Arheologieимеет самые близкие аналогии среди кладов, происходящихс территории Гнездовского археологическогокомплекса, из Борщевки, Копиевки, Гущина.Для территории Республики Молдова это перваянаходка клада данного времени, важная еще и тем,что в ней содержится представительная подборкаизделий, характерных для ювелирного убора с зерньюсередины Х-ХI вв., а также монетный материал,достаточно редкий для данного региона”. (p. 9)Tamara Nesterov a participat cu o comunicare ştiinţificăavând ca temă arhitectura Cetăţii Hotin, din careprezentăm fragmente.Новая версия об этапах формированияархитектуры Хотинской КрепостиНестерова Тамара“Хотинская крепость, расположенная на удобнойпереправе через Днестр, выполняя пограничные,таможенные и оборонительные роли, находиласьпопеременно то в Польше то в Молдавии, а в результатевовлечения в войну имперских государств,одно время находилась под властью ОттоманскойПорты и России. Сейчас Хотинская крепость представляетсобой сложный, обширный комплекс сооружений,возведение которого осуществилось напротяжении почти четырех столетий. С уверенностьюизвестно время создания лишь последнегоэтапа – строительство наружной земляной крепостив 1713-1715 гг., во время оккупации ее ТурецкойПортой. Центральная часть крепости – средневековыйзамок, построен на возвышающемся мысехолмистой гряды коренного берега Днестра. По единодушномумнению историков и искусствоведов,архитектура замка сложилась в результате несколькихэтапов, что нашло подкрепление во времяархеологических раскопок Б.О. Тимощука. По мнениюукраинского историка Г.Н. Логвина, крепость вХIII веке, состояла из квадратной башни (донжона)с небольшим крепостным двором перед ней. С западапримыкал «город», опоясанный частоколом. Вследующем этапе крепость была расширена к югув 60-70 гг. ХV века, во время молдавского господаряСтефана Великого. После 1539 года, когда Хотинскаякрепость пострадала больше всего во времятурецкой осады, южная оконечность двора быларасширена, а высота новой южной стены быласнижена по отношению к остальным куртинам.По мнению румынских историков, эти измененияпроизошли в 1542-1545 гг. во время правления господаряПетра Рареша. Именно тогда, как считается,Хотинский замок получил тот вид, который сохранилсядо сих пор.По нашему мнению, важными этапами созданияархитектуры средневекового замка было, по крайнеймере, еще два. Первоначально был построендонжон, который просуществовал в одиночестве сХIII по XIV век. Второй этап заключался в созданиикрепостного двора к югу, каменные стены которогоимели длину в 100 стоп (около 30 м). Архитектураи величина замка стали характерными для европейскихзамков XIV века, таких как построенныезамки Нямецкий, Шкея, Килия (но без донжона),и др. не только в Молдавии но и в других местахЕвропы того времени. Во время Стефана Великогопоявились высокие, мощные куртины, круглые башнии крепостная часовня. После осады 1539 года крепостьбыла восстановлена во время правления ПетраРареша, но масштаб работ преувеличен. На рисункеконца XVII в., показывающий сцену осаждениясредневекового замка турецкой армией, крепостьизображена с одинаковыми по высоте куртинамии без удлиненной южной части двора. Это обстоятельствопозволяет сделать вывод о расширениивъездной части замка во время строительства оборонительнойвнешней крепости вовремя турецкогоприсутствия. К этому выводу подводит обрамлениядверных и оконных проемов в въезной башне,выполненные в формах характерных для турецкой(оттоманской) архитектуры”. (p. 51)112 Imaginea Republicii Moldova în străinătate
IstoriePlugaru, Ştefan. Episcopia Huşilor şi Basarabia(1598-1949) : (Istoric şi documente) / Ştefan Plugaru,Teodor Candu. – Iaşi : Editura PIM, 2009. – 361 p.Episcopia Huşilor şi Basarabia (1598-1949), lucrare ceeste rezultatul activităţilor de cercetare şi de colaboraredintre doi istorici, de pe ambele maluri ale Prutului, untânăr profesor de istorie de la şcoala din Pogăneşti (România),ce se numeşte Ştefan Plugaru şi Teodor Candu,cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Istorie, Statşi Drept al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova,a văzut lumina tiparului la Editura ieşeană “PIM”.Cartea este bazată pe documente şi mărturii autentice,dedicate istoriei acestei episcopii şi a fost caracterizatăde Mircea Sfârlea, consilier patriarhal, drept o ”monografiecare pune în evidenţă rolul esenţial al EpiscopieiHuşilor, activitatea religioasă şi culturală a Basarabieişi României”.Printr-o muncă de cercetare laborioasă, autorii acesteicărţi vin înaintea istoricilor, cercetătorilor, iubitorilorde artă, neam şi de identitate cu această monumentalăoperă scrisă, expresia puterii Adevărului şi a realităţilordemult uitate sau trunchiate.Cartea Episcopia Huşilor şi Basarabia (1598-1949)nu tinde a fi o lucrare exhaustivă, pentru că nimeni nuar putea în câteva sute de pagini să cuprindă activitateaacestei vechi Episcopii, dar este un bun început încercetarea adevărului istoric ale acestor ţinuturi în careDumnezeu a lucrat prin aleşii săi, ierarhi, preoţi, călugări,profesori spre luminarea şi conştientizarea acestuipopor, care a trecut prin tumultul şi focul istoriei.Autorii şi-au pus scopul să reflecte activitatea Episcopieiîn spaţiul istoric românesc cunoscut sub numelegeneric de Basarabia, acolo unde s-a aflat cea mai mareparte din teritoriul său de jurisdicţie.Prea Sfântul Corneliu Bârlădeanul, Arhiereul Vicaral Episcopiei Huşilor, consemnează în Cuvântul introductivcă: ”Mare parte din istoria Episcopiei Huşilor seidentifică cu istoria Basarabiei, ”lacrima şi durerea neamuluiromânesc”. (P. 10)Eparhia Huşilor s-a întins pe ambele maluri ale Prutului,până la Nistru şi chiar peste acest râu, graniţă fireascăa teritoriului României. Evoluţia spiritual-religioasăa preoţilor şi comunităţilor româneşti din stângaPrutului, aflate până la 1812 sub oblăduirea episcopilorde Huşi, este prezentată în această monografie spre cunoştinţapublicului larg, pentru o cunoaştere cât maiprofundă, mai temeinică a istoriei naţionale.”Prima menţiune documentară referitoare la teritoriulde jurisdicţie al Episcopiei Huşilor o găsim în uricul deînzestrare al acesteia, emis în intervalul 1602-1604, decătre Ieremia Movilă Voievod. Acesta «a mituit» EpiscopiaHuşilor, «a noastră Sfântă rugă cea făcută nouă», cusatele: Plopeni, Cozieci, Râşeşti, Siliştea Creţeşti şi Spărieţii,care se aflau în ţinutul Fălciului, şi Căcăcenii, din ţinutulLăpuşnei. Pe lângă aceste sate, domnul a înzestratEpiscopia cu «mori la Pănoasa, ce sunt la gârla Prutului».Satele menţionate au fost «drepte ale Domniei meleşi sub ascultare la ocolul târgului nostru Huşului» şi aufost dăruite Episcopiei cu scopul de a-i aduce venituri,prin mijlocirea cărora să îşi îndeplinească menirea încredinţată”.(P. 29)”Prin mijlocirea referirilor din documentele ulterioare,avem un tablou al ţinuturilor aflate sub jurisdicţiaEpiscopiei Huşilor: 1) ţinutul Fălciului, se întindea atâtîn dreapta, cât şi în stânga râului Prut, având reşedinţaîn târgul Fălciu. Cuprindea codrul renumit al Tigheciului,care se afla în stânga Prutului, şi se întindea pânăla hotarele Bugeacului, adică până la şanţul lui Traian;2) ţinutul Lăpuşnei, sau mai exact partea ce rămăseseMoldovei după luarea Tighinei (Benderului) cu cele12 sate sub stăpânire turcească, care mai înainte vremeImaginea Republicii Moldova în străinătate 113
- Page 1 and 2:
ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONAL
- Page 4 and 5:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 6 and 7:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 8 and 9:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 10 and 11:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 12 and 13:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 14 and 15:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 16 and 17:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 18 and 19:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 20 and 21:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 22 and 23:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 24 and 25:
Grigore vieru - martir al neamului
- Page 26 and 27:
CULTURĂ. CIVILIZAŢIEdlung oftmals
- Page 29 and 30:
BIBLIOTECONOMIEственно, та
- Page 31 and 32:
BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Bibli
- Page 33 and 34:
BIBLIOTECONOMIEOsoianu, Vera. Compo
- Page 35 and 36:
POLITICĂGabanyi, Anneli Ute. Moldo
- Page 37 and 38:
POLITICĂangesichts dieser Umfragen
- Page 39 and 40:
POLITICĂGoanec, Mathilde. Moldavie
- Page 41 and 42:
POLITICĂ(soixante et un députés)
- Page 43 and 44:
POLITICĂfamiliile lor, aceştia su
- Page 45 and 46:
POLITICĂLa Moldavie recompteses bu
- Page 47 and 48:
POLITICĂtes aujourd’hui pour des
- Page 49 and 50:
POLITICĂBarthet, Elise. Cinqquesti
- Page 51 and 52:
POLITICĂMoldavia, 193 personearres
- Page 53 and 54:
medicinăСалита, Х. Запи
- Page 55 and 56:
medicinăчто всегда был
- Page 57 and 58:
PICTURĂmai bună conştientizare a
- Page 59 and 60:
PICTURĂcipantă, fiind selecţiona
- Page 61 and 62: PICTURĂIoan Grecu - artist plastic
- Page 63 and 64: PICTURĂ2002 - Sculptura la îngem
- Page 65 and 66: PICTURĂFloarea dimineţii, s. Hru
- Page 67 and 68: PICTURĂtru Copii din Orhei, Moldov
- Page 69 and 70: PICTURÔLumina din picturile lui
- Page 71 and 72: PICTURĂION SEVERIN, un artist basa
- Page 73 and 74: MUZICĂALEXA (Olga Fesenco) a adus
- Page 75 and 76: MUZICĂmai spune că s-a simţit fo
- Page 77 and 78: MUZICĂProfesorul lui Ilian Gârne
- Page 79 and 80: MUZICĂprecizând că cei şase pre
- Page 81 and 82: MUZICĂŞTEFĂNEL ROŞCOVANTânăru
- Page 83 and 84: SPORTAi noştri pe EverestUn concet
- Page 85 and 86: SPORTsemnat pe Ion Dosca al patrule
- Page 87 and 88: SPORTDupă faza preliminară din 7
- Page 89 and 90: LINGVISTICĂ• Membru al Comitetul
- Page 91 and 92: LINGVISTICĂinterculturale ULIM, re
- Page 93 and 94: Ştiinţa literaturiilum este probl
- Page 95 and 96: Ştiinţa literaturiiantitotalitari
- Page 97 and 98: Ştiinţa literaturiirepede morală
- Page 99 and 100: literatura artisticăCiocan, Iulian
- Page 101 and 102: literatura artisticăv stud a zmate
- Page 103 and 104: literatura artisticăDruŢă, Boris
- Page 105 and 106: literatura artisticăpoporului bibl
- Page 107 and 108: literatura artisticăTRAIANUS. Inbo
- Page 109 and 110: literatura artisticăTRAIANUS. Reg
- Page 111: ArheologieТези Мiжнарод
- Page 115 and 116: Istorietarea ei de reşedinţele ep
- Page 117 and 118: BIBLIOGRAFIE1. Alloquor: Studia Hum
- Page 119 and 120: BIBLIOGRAFIEжитностi в до