imaginea republicii moldova în străinătate - Biblioteca Naţională a ...

IstoriePlugaru, Ştefan. Episcopia Huşilor şi Basarabia(1598-1949) : (Istoric şi documente) / Ştefan Plugaru,Teodor Candu. – Iaşi : Editura PIM, 2009. – 361 p.Episcopia Huşilor şi Basarabia (1598-1949), lucrare ceeste rezultatul activităţilor de cercetare şi de colaboraredintre doi istorici, de pe ambele maluri ale Prutului, untânăr profesor de istorie de la şcoala din Pogăneşti (România),ce se numeşte Ştefan Plugaru şi Teodor Candu,cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Istorie, Statşi Drept al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova,a văzut lumina tiparului la Editura ieşeană “PIM”.Cartea este bazată pe documente şi mărturii autentice,dedicate istoriei acestei episcopii şi a fost caracterizatăde Mircea Sfârlea, consilier patriarhal, drept o ”monografiecare pune în evidenţă rolul esenţial al EpiscopieiHuşilor, activitatea religioasă şi culturală a Basarabieişi României”.Printr-o muncă de cercetare laborioasă, autorii acesteicărţi vin înaintea istoricilor, cercetătorilor, iubitorilorde artă, neam şi de identitate cu această monumentalăoperă scrisă, expresia puterii Adevărului şi a realităţilordemult uitate sau trunchiate.Cartea Episcopia Huşilor şi Basarabia (1598-1949)nu tinde a fi o lucrare exhaustivă, pentru că nimeni nuar putea în câteva sute de pagini să cuprindă activitateaacestei vechi Episcopii, dar este un bun început încercetarea adevărului istoric ale acestor ţinuturi în careDumnezeu a lucrat prin aleşii săi, ierarhi, preoţi, călugări,profesori spre luminarea şi conştientizarea acestuipopor, care a trecut prin tumultul şi focul istoriei.Autorii şi-au pus scopul să reflecte activitatea Episcopieiîn spaţiul istoric românesc cunoscut sub numelegeneric de Basarabia, acolo unde s-a aflat cea mai mareparte din teritoriul său de jurisdicţie.Prea Sfântul Corneliu Bârlădeanul, Arhiereul Vicaral Episcopiei Huşilor, consemnează în Cuvântul introductivcă: ”Mare parte din istoria Episcopiei Huşilor seidentifică cu istoria Basarabiei, ”lacrima şi durerea neamuluiromânesc”. (P. 10)Eparhia Huşilor s-a întins pe ambele maluri ale Prutului,până la Nistru şi chiar peste acest râu, graniţă fireascăa teritoriului României. Evoluţia spiritual-religioasăa preoţilor şi comunităţilor româneşti din stângaPrutului, aflate până la 1812 sub oblăduirea episcopilorde Huşi, este prezentată în această monografie spre cunoştinţapublicului larg, pentru o cunoaştere cât maiprofundă, mai temeinică a istoriei naţionale.”Prima menţiune documentară referitoare la teritoriulde jurisdicţie al Episcopiei Huşilor o găsim în uricul deînzestrare al acesteia, emis în intervalul 1602-1604, decătre Ieremia Movilă Voievod. Acesta «a mituit» EpiscopiaHuşilor, «a noastră Sfântă rugă cea făcută nouă», cusatele: Plopeni, Cozieci, Râşeşti, Siliştea Creţeşti şi Spărieţii,care se aflau în ţinutul Fălciului, şi Căcăcenii, din ţinutulLăpuşnei. Pe lângă aceste sate, domnul a înzestratEpiscopia cu «mori la Pănoasa, ce sunt la gârla Prutului».Satele menţionate au fost «drepte ale Domniei meleşi sub ascultare la ocolul târgului nostru Huşului» şi aufost dăruite Episcopiei cu scopul de a-i aduce venituri,prin mijlocirea cărora să îşi îndeplinească menirea încredinţată”.(P. 29)”Prin mijlocirea referirilor din documentele ulterioare,avem un tablou al ţinuturilor aflate sub jurisdicţiaEpiscopiei Huşilor: 1) ţinutul Fălciului, se întindea atâtîn dreapta, cât şi în stânga râului Prut, având reşedinţaîn târgul Fălciu. Cuprindea codrul renumit al Tigheciului,care se afla în stânga Prutului, şi se întindea pânăla hotarele Bugeacului, adică până la şanţul lui Traian;2) ţinutul Lăpuşnei, sau mai exact partea ce rămăseseMoldovei după luarea Tighinei (Benderului) cu cele12 sate sub stăpânire turcească, care mai înainte vremeImaginea Republicii Moldova în străinătate 113