imaginea republicii moldova în străinătate - Biblioteca Naţională a ...

Istoriesolidă pentru cercetare, relevante pentru situaţia cleruluidin provincia românească de peste Prut anexatăde Rusia ţaristă, prin care se evidenţiază rolul şi loculpe care l-a jucat Episcopia Huşilor în viaţa spiritualăa ţinuturilor aflate sub oblăduirea canonică a acesteia.Documentele din anii 1812-1813, conţin informaţii privindreacţia locuitorilor, precum şi organizarea bisericiişi situaţia clerului din provincia românească de pestePrut, anexată la Rusia ţaristă.Fascicolul Documente privitoare la istoria EpiscopieiHuşilor: 1763-1813 reprezintă o nouă tentativă de aaduce în atenţia cercetătorilor o serie de documente, încea mai mare parte inedite, cu privire la istoricul acesteiepiscopii. Aceste publicaţii sunt editate după originals-au copiile păstrate în Arhiva Naţională a RepubliciiMoldova.Majoritatea documentelor au fost selectate din dosarelepentru anul 1813, cu excepţia unor documentepentru perioada 1808-1812, care au fost identificate înFondul Dicasteriei Exarhale a Moldovei, Ţării Româneştişi Basarabia. O parte din cărţile de hirotonii dinperioada 1763-1812 au fost selectate din dosarele cu rapoarteleprotopopilor de ţinuturi, cu privire la constatareadecesului titularilor acestora, numărul acestui tipde documente fiind cu mult mai mare, autorii selectânddoar anumite mostre tip, a cărţilor de hirotonie, de diaconie,ipodiaconie etc., începând cu episcopul Inochentieşi încheind cu Meletie Lefter-Brandaburul.Fascicolul de documente selectate şi editate în acestvolum urmăreşte, în mare parte, să evidenţieze rolul şilocul pe care l-a jucat Episcopia Huşilor în viaţa spiritualăa ţinuturilor, aflate sub oblăduirea canonică aacesteia, aducând noi detalii cu privire la situaţia şi atitudineaclerului faţă de misiunea pe care o înfăptuiauîn societate.Pentru perioada de până la 1806, marea majoritate adocumentelor se referă la hirotonirea şi aşezarea slujitorilorbisericii, cu mici excepţii intervenţia unor funcţionariai episcopiei.Documentele pentru anii 1806-1812, reflectă situaţiaîn eparhia Huşilor în anii de ocupaţie militară rusă,relaţia dintre episcopul Meletie Lefter-Brandaburul cumitropolitul şi exarhul Gavriil Bănulescu-Bodoni şi DicasteriaExarhală a Moldovlahiei, perioadă în care seaduceau învinuiri episcopului de neorânduială în afacerileeparhiei.Cel de-al treilea capitol de documente, cuprinde limiteleianuarie-decembrie 1813. În această parte sunt documentecare fac referire la organizarea şi situaţia cleruluişi a slujitorilor bisericii Episcopiei Huşilor după1812 – în teritoriul numit Basarabia – anul tragiculuieveniment din istoria poporului nostru românesc. Dincadrul acestui grup de documente pot fi selectate variateinformaţii cu referire la reacţia pe care au avut-olocuitorii Moldovei de est, anexată la Rusia, la „eliberarea”atât de mult trâmbiţată. Totodată, sunt referiri laviaţa unor preoţi şi alţi slujitori ai bisericii. Materialelepot servi pentru reconstituirea istoriei unor biserici, inclusivmănăstiri şi schituri din fostele limite teritoriale aeparhiei Huşilor. Drept exemplu, amintim aici mănăstireaDobruşa, schitul Hâncu, schitul Soroca ş. a.Aceste documente reprezintă o bază solidă de cercetarepentru cei care vor să se dedice altor lucrări, darcare au nevoie şi de date concrete, autentice, despreceea ce a fost Eparhia, de la înfiinţare şi până la abuzivadesfiinţare de la începuturile dictaturii comuniste.Volumul este însoţit de un scurt cuprins al documentelor,date în formă rezumativă.Istoricul Ştefan Plugaru este de părerea: ”Lucrareapoate fi importantă şi din perspectiva demonstrării dreptuluiistoric care îi conferă actualei Mitropolii a Basarabieidin stânga Prutului, aparţinătoare de PatriarhiaRomână, să se considere îndeplinită a fi urmaşa fireascăa Bisericii Ortodoxe Române, care şi-a păstrat de-alungul timpului enoriaşii aflaţi în spaţiul dintre Prut şiNistru”. (P. 13)Publicaţia este o împlinire a gândului şi un răspuns laintrebarea oricărui istoric, cleric, om de cultură – „Ces-a întâmplat cu teritoriul şi jurisdicţia Episcopiei, dupădureroasele crucificări ale Basarabiei?”. Este recomandatătuturor iubitorilor de trecut, celor care trăiesc pentrufrumuseţea Adevărului, tuturor celor care ştiu, căprin cultură îşi cultivă sufletul şi viaţa.116 Imaginea Republicii Moldova în străinătate