imaginea republicii moldova în străinătate - Biblioteca Naţională a ...

literatura artisticătelectualii evrei din Basarabia. Are8 compartimente despre tragediapoporului evreiesc: proză, poezie,piese muzicale, traduceri din poeţievrei martiri.Revenind la cartea Sub steaualui David, cu Dumnezeu, putemmenţiona că scriitorul, nefiind niciistoric şi nici cercetător ştiinţific, aîncercat să studieze file ale poporuluievreu şi să le împărtăşească cititorilor.Această carte este dedicatăîntru totul problemei intelectualităţiievreieşti din Basarabia. Multemateriale au fost culese din reviste,enciclopedii, din internet. Unelefile sunt inedite. Întâlnindu-se cureprezentanţi ai intelectualităţiievreieşti din Basarabia, scriitorula studiat unele capitole ale istorieiacestui popor din ţinut, cercetândistoria tragediei poporului evreuîn timpul celui de-al Doilea RăzboiMondial (1939-1945), au fostfăcute deplasări prin localităţileMoldovei şi a Ucrainei, pe urmelecatastrofei. A fost studiată şi temadurută: problema cimitirelor dinBasarabia. Apoi au fost descrisemulte portrete ale intelectualilorde la noi care au adus o contribuţieenormă la dezvoltarea vieţii spiritualeşi economice a Basarabiei. Înaceastă carte se vor mai găsi şi povestirilescriitorului şi multe poezii,chiar şi piese muzicale.În această carte autorul s-a străduitsă arate luminosul, sublimul şifrumosul unei etnii, care se îmbinăarmonios cu celelalte etnii din Basarabia.Cartea este compusă din 8 compartimente(istoria poporuluievreu, problema Holocaustului,portrete ale intelectualilor autohtonievrei, o povestire de proporţie(“Doroteea”), versuri, note muzicale,cântece evreiesti etc.Capitolul unu, Evreii, conţine unmaterial cognitiv, folositor pentrucititorii basarabeni de a cunoaştemai multe despre poporul evreu:originea poporului evreu, despreoriginea genetică, diaspora evreilor,limbile şi cultura evreiască dindiasporă, legea israileană, evreii înraport cu religia iudaică, despre sionismş. a.Capitolul doi, Ţara făgăduinţei,ne face cunoscuţi succint cu istoriastatului Israel, ţara dorului, ţara visului,ţara gloriei, ţara durerii poporuluievreu.Tot în acest capitol putem facecunoştinţă cu muzeele din Tel Avivşi din împrejurimi : Muzeul Arheologic„Beit Miriam”, Muzeul Bibliei,Muzeul de Artă Herzliya, MuzeulArmatei, Muzeul de Artă Rusă,Muzeul Diasporei şi multe altele.Ideea energicului şi neobosituluiscriitor Boris Druţă de a insera înpaginile acestei cărţi crâmpee dinviaţa evreilor acestui meleag estesalutată şi demnă de toată lauda.E ştiut că moldovenii sunt un poporcuminte, tolerant, binevoitorşi ospitalier. Eu au trăit totdeaunaîn pace şi buna înţelegere cu reprezentanţiialtor etnii. Această prietenie,colaborare, îmbogăţire reciprocăeste urmărită cu atenţie şi finspirit de observaţie de către autorulacestei cărţi, aducând în prim planpersonalităţi ale acestei etnii careau contribuit la prosperarea Moldovei.În paginile adunate în capitolultrei Portrete de ieri şi de azi ale intelectualilorevrei, putem afla datedin viaţa şi activitatea intelectualilorevrei: sculptorul Iosif Kitman;compozitorul, muzicianul, cercetătorulmuzicii moldoveneşti şi evreieşti,autorul a mai multor cânteceşi aranjator de melodii, participantla Marele Război pentru ApărareaPatriei, Om emerit al artelor din RepublicaMoldova - Zinovi Stolear;remarcabilul om de cultură şi scriitorde limbă română din RepublicaMoldova – Anatol Gujel; poetulde limbă rusă – Mihail Finkel; marelescriitor Ihil Şraibman; intelectualulde marcă al lumii savante dinBalcani, pentru că este specialist înlimbile balcanice – Marcu Gabinschi;artistele Reghina Sandler, GhitaStrahilevici, Nelly (Ninel) Camenevaşi compozitoarea Zlata Tcaci;poetul Liviu Deleanu; scriitoareaşi traducătoarea Baca Deleanu;poetul Iurie Barjanschi; scriitorulBoris Sandler; poetul Paul Mihnea;poeta, ziarista şi traducătoarea MiroslavaMetleaeva; doctor habilitatîn istorie, profesor, conducătorulsecţiei istoriei şi culturii evreilordin Moldova al Institutului minorităţilornaţionale al Academiei deŞtiinţe – Yacov Copanschi; sculptorulLazăr Dubinovschi; autor deromane istorice – Anatol Kogan;scriitorul de limba rusă din MoldovaMihail Hazin; muzicianul BorisDubossarschi; ziaristul şi crainiculde limba idiş la radioul naţional dinChişinău, pianist, concertmaistru,activist pe tărâm muzical, profesorla Academia de Muzică, Teatru şiArte Plastice „G. Muzicescu”, conducătorulrevistei radiofonice „Idişlebn” (Viaţa evreiască) – SergoBenghelsdorf; arhitectorul SemionŞoihet; cercetători, bun cunoscătoral literaturii universale, bibliofil experimentat– Sara Şpitalnik; lingvistul,dialectologul-romanist, specialistîn geografia lingvistică, doctorhabilitat, membru corespondent alAcademiei de Ştiinţe din RepublicaMoldova – Rubin Udler şi alţi intelectualice au contribuit la dezvoltareaculturii în Moldova.Capitolul patru, Crinii negri,dezvăluie filele tragice din istoria104 Imaginea Republicii Moldova în străinătate