imaginea republicii moldova în străinătate - Biblioteca Naţională a ...

Grigore vieru – martir al neamului românescDe a se omorî reciproc. Nu există războaie etniceExistă numai un scenariu, care-i încaieră ciclicPe locatarii Turnului Babel. Există numaiun scenariu.A. Păunescu (P. 21-22)Tot aici şi-a găsit locul un articol, cu titlul Cel maibun, axat pe personalitatea poetului şi poezia citită laceremonia funerară, Iartă-ne, Grigore!”Se-ntunecă pământul şi lăcrimează cerul,Se-ndoliază fraţii şi mamei îi e rău,Trec lumânări aprinse, spre Rai, la Chişinău,Bat clopotele-n ţară, la moartea lui Vieru....S-a-ntunecat pământul şi lăcrimează cerul,Românii plâng plecarea poetului divin,Şi semne dinspre case şi din morminte vin,Acum, spre Eminescu a şi pornit Vieru.Nefericită vreme-a noroaielor majore,Din nou se-aşează vama şi graniţa-ntre fraţi,Aşa că pentru drumul pe care-ai să-l străbaţi,Îţi murmurăm adio şi iartă-ne, Grigore”.Adrian Păunescu (P. 36-37)Tot în prefaţa cărţii, Adrian Păunescu a prezentatcea de pe urmă scriere a poetului nostru, publicată înLiteratura şi arta, un strigăt în pustiu contra aberaţiilorumane, lansate de publicaţii care sunt departe de aapăra valorile naţionale. Nu întârzie să fie prezentată şipoziţia lui Adrian Păunescu faţă de „fratele” său, cum îlnumeşte şi faţă de aceste speculaţii în articolul alăturatşi foarte explicit, Marele spion român în spaţiul românesc.Cea de-a doua parte prezintă cititorului nemijlocitopera poetului. Aceasta a fost, la rândul ei, divizată încâteva capitole, potrivit tematicii. Astfel, Făgăduindumăiubirii, include poezii lirice. Aici putem lectura binecunoscuteversuri, precum Făptura mamei, Formular,Transplantare, Mamă, tu eşti..., Pasărea etc.Mamă, tu eşti...”Mamă,Tu eşti patria mea !Creştetul tău –Vârful munteluiAcoperit cu nea.Ochii tăi –Mări albastre.Palmele tale –Arăturile noastre.Respiraţia ta –NorDin care curg ploiPeste câmp şi oraş.InelulDin degetul tău –CătarePrin care ochescÎn vrăjmaş.Basmaua –Steag,ZvâcnindCa inima...Mamă,Tu eşti patria mea !”. (P. 73)Sângele crucii întruneşte poezii sociale, precum Cântarescrisului nostru, La o margine, Clipa, Aureola etc.Scrisoare din Basarabia”Cu vorba-mi strâmbă şi pripităEu ştiu că te-am rănit, spunândCă mi-a luat şi grai, şi pită,Şi-a năvălit pe-al meu pământ.În vremea putredă şi goalăPe mine, frate, cum să-ţi spun,Pe mine m-au minţit la şcoalăCă-mi eşti duşman, nu frate bun.Din Basarabia vă scriu,Dulci fraţi de dincolo de Prut.Vă scriu cum pot şi prea târziu,Mi-e dor de voi şi vă sărut.Credeam că un noroc e plaga,Un bine graiul cel sluţit.Citesc azi pe Arghezi, Blaga –Ce tare, Doamne,-am fost minţit!Cu pocăinţă nesfârşităMă rog iubitului IisusSă-mi ierte vorba rătăcităCe despre tine, frate,-am spus”. (P. 173)Pod peste lacrimi este capitolul în care au fost inclusededicaţii pentru diferite personalităţi din întreg spaţiulromânesc. Astfel, vom reciti aici versuri, precum Dedor, dedicate lui Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, Poatenumai atunci, închinate pr. Ioanichie Bălan, Rana, dedicatălui Viorel Dinescu etc.PoeţiiLui Anatol Codru”Poeţii sunt copiii naturii.Nimic mai trist,Imaginea Republicii Moldova în străinătate 13