- Page 115 and 116:
Istorietarea ei de reşedinţele ep
- Page 117 and 118:
BIBLIOGRAFIE1. Alloquor: Studia Hum
- Page 119 and 120:
BIBLIOGRAFIEжитностi в до