30.11.2012 Views

15 - Grup Scolar Lucian Blaga Reghin

15 - Grup Scolar Lucian Blaga Reghin

15 - Grup Scolar Lucian Blaga Reghin

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

| 32 Pagini, 75 Exemplare | Data: 11 Decembrie 2007 | PRET: 1LEU |<br />

<strong>15</strong> 2007<br />

INTERVIU CU PROFESORI


OSCAR LICEAN, Anul XI, Nr. <strong>15</strong>/2007<br />

Revista oficiala a <strong>Grup</strong>ului <strong>Scolar</strong> “<strong>Lucian</strong> <strong>Blaga</strong>” <strong>Reghin</strong>.<br />

(c) Copyright 2006-2007 by Oscar Licean. All rights reserved!<br />

Cutia postala a redactiei se afla la etajul 1,<br />

vis-a-vis de XII-F. Pretul revistei: 1Leu<br />

Tiraj: 75 exemplare<br />

Nr. pagini: 32<br />

<strong>15</strong> 2007<br />

Vacanta<br />

Grecia, Rolling Stones 4-6<br />

Creatie<br />

Creatia necreatiei<br />

Excursie<br />

Londra<br />

Timp Liber<br />

Cercurile scolare<br />

Interviu<br />

Alayna Garvin<br />

Eveniment<br />

Balul Bobocilor<br />

Literatura<br />

Ars Maris, Poezii, Jeanne<br />

Ganduri de Licean<br />

Ganduri de licean, Free your mind, InCultura<br />

Muzica<br />

Iris<br />

Adunarea de pletosi<br />

Eveniment<br />

Miss Madisz<br />

Creatie<br />

De cand nu v-ati mai intalnit cu<br />

ingerul vostru pazitor,<br />

Colindul<br />

Divertisment<br />

Poze amuzante & Bancuri<br />

6-7<br />

7-8<br />

8-9<br />

10-11<br />

11-13<br />

13-16<br />

16-19<br />

19-22<br />

22-23<br />

23-24<br />

24<br />

31<br />

Layout original si identitate de Vlad Fiscutean, 2006. Copyright 2006. All Rights Reserved.<br />

REDACTIA:<br />

Prof. Ababei Costel<br />

2


EDITORIAL<br />

1 decembrie. Ziua Naþionalã a României. Zi de mare sãrbãtoare. Sau cel puþin<br />

aºa ar trebui sã fie. Este prima zi de 1 decembrie de la intrarea României în Uniunea<br />

Europeanã. Acest lucru nu înseamnã cã trebuie sã sãrbãtorim doar Ziua Europei ºi mai<br />

puþin pe cea a României, deºi impresia mea este cã mai degrabã ne bucurãm cã suntem<br />

europeni decât români.<br />

Cu toate acestea, în cinstea Zilei de 1 decembrie, s-a organizat un program de<br />

cãtre elevi, alãturi de profesori, la Casa de Cultura. Programul a debutat cu o scurtã<br />

prezentare a prof. Urzicã Sabin în legãturã cu semnificaþia acestei zile. In treacãt s-a<br />

precizat ºi faptul cã se împlinesc 10 ani de la schimbarea numelui ºcolii, care de atunci a<br />

devenit <strong>Grup</strong> <strong>Scolar</strong> <strong>Lucian</strong> <strong>Blaga</strong>. (Mã întreb câþi dintre elevi sau profesori cunosc acest<br />

lucru. Si dacã-l cunosc, în ce mãsurã îi intereseazã! ). A urmat o proiecþie a unui colaj de<br />

documentare despre momentul istoric al Unirii, care a avut menirea sã reconstituie<br />

împrejurãrile, cauzele Unirii ºi sã-I precizeze pe principalii sãi artizani. Partea a doua a<br />

programului a cuprins un moment autentic românesc, pregatit de elevii ºcolii, sub<br />

îndrumarea prof. Tãrean Valentina: un fragment de nuntã þãrãneascã, care a reamintit<br />

ceva din vitalitatea româneascã ºi din bucuria jocului. Si pentru cã ne aflãm în Ardeal, al<br />

cãrui specific este tocmai multiculturalitatea, programul s-a încheiat cu dansuri specifice<br />

etniei maghiare, prezentate tot de elevi ai ºcolii noastre, conduºi de prof. Olvedi Rozalia.<br />

Ceea ce am remarcat în cazul ambelor programe cu specific naþional, atât cel<br />

român cât ºi cel maghiar, este mândria cu care elevii interpretau acele dansuri<br />

tradiþionale. Atitudinea acestor tineri mi s-a pãrut impresionantã ºi cred cã aceasta se<br />

poate constitui într-un exemplu pentru toþi cei care nu mai ºtiu sã fie mândri de<br />

naþionalitatea lor. Spre deosebire de alte naþionalitãþi, ca de exemplu francezii sau<br />

americanii, care ºtiu sã facã din zilele lor naþionale adevãrate sãrbãtori naþionale, românii<br />

par sã nu mai ºtie sã facã acest lucru. Nu numai cã nu mai suntem mândri de<br />

naþionalitatea noastrã, ci uneori ne este chiar ruºine, mai ales în momentul în care ieºim în<br />

lume. Este greu astfel sã îi convingi pe strãini sã îþi viziteze þara ºi sã o aprecieze în<br />

momentul în care noi nu ºtim sã o apreciem. Nu-I de mirare cã nici în turism nu am reuºit<br />

sã avem o strategie credibilã ºi viabilã ca alte popoare din estul Europei ( Grecia, Croaþia,<br />

Ungaria, etc) prin care sã promovãm în acelaºi timp elementele specifice, care ne<br />

diferenþiazã, ºi elementele comune, care ne apropie de celelalte naþii europene.<br />

Din acest punct de vedere cred cã mai avem mult de învãþat de la celelalte<br />

popoare, care au ºtiut sã îºi promoveze propriile valori, dar în acelaºi timp sã fie tolerante<br />

faþã de valorile celorlalþi. Sã sperãm cã cei mai tineri, asemeni elevilor prezenþi pe scenã în<br />

programul menþionat anterior, vor ºtii pe de o parte sã susþinã valorile naþionale, iar pe de<br />

altã parte sã fie toleranþi faþã de valorile celorlalþi, într-o Europã în care se susþine ideea<br />

unitãþii în diversitate.<br />

Profesor Ababei Costel<br />

3


staþiune. Am întâlnit deasemenea ºi alte<br />

naþionalitãþi cum ar fi: spanioli, italieni,<br />

Grecia<br />

nemþi, maghiari, dar ºi români. Când auzeai<br />

vorbindu-se pe stradã româneºte aveai<br />

În aceastã vacanþã de varã am avut impresia cã eºti acasã. Staþiunea era plinã de<br />

ocazia de a petrece 10 zile pe litoralul turiºti, zumzetul de oameni îl auzeai la orice<br />

grecesc. Excursia a fost organizatã pentru cei orã din zi ºi din noapte. Cu profesorii ne-am<br />

mai buni elevi la învãþãturã. La început a fost distrat de minune, fiind niºte prieteni pentru<br />

doar o idee care pânã la urmã a prins viaþã. noi. Aproape tot timpul eram împreunã,<br />

Astfel cã în data de 13 iulie 2007, a avut loc mergeam aproape peste tot cu ei, chiar ne<br />

plecarea cu un grup de elevi însoþiþi de jucam diverse jocuri în apa mãrii.<br />

anumiþi profesori ai liceului. Toatã lumea era<br />

entuziasmatã, astepta cu nerãbdare sosirea<br />

în staþiunea Paralia Katerinis. Dupã multe<br />

ore de cãlãtorie cu autocarul, în final am<br />

ajuns în acest loc de vis. Ne-am dus bagajele<br />

în camera hotelului, iar apoi am plecat pe<br />

plajã, pentru a ne scãlda pentru prima oarã<br />

în Marea Egee. Plaja era curatã, soarele te<br />

îmbãta prin cãldura lui, iar nisipul sclipea în<br />

bãtaia soarelui fiind o bijuterie imensã de Cele zece zile au trecut atât de repede,<br />

aur. Apa cristalinã te atrãgea spre ea ca un încât am pierdut noþiunea timpului. În<br />

magnet pentru a te elibera de arºiþa care îþi ultima zi am fãcut cumpãrãturi pentru cei<br />

invãluia corpul. Totul era perfect! Hotelul dragi de acasã, cumpãrându-le diferite<br />

'Elektra' îþi oferea cele mai bune condiþii, iar suveniruri specifice Greciei cum ar fi uleiul<br />

mâncarea era foarte copioasã. Timpul ni-l de mãsline ºi bãutura Uzo. În ultima zi, toatã<br />

petreceam pe plajã ºi în excursiile lumea pãrea tristã, pentru cã nu aºtepta<br />

organizate de agenþia de turism. Astfel cã reîntoarcerea acasã.<br />

am vizitat Meteora, pentru a admira A fost una dintre cele mai frumoase ºi<br />

mãnãstirile aºezate pe vârful stâncilor, care distractive excursii în care am fost. Dacã<br />

reprezintã una dintre minunile lumii, apoi a vreodatã aveþi ocazia de a vizita litoralul<br />

urmat Skiatos, Insula Cucunaries, ieºind în grecesc, nu ezitaþi!!!<br />

largul mãrii pe un vapor. Aici atmosfera a fost<br />

foarte incitantã, toatã lumea dansa ºi se<br />

distra. Am fost ºi în capitala Greciei, Atena,<br />

unde am vizitat Acropole, Grãdina Botanicã,<br />

Parlamentul.<br />

Discoteca era cea care încheia serile,<br />

unde toatã lumea se simþea în largul sãu.<br />

Discotecile la care am fost se numesc Omilos<br />

ºi Cocus. Cu celelalte fete din liceu, m-am<br />

înþeles foarte bine, tot timpul eram Articol realizat de: Naste Ionela (XII D)<br />

împreunã. Ieºeam în oraº la cumpãrãturi, nu<br />

aveai cum sã te plictiseºti în aceastã<br />

4


eu tocmai mã aºezam pe un carton, se<br />

aprind niºte lumini puternice, orbitoare ºi se<br />

aude foarte tare „You start me up!” Piesa cu<br />

care începea orice concert din turneul „A<br />

Bigger Bang”. Plini de energie ºi umor cei de<br />

la Rolling Stones ne-au oferit un concert<br />

extraordinar cu niºte efecte speciale pe care<br />

Dorinþa atâtor oameni de a-i mulþi ºi-ar fi dorit sã le vadã, cu o sonorizare<br />

Onoare pentru Romania<br />

<br />

vedea pe aceºti veterani ai muzicii de de excepþie, cu un solist care a rostit mai<br />

calitate, s-a împlinit. 17 iulie 2007, Stadionul multe propoziþii în limba românã cu un<br />

„Lia Manoliu”. Am avut ºi eu minunata ocazie accent foarte comic …aplauzele publicului<br />

sã iau parte la acest eveniment ºi cum am au fost atât de puternice ºi insistente încât<br />

promis înainte de vacanþa de varã, am sã vã trupa a revenit pentru un bis…iar în final am<br />

povestesc… avut plãcerea sã vedem un foc de artificii<br />

O caldurã îngrozitoare, peste 40 absolut spectaculos…<br />

de grade. Mulþi oameni, îmbulzealã ºi Pentru mine personal, dar poate ºi<br />

grãmezi de sticle de apã sau suc aruncate pe pentru alþii, delirul a apãrut atunci când<br />

jos,la intrare (deoarece regulamentul scena mobilã s-a deplasat în mijlocul<br />

interzicea accesul la concert cu orice fel de spectatorilor, adicã foarte aproape de mine!<br />

bãuturã, aliment). Intru ºi eu cu familia mea ªi se cânta ºi piesa „Satisfaction” pe care eu o<br />

în joc. Ni se face un control foarte superficial ador.<br />

la intrare ºi în sfarºit vedem stadionul –sã fiu<br />

sincerã 60 000 de oameni la un loc nu am<br />

mai vãzut în viaþa mea. În deschidere au<br />

cântat cei de la Iris ºi apoi The Charlatans. Dar<br />

de la deschidere pânã la adevãratul<br />

eveniment, în acea cãldurã, a fost cale lungã.<br />

Foarte repede,în câteva secunde, nici un<br />

punct de vânzare de pe stadion nu mai avea<br />

nici apã, nici suc, nici bere, nici îngheþatã,<br />

absolut nimic. Un sentiment „minunat” de<br />

claustrofobie putea sã loveascã cu uºurinþã<br />

pe oricine, fãrã milã. ªi dintr-o datã, Alte lucruri impresionante au fost<br />

bineînþeles, treburile „murdare” au început jocurile de lumini, efectele pirotehnice,<br />

sã îºi facã loc ºi aici. Astfel, puteai sa cumperi proiecþiile…ºi uriaºa limbã( simbolul celor<br />

o sticlã de apã platã la 0,5 l cu 50 RON…sau 6 de la Rolling Stones) gonflabilã care a fost<br />

sticle de apã platã cu 100 RON…bunã prezentã pe tot parcursul concertului.<br />

ofertã…dar nu am ajuns sã bem nici mãcar Desigur cã poze nu am fãcut…ca<br />

aceastã apã pe bani grei deoarece erau ºi tot omul cinstit, am citit regulamentul ºi am<br />

alþii înaintea noastrã…ºi plini de optimism, l ã s a t c a m e r e l e f o t o a c a s ã , t o a t ã<br />

eu cu „familionul” am rezistat arºiþei ºi am familia…dacã ºtiam cum stau treburile la<br />

fãcut faþã deshidratãrii provocate de lipsa de intrare, cu siguranþã le-am fi luat…dar<br />

lichide dar a meritat pentru ce urma sã se oricum, imaginile le avem cu toþii în minte ºi<br />

întâmple. Când nimeni nu se aºtepta, când nimeni nu ni le va lua de acolo.<br />

5


Cel puþin pe mine acest spectacol<br />

m-a marcat, mi-a plãcut foarte tare!!!<br />

Cum spuneam în titlu, este o<br />

onoare pentru România deoarece dupã ce<br />

turneul a luat final trupa s-a retras…ºi deci a<br />

fost prima ºi ultima datã când Rolling Stones<br />

au venit sã cânte la noi…<br />

Articol realizat de: Puºcaº Mãdãlina (X D)<br />

Creatia necreatiei<br />

6<br />

deschise de doi talentati pictori : Pantea<br />

Luchian-elev la facultatea de teatru din<br />

Targu Mures si Naste Marcel-profesor de<br />

pictura, care ne-au prezentat talentul lor pe<br />

care nu orice persoana il detine. Activitatiile<br />

au continuat ; a fost nevoie sa ne folosim si sa<br />

ne bazam mai mult pe forta fizica pentru ca<br />

s-au cutreiarat locurile misterioase ale<br />

Idicelului; s-a vizitat casa unui sculptor care<br />

ne-a intampinat cu cozonac, prospat scos<br />

din cuptor, cu palinca preparata in cazanele<br />

Idicelului, cu lucrarile sale si sculpuriile sale<br />

care exprimau ciudatenie. Fiecare le studia<br />

cu mare atentie (care mai de care mai<br />

ciudate), care mai de care se holba cu mare<br />

uimire la ele.<br />

Dupa vorbe lungi si amintiri<br />

depanate ale tineretii acestuia, ne intoarcem<br />

si noi la casuta noastra de la cantina.<br />

Mancarea calda ne intampina ; bineinteles<br />

ce nu lipsea era palinca. Vizitele au continuat<br />

zilele urmatoare la Osoi. Din pacate eu nu am<br />

vizitat acel superb loc deoarece am ramas in<br />

cur tea cantinei sa ascult talentele<br />

Prinºi între dealurile Idicelului ºi excursionistilor la chitara. Erau persoane in<br />

mãreaþa panoramã care se aºterne grandios varsta, chitara suna foarte incet si linistitor,<br />

în ochii noºtri, plictiseala ºi gândurile toti fiorii se jucau in corp de nu puteai sa ii<br />

încarcate pe care le avem la oraº dispar fãrã rezisti sa nu adormi.<br />

cuvinte, între copãceii pitici de pe dealurile<br />

satului neadormit, care ne-a primit pe toþi<br />

într-o miercuri dupã-masa, cu braþele<br />

deschise.<br />

Mâncarea era gata aºezatã, ordonat pe<br />

mesele din cantina unei sãli foarte mari care<br />

ne astepta. Pereþii acestei sãli erau îmbracaþi<br />

cu straie tãrãneºti ajutându-ne sã intrãm în<br />

lumea lor, în lumea de la þara, o lume a<br />

povetilor cu printi si printese. Seara au venit si cei care au vizitat<br />

Prima seara a fost de acomodare, acel locsor ascuns in capatul Idicelului.<br />

de povesti, de criticat, de barfit, seara Obositi si infometati, fiecare a povestit<br />

facandu-se imparteala fiecaruia pe unde si aceasta incantatoare vizita. Apoi fiecare a<br />

cum va dormi. In general toata lumea a mers pe la casele lor, somnul ii chema, dar nu<br />

dormit pe la casele satenilor. Doar din a doua inainte de a mai asculta cateva cantece de<br />

zi au inceput activitatile care au fost chitara.


Vizitele au continuat si la casele recreatie in necreatie si a venit vremea sa ne<br />

taranilor simpli care ne-au intampinat cu impachetam si noi. La ora 4 s-a dat<br />

cateva preparate specifice zonei si povesti strangerea, ne-am urcat toti in autobuz si<br />

mari cat carul de fan, care parca nu mai am venit catre casa noastra de la orasel, din<br />

aveau sfarsit. Am uitat sa precizez ca seara de nou la stres si griji.<br />

seara eram acompaniati de jumatate de sat<br />

la cant si chefuiala, toti ne adunam in curtea Articol realizat de: Halaþiu Mãdãlina (X D)<br />

unei scoli(copii, adolescenti, majori,<br />

persoane mai inaintate de 30 de ani).<br />

Desigur ca povestile se difuzau intre cei mai<br />

batranei, noi tinereii ne prosteam la<br />

zbenguiala, cu paharul de vin in mana, iar<br />

unii mai lejeri chiar cu sticla. Stingerea<br />

tumultoasei activitati s-a dat la ora 2. Satul a<br />

fost dintr-o data cuprins de somnul<br />

satenilor, linistea noptii strabatea intreaga<br />

ulita. In curtea scolii cele 55 de cuiburi de<br />

randunele dormeau si ele, uneori se mai<br />

auzea cate o fastaceala, cate un sunet de<br />

randunica.<br />

Dimineata somnul era perturbat<br />

de galagia randunelelor care se jucau in cerc,<br />

in aerul proaspat de munte. Sambata dupamasa<br />

echipa noastra s-a adunat in curtea<br />

scolii impreuna cu 3 mari sateni din sat, care<br />

povesteau la veselie pentru ei. Pentru noi,<br />

tinereii, plictiseala ne suna in cap, desigur<br />

nimeni nu a fost atent la se spune, mai<br />

auzeam si noi doua, trei cuvinte sau cate un<br />

cantecel.<br />

Seara dupa cina am pregatit un<br />

foc de tabara in curtea cantinei ; toti ne-am<br />

adunat ca sa ne incalzim ca primitivii la foc.<br />

Duminica la ora 9 toata lumea se<br />

ingramadea in biserica, in care, din pacate<br />

afacerile mai exista ca la oras. Dupa cele 5 ore<br />

pe care parintele le-a tinut atat in biserica,<br />

cat si in curtea acesteia, plictisita, lumea se<br />

oprea la crasma satului care se afla la iesirea<br />

din curtea bisericii. Din neferecire am avut<br />

ghinionul sa aflu ca crasma apartinea<br />

parintelui care devenea cel mai bun prieten<br />

al sateniilor.<br />

Ei si, din pacate, asa au trecut cele 4 zile de<br />

LONDRA<br />

Un vis indeplinit<br />

7<br />

Mã aflu în faþa unei coli albe ce<br />

aºteaptã sã se umple de cuvinte care sã<br />

sintetizeze o experienþã unicã, pe care eu,<br />

împreunã cu alþi colegi profesori ºi câþiva<br />

elevi, am trãit-o: o excursie la Londra.<br />

Mãrturisesc faptul cã nici nu ºtiu<br />

cu ce sã încep. Dacã spun cã niciodata n-am<br />

crezut cã voi cãlca vreodata pe pãmant<br />

britanic, e de-ajuns pentru ca oricine sã<br />

înþeleagã faptul cã aceastã excursie mi-a<br />

produs emoþii încã din clipa în care am auzit<br />

de ea. În sãptãmanile premergãtoare<br />

voiajului nostru, emoþia a crescut iar în<br />

momentul în care am ajuns cu avionul<br />

deasupra Angliei, peisajul care ne umplea<br />

ochii era unul superb.<br />

Încã din prima zi am încercat sã<br />

vedem cât mai multe locuri.


Am început cu renumitul London Bridge ºi Una peste alta, excursia a fost<br />

am continuat cu alte obiective, cum ar fi: pentru mine (ºi sunt convinsã cã ºi pentru<br />

Turnul Londrei, Aquariul, Parlamentul ºi ceilalþi) o experienþa de neuitat, împlinirea<br />

desigur Big Ben-ul, St. Paul Cathedral, unui vis. Rãmâne speranþa cã vom avea<br />

Windsor Castle, Buckingam Palace, ocazia de a ne reîntoarce în þara lui<br />

Wimbledon, Wembley, vechea navã de Shakespeare, pentru cã ne-au mai rãmas<br />

rãzboi Belfast, Observatorul astronomic multe de vãzut.<br />

Greenwich ºi multe alte locuri interesante.<br />

Articol realizat de: Prof. Mihaela Costescu<br />

Încercãnd sã vedem cât mai<br />

multe, am fost mereu pe fugã, ca niºte<br />

veritabili londonezi ãi spun asta deoarece<br />

am fost uimiþi de viteza cu care merg<br />

oamenii pe strada, la metrou, in pieþe. Pare<br />

cã toatã lumea pe strada se grabeºte, cã<br />

nimeni nu are timp de nimic ºi de nimeni.<br />

Croaziera pe Tamisa cu vaporaºul,<br />

a fost cea care ne-a oferit un tur al Londrei,<br />

iar ghidul care ne prezenta cladirile de pe<br />

malul Tamisei ne-a oferit ºi o porþie grozava<br />

de umor englezesc.<br />

Cercurile scolare<br />

din liceu<br />

8<br />

Din acest an ºcolar, respectiv 2007<br />

– 2008, în cadrul liceului nostru s-a<br />

aprofundat ideea cercurilor la diferite<br />

materii.<br />

Aceste cercuri au carac ter<br />

voluntar ºi se desfãºoarã dupã terminarea<br />

programului de ºcoalã, în funcþie de orar.<br />

Gama variatã de cercuri este deschisã<br />

tuturor elevilor din liceu.<br />

Cel mai asaltat este cercul de<br />

spaniolã condus de domnul profesor Cioloca<br />

Simion. În cadrul acestui cerc au loc audiþii,<br />

punându-se accent pe convorbiri. Se pun<br />

bazele gramaticii spaniole, care se<br />

construiesc c u a j u torul a u d i þ i i l o r,<br />

convorbirii.<br />

Î n c a d r u l c e r c u l u i d e<br />

cinematografie francezã elevii au<br />

posibilitatea sã facã cunoºtinþã cu<br />

cinematografia francezã prin scurte<br />

prezentãri teoretice (istoria cinematografiei<br />

franceze între 1945 – 1995 ) ºi foarte<br />

numeroase vizionãri de DVD-uri cu filme<br />

ilustrând actorii de comedii, drame, filme de<br />

artã. Serii de mari actori ºi regizori.


: ªedinþele cercului de istorie a artei Curãþenia de primãvarã în oraºul nostru,<br />

condus de domnul profesor Urzicã Sabin se excursii în pãdurile din jurul localitãþii,<br />

întrunesc bilunar. În cadrul acestor ºedinþe plantarea de puieþi în ,, Luna pãdurii ”, <strong>15</strong><br />

se vizioneazã filme tematice, se rãsfoiesc martie – <strong>15</strong> aprilie, alcãtuirea unei Gãrzi<br />

albume de artã, se dezbat subiectele ecologice care sã supravegheze curãþenia<br />

fierbinþi, se comenteazã tablouri, picturi, oraºului. Cercul de fizicã presupune<br />

sculpturi celebre. formarea deprinderilor elevilor în utilizarea<br />

aparatelor de laborator ºi înþelegerea<br />

fenomenelor fizice. Au loc discuþii pe<br />

marginea experimentelor fãcute, ºedinþele<br />

au loc lunar.<br />

Cifre ºi experimente se mai pot<br />

descifra ºi în cadrul cercului de chimie<br />

condus de doamna directoare, Silaghi<br />

Melinda. Aceste cercuri reprezintã una din<br />

formulele de activitate ºcolarã menite sã<br />

atragã elevii la cunoaºterea unor fenomene,<br />

Se preconizeazã organizarea unei la descoperirea ºi verificarea unor adevãruri,<br />

excursii la Sibiu pentru vizitarea muzeului la formarea ºi dezvoltarea unei gândiri<br />

Brukhental, în cursul lunii noiembrie 2007. cultivate ºi nu în ultimul rând la dezvoltarea<br />

Elevii participanþi dezbat teme alese de ei. capacitãþilor de comunicare.<br />

Numãrul de elevi însuºi este de treizeci ºi Profesorii coordonatori ai acestor<br />

opt, ceea ce aratã cã obiectivele sunt cercuri împreunã cu o gamã largã de<br />

atractive ºi interesante. Deviza acestui cerc materiale didactice vã aºteaptã cu braþele<br />

este „ Intrã cine vrea, rãmâne cine poate!”. deschise !<br />

Cercul ,, O fereastrã spre literaturã<br />

” condus de doamna profesoarã Boþan<br />

Gabriela cuprinde toate perspectivele Articol realizat de: Moldovan <strong>Reghin</strong>a (X D)<br />

legate de literaturã. În cadrul acestui cerc se<br />

pregãteºte o revistã semestrialã ,, Limba ºi<br />

literatura românã ”, se fac recenzii,<br />

spectacole ( de exemplu „Sãptãmâna<br />

îngerilor” ).ªedinþele au loc în funcþia de<br />

necesitãþi.<br />

Cercul de teatru, are loc o datã pe<br />

sãptãmânã. În cadrul acestuia se pregãtesc<br />

piese de teatru, cea mai recentã fiind ,, Boul ºi<br />

viþelul ”, Ion Bãieºu. Cercul Green Hope este<br />

cercul de ecologie, a cãrui organizare este<br />

foarte bine pusã la punct. In cadrul acestui<br />

cerc, fiecare membru lucreazã la câte o temã<br />

de cercetare ºi desfãºoarã o activitate<br />

practicã.<br />

Acest cerc are mai multe obiecte :<br />

9


INTERVIEW ...<br />

with Alayna Garvin<br />

In the first place,<br />

we would like to ask you<br />

to introduce yourself<br />

in a few words.<br />

10<br />

The Peace Corps is an American<br />

organization that sends people to work all<br />

around the world in many different<br />

development jobs. When I applied, I asked to<br />

work as an English teacher somewhere in<br />

Eastern Europe. I was happy to learn,<br />

because the government has requested it.<br />

My name is Alayna Garvin, and I'm So, the Romanian government and the<br />

an English teacher working for the Peace Peace Corps determined that I come here.<br />

Corps here in <strong>Reghin</strong>. I have a bachelor's<br />

degree in International Relations from the<br />

University of Southern California. My<br />

concentration was in the international<br />

affairs and economics. In my spare time I like As a teacher, I think about<br />

to travel, talk with friends and cook. education in a new way compared to how I<br />

thought when I was a student. I still have<br />

much to learn about the education system<br />

in Romania. Sometimes, because I'm an<br />

American, things don't really make sense to<br />

me. I ask, why do I need this paper? Why are<br />

students learning these subjec ts?<br />

Sometimes I get answers and sometimes I<br />

don't . For me, part of my job over the next<br />

two years is to learn as much as possible<br />

about Romania and the education system<br />

Before you came to<br />

Romania, what was<br />

your job?<br />

I moved to Paris in 2006, where I<br />

worked in the Picasso Museum. I worked for<br />

What determined you to<br />

come to our country?<br />

What’s your opinion<br />

about our educational<br />

system?<br />

here. Now, I am curious to find out more.<br />

Tell us a few words about<br />

your subject that you<br />

teach us!<br />

Human rights, right?<br />

a special Exhibit called “Picasso/Berggruen: The best way to learn a language<br />

Une collection particuliere”. I helped visitors by speaking, listening, reading and writing.<br />

with information about the collection, the The topic of human rights is especially<br />

museum and the city. It was an interesting fascinating to me, because of its relevance in<br />

job because I was able to help people in current world events. Human rights are<br />

many different languages and I met people interesting to talk about because in one way<br />

from around the world everyday. or another, all of us are concerned about<br />

them.


Please tell us a few<br />

words about your opinion<br />

about our country,<br />

your plans for<br />

the time you’re here.<br />

I like Romania a lot. I especially like<br />

living here in Transilvania. It is a beautiful<br />

country and I am excited to learn more.<br />

While I'm here I plan to learn as much as<br />

possible about Romania. I am hoping to<br />

travel around the area and practice<br />

speaking Romanian and Hungarian. I will<br />

also do some other projects, both with and<br />

outside school.<br />

Articol realizat de: Bojte Melinda si Antal<br />

Zsuzsa (XI B)<br />

11<br />

pânã la bal, mai sunt 3 zile, 2, 1, azi e balul,<br />

toatã lumea pleacã la coafor, la machiaj etc.<br />

Da, cam în asta constã sãptãmâna de<br />

dinainte de bal, într-un cuvânt, stres.<br />

Cu toate astea, balul în sine a ieºit<br />

bine. Chiar mai bine decât ne aºteptam.<br />

Recunoaºtem, au fost mici scãpãri, ca<br />

întodeauna, dar nimic nu e perfect.<br />

Balul Bobocilor<br />

Ca la orice inaugurare, s-a început<br />

cu tãierea panglicii de cãtre "fosta imagine a<br />

fabricii", Gref Maria. Aceastã "ceremonie" a<br />

fost urmatã de închinarea unui pahar de<br />

ºampanie în cinstea noii fabrici. S-a tras<br />

Dupã cum bine ºtiþi, pe 9 cortina. Se vãd nouã cutii, fiecare cu câte<br />

noiembrie 2007 a avut loc marea douã pãpuºi, una masculinã ºi una femininã.<br />

"inaugurare a primei fabrici de pãpusi din Apare un om în negru, care înmâneazã niºte<br />

<strong>Reghin</strong>" sau mai pe înþelesul tuturor, balul hârtii. Brusc, pãpuºile încep sã miºte ºi ies din<br />

bobocilor. Tema balului a fost "Fabrica de cutii. Prezentatorii ne spun cã pãpuºile au o<br />

pãpuºi", iar celor doi câºtigãtori ai surprizã pentru noi, aceea cã sunt de fapt vii.<br />

concursului, respectiv Miss ºi Mister, le-a fost Începe prezentarea bobocilor, urmatã de un<br />

dat titlul de "Imagine a fabricii." dans pe piesa "Candy man". Dupã dans a<br />

Bun, sã incepem cu începutul, urmat prima probã surprizã. Bobocii, sau<br />

adicã sãptãmâna de dinainte de bal. Ceea ce pãpuºile, cum li se spunea, trebuiau sa<br />

pot sã spun despre sãptãmâna asta e cã a ghiceascã, fiind legaþi la ochi, ceea ce se aflã<br />

fost un coºmar pentru organizatori, dar si în acvariile care le aveau în faþã. Lãsând<br />

pentru boboci. Nimeni nu îºi imagina cã o sã bobocii sã respire puþin, fetelea de-a XII-a au<br />

fie atât de greu. Dar uite cã a fost. Repetiþii pregãtit o micã defilare în þinute office,<br />

dupa repetiþii, nu iese bine dansul, mai urmatã de dans.<br />

facem odatã, nimeni nu ºtie ce are de fãcut la A urmat cea de-a doua probã<br />

parodie, explicã-le la toþi în parte, bobocii nu surprizã, în care fata trebuia sã personalizeze<br />

au probele la alegere gata, stai de capul lor, tricoul bãiatului, iar bãiatul sa ii faca facã un<br />

nea' Vasile a luat siguranþele de la cortinã, nu outfit fetei. Dispuneau de markere, spray-uri<br />

mai facem repetiþii cu cortina, mai sunt 4 zile colorate, foarfeci ºi ace de gãmãlie ºi aveau


fiecare câte 3 minute la dispoziþie. Dupã<br />

aceasta, a urmat parodia, care a ºocat pe<br />

Interviu cu Miss boboc 2007<br />

toata lumea. De ce? Pãi bãietii noºtri au adus<br />

un Olcit pe scena, înmatriculat ºi funcþional.<br />

Defapt, parodia a vrut sã arate cum îºi<br />

petrece clasa muncitoare (din fabricã) o<br />

searã de sâmbãtã.<br />

ªi am ajuns ºi la probele la alegere,<br />

foarte diverse ºi frumoase. A urmat defilarea<br />

Nume: Grama<br />

Prenume: Ioana<br />

Data naºterii: 23.12.1992<br />

Clasa: a 9-a C<br />

Hobby-uri: imi place sa dansez ºi sã fac<br />

fotografii.<br />

în þinute de galã a claselor a XII-a ºi apoi a<br />

bobocilor. Bobocii au trebuit sã rãspundã la<br />

douã întrebari, una din cultura generalã ºi<br />

I: Cum þi s-a pãrut balul?<br />

R: Foarte frumos, ceva de<br />

una din codul bunelor maniere. A urmat<br />

concertul ºi momentul mult aºteptat,<br />

decernarea premiilor.<br />

neuitat. Îmi pare rãu cã a trecut<br />

aºa repede.<br />

I: Dar organizarea/organizatorii?<br />

Clasamentul a fost astfel:<br />

Miss:<br />

Locul 1: Grama Ioana<br />

R: Organizarea foarte bunã, iar<br />

organizatorii de nota zece.<br />

Locul 2: Buga Diana Corina<br />

Locul 3: Bercea Andrada<br />

Foarte de treaba, ne-au ajutat<br />

Miss Popularitate: Negru Roxana foarte mult cu toþii.<br />

Miss Briolette: Nemeth Andreea I: Cum þi s-au pãrut ceilalþi concurenti?<br />

Mister:<br />

R: Foarte de treabã, de gaºcã. Cel<br />

Locul 1: Deszi Rãzvan Adrian puþin eu m-am inteles bine cu<br />

Locul 2: Matei Vasile<br />

Locul 3: Vântu Paul<br />

toþi.<br />

Mister Popularitate: Costan Antonio<br />

I: Daca nu caºtigai tu, cine ai fi vrut sã câºtige?<br />

Mister Briolette: Vlasa Mãdãlin R: Diana Buga.<br />

Acum cã v-am povestit despre<br />

“inaugurarea Fabricii de Pãpusi”, atât despre<br />

ce s-a petrecut pe scenã cât si despre<br />

pregãtirile “marelui eveniment”, haideti sã<br />

vedem si ce pãrere au noii “reprezentanti”<br />

despre cum a decurs totul.<br />

I: Cum þi s-au pãrut probele?<br />

12<br />

R: Uºoare ºi frumoase.<br />

I: Crezi ca acest titlu iºi va schimba viaþa în<br />

vreun fel?<br />

R: Nu cred. Am rãmas tot eu, nu m-am<br />

schimbat cu absolut nimic. A fost o<br />

experienþa frumoasã pe care nu<br />

am sa o uit niciodatã.<br />

I: Þi de pare cã profesorii te privesc cu alþi<br />

ochi? Dar prietenii?


Interviu cu Mister boboc 2007 R: Nu cred ca profesorii ma privesc cu alþi<br />

Nume: Dezsi<br />

ochi, deoarece nu trebuie sã fiu<br />

Prenume: Rãzvan<br />

Data naºterii: 02.09.1992<br />

Clasa: a 9-a C<br />

tratat altfel doar pentru cã am<br />

câºtigat.<br />

Hobby-uri: imi place sa ascult muzica ºi sã fac I: Ce vrei sa faci pe viitor? Sau e prea devreme<br />

crik-uri cu bicicleta (B.M.X). sã te gandeºti la asta?<br />

I: Cum þi s-a pãrut balul?<br />

R: A fost un bal reuºit, iar<br />

aceasta experienþa nu o voi uita<br />

R: E prea devreme sã mã<br />

gandesc la acest lucru.<br />

I: Te aºteptai sã câºtigi?<br />

R: Sincer, nu m-am aºteptat sã<br />

niciodatã.<br />

I: Dar organizarea/organizatorii?<br />

R: Organizarea a fost foarte<br />

caºtig, dar pe parcursul balului<br />

am avut încredere totalã în<br />

bunã, iar organizatorii s-au<br />

descurcat foarte bine si ne-au<br />

mine.<br />

Articol realizat de: Suceava Ioana si<br />

Tolcev Corina (XII A)<br />

ajutat foarte mult.<br />

I: Cum þi s-au pãrut ceilalþi concurenþi?<br />

R: Ceilalþi concurenþi mi s-au<br />

Ars Maris<br />

pãrut de treabã.<br />

I: Dacã nu câºtigai tu, cine ai fi vrut sã câºtige? Ars Maris este o asociatie culturala<br />

R: Vlasa Mãdãlin.<br />

infiintata de diferiti scriitori, prozatori, poeti,<br />

I: Cum þi s-au pãrut probele?<br />

critici literari si de cinematografie, actori,<br />

sculptori in fruntea carora se afla scriitorul si<br />

R: Probele au fost interesante ºi in acelasi timp directorul asociatiei, domnul<br />

nu foarte grele.<br />

I: Crezi ca acest titlu îþi va schimba viaþa în<br />

vreun fel?<br />

Radu Tuculescu.<br />

Printre poetii si scriitori care au<br />

vizitat liceul nostru s-au numarat: Andreas<br />

Zauzer(poet si publicist elvetian), Grigore<br />

R: Nu cred cã acest titlu îmi v-a Chiper(redactor-sef la revista Contra-fort<br />

schimba viaþa foarte mult, dar<br />

d i n R e p u b l i c a M o l d ova ) , L a d i s l a u<br />

Cervcosky(poet), Ilarion Munteanu, Vasile<br />

pe viitor voi avea mai multã Musca(poet), Radu Furnist si Ioan Toader<br />

încredere în mine.<br />

Lazat.<br />

Aceasta asociatie este destinata<br />

I: Þi de pare cã profesorii te privesc cu alþi tinerelor talente, unul dintre planurile lor de<br />

ochi? Dar prietenii?<br />

viitor este infiintarea unui sediu chiar in<br />

13


umorului bine dezvoltat, din cand raspuns intrebarilor pe care elevii le-au pus<br />

in cand facand cate o gluma sau cu multa placere. De asemenea ne-au invitat<br />

impartasindu-ne din intamplarile hazlii sa accesam site-ul www.liternet.ro<br />

, unde<br />

prin care au trecut. vom gasi diferite opere, a multor scriitori si<br />

Fiecare dintre acestia, s-au poeti. Elevii doritori isi vor putea trimite<br />

prezentat si ne-au prezentat o parte din propriile creatii si daca acestea vor fi<br />

opera lor, recitand poezii sau citindu-ne acceptate de o comisie care le va evalua, vor<br />

pasaje din carti ale caror autori sunt. Domnul fi de asemenea publicate pe site.<br />

Radu Tuculescu a tradus o parte din poeziile<br />

lor, alcatuind un volum de poezii cu<br />

traducerea in limba romana a poeziilor.<br />

Ne-au vorbit de asemenea despre<br />

activitatile ce se vor desfasura in cadrul<br />

asociatiei la care ei spera sa se alature cat<br />

mai multi elevi atunci cand vor avea un<br />

sediu in <strong>Reghin</strong>.<br />

Elevii care au inclinatie spre<br />

literatura vor putea sa-si citeasca creatiile<br />

proprii in fata altor elevii sau scriitori, dupa<br />

aceasta vor avea loc discutii despre creatia Au plecat din liceul nostru<br />

respectiva. De asemenea elevii cu inclinatii bucurosi ca si-au putut prezenta operele si<br />

spre muzica sunt asteptati, mai ales ca in au fost primiti cum se cuvine de catre elevi si<br />

orasul nostru se fabrica instrumente profesori, a doua zi urmand sa aiba la Casa de<br />

muzicale si dupa cum spuneau si ei traditia Cultura a Tineretului''George Enescu'' de<br />

trebuie respectata si dusa mai departe. asemeneau o intalnire cu diferiti artisti din<br />

Cei carora le place arta fotografica <strong>Reghin</strong>. La acest eveniment a fost prezenta<br />

vor putea sa isi expuna fotografiile la si televiziunea locala, carora de asemenea<br />

diferitele expozitii pe care Ars Maris le va Ars Maris le-a impartasit planurile lor de<br />

face. Un alt plan al lor este acela de a infiinta viitor.<br />

o trupa de teatru, dat fiind faptul ca printre Ars Maris intentioneaza ca in luna<br />

membrii se gasesc si actori. octombrie sa organizeze prima editie a<br />

concursului national de poezie si proza Ars<br />

Maris.<br />

Noi le dorim mult succes in<br />

indeplinirea tuturor planurilor de viitor si ii<br />

mai asteptam cu drag la liceul nostru.<br />

Totodata speram ca un numar destul de<br />

mare de elevii vor dori sa se alature acestei<br />

asociatii culturale!!!<br />

Dupa aceasta prezentare a<br />

planurilor de viitor, membrii asociatiei au<br />

14<br />

A r t i c o l r e a l i z a t d e L u m m<br />

Georgiana (X D)


Creatie<br />

Poezii<br />

OCHII LUI DUMNEZEU<br />

IN OCHII LUI DUMNEZEU<br />

SE CUPRIND TOATE<br />

MARI,OCEANE SI FERICIRI<br />

TOATE SE FORMEAZA<br />

LAOLALTA ESENTA SUBSTANTEI UMANE.<br />

SUNT (MARTURISIRI)<br />

Sunt un poet fara noroc<br />

Fara tinta si tel<br />

Invat de la pietre cand vorbesc<br />

Invat de la soare cand spun<br />

Ma hranesc cu gandurile celorlalti<br />

Sunt o copie nefericita a ceea ce<br />

Nu ar trebui sa fiu<br />

BLESTEMUL FERICIRII<br />

Fericirea m-a blestemat atat de tare,atat de<br />

tare<br />

incat inima mea suspina dupa ceea de c-a<br />

fost<br />

sangele meu pulseaza dupa dorinta vetii<br />

gandurile mele se metamorfozeaza<br />

in cioburi de sticla multicolore<br />

Venele mele se albastresc de nestiinta<br />

Lacrimile cad ca roua binefacatoare pe<br />

Pamant<br />

Zilele se succed ca pulsatii interioare<br />

Nictemer,Nictemer perpetuum mobile – e<br />

viata mea.<br />

PRIMA IUBIRE<br />

Daca ai capacitatea de a trece<br />

De prima iubire<br />

Intelegi sensul vietii.<br />

Daca treci mai departe de inceput<br />

Intelegi adevaratul absolut.<br />

Poezii realizate de: Sabau Alexandra (XI C)<br />

Jeanne<br />

<strong>15</strong><br />

Sunt pagini scrise cu colþul<br />

inimii,revãrsate dintr-un preaplin de<br />

iubire,de fericire ºi Dumnezeu.Credeam,la<br />

început,cã e imposibil sã scrii o carte.Nuvela<br />

Jeanne e primul meu text de prozã scurtã<br />

care mi-a demonstrat însã cã însuºi sufletul<br />

meu de adolescent,aparent nedat încã-n<br />

pârgul maturitãþii e o carte,ºi care,transpus<br />

pe hârtie nu ar þine cont de file,de hârtie,de<br />

spaþiu ºi timp,ar fi mult mai mult decât niºte<br />

simple rânduri iscãlite-n vânt,asemenea lui<br />

Jeanne.Întâmplãtor(sau nu?!),aceastã<br />

“operã“ mi-a adus o menþiune la concursul<br />

naþional “Ars Maris“,desfãºurat la Cluj,la<br />

sfârºitul lunii septembrie, anul acesta.<br />

În acest moment cuvintele sunt<br />

prizonierele eului meu.Textul dezvãluie mai<br />

bine enigma ce încerc sã o dezleg decât<br />

aceste rânduri.Prea multe sentimente mã<br />

covârºesc acum ca sã mai am putere sã<br />

scriu.Descoperiþi o parte din mine în<br />

fragmentul de mai jos,epilogul creaþiei<br />

Jeanne(e,de fapt,prenumele meu în limba<br />

francezã ºi unul din simbolurile nuvelei)<br />

… “ Pe n t r u c ã n i m i c n u e<br />

întâmplãtor în lumea aceasta ºi totul se<br />

întâmplã cu un scop“


JEANNE lor,cât prin bucuria cã le iscãlise într-un<br />

moment de maximã credinþã.Sufletul îi era<br />

„Bãiete,viaþa e o continuã strãfulgerat de aceastã frazã,pe care o<br />

luptã.Câºtigi ºi pierzi.Dar atunci când simþea venind de la el,de la tânãrul care<br />

pierzi,trebuie sã ºtii sã accepþi iertarea,pe stãtea lângã ea ºi pe care îl cunoºtea de doar<br />

c a r e D u m n e z e u þ i - o o f e r ã o jumãtate de orã.<br />

întotdeauna,necondiþionat,oricât de grav ar Sã fie soarta celor ce luptã pânã la<br />

fi pãcatul sau fapta sãvârºitã.El însuºi a capãt semãnatã cu atâta fericire încât ei sã<br />

zisÓ“Nu existã om care sã fie viu ºi care sã nu nu o vadã pentru mult timp?De fapt,acea<br />

greºeascã”.ªi ºtii,acum mã simt mai aproape fericire e-o floare rarã pierdutã pe câmpul cu<br />

de Dumnezeu,de minunea dumnezeiascã spini,dar care învingãtorilor le e dat mereu<br />

ºtiind cã am greºit ºi cã,totodatã,am fost sã o gãseascã.<br />

iertat.E o trãire inefabilã.”La cei zece ani ai<br />

mei de atunci, acea povestire mi se pãrea Articol realizat de: Dorgo Monica (XI C)<br />

una absolut normalã,chiar banalã.”Câþi<br />

oameni nu mor înecaþi?”,mã întrebam,însã<br />

eram orb în faþa comorii pe care o purta<br />

mesajul transmis de acel om,dar o datã cu<br />

Gânduri de licean<br />

trecerea anilor,am ajuns sã învãþ aceastã Dupã terminarea clasei a VIII-a a<br />

lecþie de viaþã pe propriul suflet,sã simt urmat o perioadã dificilã, care a avut drept<br />

iertarea reverberând prin cotloanele eului scop promovarea examenului de Testare<br />

meu tânãr,ca un porumbel al pãcii.ªi ce e Naþionalã. Am aflat apoi rezultatele obþinute<br />

mai mult, e cã stropul acela de fericire care ºi fiecare a optat cum a dorit pentru<br />

trebuia sã rãsarã din mine în momentul continuarea studiilor.<br />

cãinþei îmi curge de-abia acum prin Binemeritata vacanþã de varã, pe<br />

v i n e , f i i n d p ã r t a º u l p r o p r i e i t a l e care toþi o aºteptam cu nerãbdare, a sosit.<br />

iertãri.Fiindcã dând,primim. Aceastã vacanþã a fost, dupã pãrerea mea,<br />

Da,Jeanne,regãsirea iubirii din una deosebitã ºi mai scurtã, prima zi de<br />

p r a f u l c e n u º e i î n s e a m n ã ºcoalã sosind cu paºi repezi.<br />

Dumnezeu,înseamnã iertare.” În ajunul primei zile de ºcoalã<br />

Marea era si ea martora sarutarii gândul cã îmi voi întâlni noii colegi ºi<br />

cerului cu pamântul,a doua suflete virgine profesori mã neliniºtea. Mi-am pregãtit cele<br />

cutremurate de fiorul iubirii îngropate si necesare pentru a doua zi ºi am pornit<br />

reînviate din rugaciune.Jeanne arunca emoþionat spre ºcoalã. Am întâlnit elevi care<br />

atunci în valurile neastâmparate imaginea se îndreptau ºi ei spre curtea ºcolii unde<br />

unui Horatiu ce n-a meritat-o niciodata si urma sã aibã loc festivitatea de deschidere a<br />

primea taina botezului cu o noua noului an ºcolar. Dupã festivitate am pornit<br />

dragoste,viata.Un alt trup,un alt substrat cu nerãbdare spre sala de clasã unde am<br />

sufletesc si sentimental îi aducea acum cunoscut-o pe doamna dirigintã ºi pe noii<br />

aminte cuvintele scrise în greacã lui colegi. Ne-am îndreptat apoi bucuroºi spre<br />

Cristine,în acea zi în închisoareÓ Ãéá íá casã, dupã aceastã zi emoþionantã. Ne-am<br />

óå óõí÷ùñáßóåé ï èåüò ðñÝðåé cunoscut în zilele care au urmat toþi<br />

ðñþôá íá óõí÷ùñáßóåéò ôïí åáõôü profesorii ºi ne-am dat seama treptat cã<br />

1<br />

óïõ ,ce o copleºeau nu atât prin adevãrul nivelul de predare ºi cerinþele profesorilor<br />

16


sunt oarecum diferite faþã de cele cu care ne- locul lor ºi vezi cum ar fi”...<br />

am obiºnuit în gimnaziu. Pur ºi simplu nu înþeleg care e<br />

Anii de liceu ne vor solicita mai diferenþa între a fi alb, negru, mulatru...ºi cu<br />

mult deoarece cunoºtinþele ºi experienþa pe toþii ºtim foarte bine câte lucruri bune au<br />

care le vom acumula în aceastã perioadã adus oamenii de culoare! Spre exemplu,<br />

sunt foarte importante. E o noua etapã în muzica jazz...Sau gândiþi-va la Eddie<br />

viaþa noastrã de elev, o etapã superioarã. Ne- Murphy, Halle Berry, Whoopi Goldberg, Will<br />

am putut da seama cã în anii aceºtia ne Smith, Chris Rock, Denzel Washington sunt<br />

pregãtim pentru un nou drum în viaþã ºi cã numai câþiva actori de culoare de care sunt<br />

depinde de noi ce cale vom alege ºi urma. foarte sigurã cã aþi auzit cu toþii...sã nu mai<br />

spun de Tina Turner, Oprah, Tony Braxton,<br />

Beyonce, Rihanna, Whitney Huston, Naomi<br />

Cãlãuziþi cu înþelepciune de Campbell, Michael Jordan, etc. Sunt alþi<br />

dascãlii noºtri vom reuºi cu puþin noroc, cu oameni valoroºi. Nu atac nicio rasã, atac doar<br />

multã voinþã ºi perseverenþã sã ne împlinim rasismul care nu-ºi are loc în aceºti ani, în<br />

visele. care se presupune cã toatã lumea trebuie sã<br />

trãiascã în armonie ºi singura care ar pune<br />

Articol realizat de: Roºca Adrian (IX A) probleme ar fi doar tehnologia ºi<br />

modernizarea. Ura nu îºi are locul printre<br />

oameni dacã aceºtia vor sã trãiascã în<br />

libertate ºi fericire.<br />

Homofobia...un cuvânt care nici<br />

nu prea apare în DEX...homosexualitatea e<br />

un subiect tabu pentru prea mulþi oameni.<br />

Free your mind<br />

Întrebând un homofob de ce are aceste<br />

convingeri, el va spune „ Gayi sunt scârboºi,<br />

infecþi ºi ce-ai zice dacã toatã lumea ar fi<br />

gay? Unde ar fi perpetuarea speciei umane?<br />

Gayi nu sunt oameni, sunt animale, sunt<br />

Sunt una dintre persoanele care nebuni, sunt instabili! Trebuie sã scãpãm de<br />

suferã foarte uºor ºi din ceva ce altora li s-ar ei!”...aºa...niºte cuvinte grele, groaznice care<br />

pãrea nesemnificativ. Asta pentru cã mie cu siguranþã nu i-ar plãcea homofobului sã-i<br />

chiar îmi pasã. ªi pentru cã îmi pasã, mã fie adresate în nici o circumstanþã. Ca sã<br />

supãr pentru orice nedreptate sau mai ales comentez afirmaþia lui: nu existã nici o ºansã<br />

discriminare din partea societãþii, chiar dacã ca toatã populaþia Globului sã fie vreodatã<br />

nu întotdeauna o paþesc eu. În mintea mea atrasã de acelaºi sex, sau ºi dacã ar exista,<br />

toate lucrurile sunt clare. Empatia este o prin absurd, gândiþi-vã cã mãcar ar fi toatã<br />

caracteristicã de a mea ºi mi-ar place sã o lumea mulþumitã, liberã ºi fericitã, ceea ce cu<br />

aibã toþi oamenii. Dar oricum utopia tot toþii vrem, ºi nimeni nu face nimic.<br />

utopie rãmâne...aºa cã voi continua cu niºte Resemnarea din pãcate nu dã nici un semn<br />

concepte ºi idei, cu ce am eu pe suflet. Nu cã ar pleca dintre noi...În plus, nu e problema<br />

tolerez rasismul, homofobia, naþionalismul NIMÃNUI viaþa personalã a altui om. ªi gayi<br />

ºi xenofobia. sunt oameni, foarte sensibili care nu vor rãul<br />

Totul porneºte de la „ pune-te în nimãnui.<br />

17


Naþionalismul ºi xenofobia nu<br />

sunt acelaºi lucru dar îmi permit sã le<br />

comentez în acelaºi loc. Spre exemplu, de ce<br />

un spaniol ar urî un portughez? De ce sã fie<br />

InCultura<br />

un popor perfect ºi altul privit ca un nimic? E Se poate constata, cu regret, un<br />

atât de absurdã xenofobia încât îmi permit interes tot mai scazut pentru elementele<br />

sã cred cã nici adepþii ei nu ºi-o pot justifica. culturale.Modalitatile alternativã de<br />

Naþionalismul...nici el nu îºi are rostul pentru petrecere a timpului liber s-au schimbat in<br />

cã de asemenea are la bazã ura faþã de alte ultiumii ani.<br />

popoare ºi inferioritatea lor faþã de poporul In topul preferintelor tinerilor, se<br />

de care aparþine naþionalistul. afla: programele TV, calculatorul cu<br />

Chiar mã frãmântã aceste internetul, distractiile nascute din hobbyprobleme<br />

- sunt dintre puþinele probleme uri.Televizorul emana,se pare, cea mai mare<br />

care mã supãrã în fiecare zi- ºi îmi doresc sã forta de atractie, in randul lunimii<br />

aterizeze pe Pãmânt o navã din care sã contemporane. Acest mijloc de informare,<br />

coboare EMPATIA ªI TOLERANÞA, pentru cã nu-si mai are rolul sau traditional, ajungand<br />

toþi vrem LIBERTATE, PACE ªI FERICIRE ºi cu o bataie deloc. Pe langa minunatele stiri de<br />

ura de care dãm dovadã nu vom rezolva la ora 5, au aparut o serie de televiziuni, cu<br />

nimic. sedi in minunatele garsoniere bucurestene<br />

Încã ceva de la care nu mã pot – prezentand cele mai interesante,<br />

abþine...mã plimb pe stradã ºi vãd oameni n e m a i p o m e n u t e , n e m a i v a z u t e s i<br />

care dau cu piciorul în mizerii, sau chiar se sensationale –crime, scandaluri… din<br />

simt jigniþi, se enerveazã cã se împiedicã de societatea romana. Hollywood-ul nu se lasa<br />

o sticlã, de o dozã. De ce nu o ridicã?...pãi mai prejos. Baietii astia, ne incanta cu<br />

poate ar fi culmea sã se murdãreascã...dacã “filmele la minut”, sau “kilogram”. Ce mai<br />

cel care a aruncat-o nu a avut atâta respect conteaza ? ca au aceeasi poveste : A fost<br />

faþã de naturã (care oricum e distrusã), odata un politist( mai nou e si betiv),…a<br />

atunci de ce nu are el. Sunt atâtea campanii omorat pe mafioti, a scapat lumea de<br />

împotriva încãlzirii globale. Le vedem, ne teroristi…si-a luat gagica( de obicei<br />

plac, suntem de acord, dar nu facem blonda), si-a trait pana la adanci batraneti.<br />

nimica...Doar noi suntem cei care ne Telenovelele, se chinuie si mai mult sa atraga<br />

distrugem...ºi e trist... publicul – se spune ca doar pe femei, ei bine<br />

Nu aºtept nimic din partea barbati plang mai mult la ele- actiune<br />

nimãnui acum. ªi m-aº bucura ºi dacã un durand cu ani. Oricum povestea e mai<br />

singur om mãcar ar fi de acord cu mine. Am simpla, decat in cazul filmelor, cu mici<br />

vrut doar sã spun câte ceva din ce am pe deosebiri de la una –la alta : Era Hoze( asa-l<br />

suflet, daca mi s-a spus cã pot face acest striga pe el),amorezat, -dupa <strong>15</strong> episoade, o<br />

lucru. luna de lacrimi- o intalneste pe ea…apar<br />

Ar ticol realizat de: Puºcaº scorpiile si scorpionii, se mai cearta se mai<br />

Mãdãlina (X D) impaca- ca “prigoana” cu “bahmuteanca”pe<br />

urma…in ultimul episode, mor.se<br />

casatoresc, fac si o “droaie” de copii( le da,<br />

probabil, statul multi bani pentru fiecare).<br />

18


Calculatorul aflat, saracul, pe locul<br />

2 –in ciuda utilitatii lui –devine tot mai<br />

frecvent un instrument care creeaza<br />

dependenta, prin intermediul jocurilor.<br />

Absorbiti, uneori, peste masura de joc, uitam<br />

de celelalte preocupari: Trebuie sa termin<br />

jocul!Ce fac cu tema?... mai tarziu, sau, maine IRIS este formatia de hard-rock<br />

la scoala… Ce carte!? aleant depasite!, jocul "alintata" de fani "Nationala de rock a<br />

e actual. Trebuie sa-l termin inaintea lui României". Iris culege astazi aplauzele,<br />

Parpandel!... Teatru e pentru babe, superlativele, laurii unei cariere de 23<br />

concertele pentru mosi… Astfel ajungem sa (douazeci si trei) de ani. Douazeci si trei de<br />

gandim in aceste situatii. Internetul si mai ani de munca, uneori nebuna, alteori<br />

inimos – la fel, in ciuda utilitatii lui –ne dramatica, o munca desfasurata de putine<br />

furnizeaza non-stop, filme cu prostioare, ori la limita supravietuirii. Iris este astazi o<br />

iubire cruda( fata de unele etnii, legenda in viata, o legenda care canta si<br />

animale,etc)… ce sa mai? asta se pare ca-si incanta, dar la fel de usor putea fi o amintire.<br />

doresc oamenii astazi. Cristi Minculescu, poate cel mai bun solist<br />

Cea mai populara “distractie”, rock al romanilor din toate timpurile, si<br />

nascuta din hobby-uri este barfa. Iarasi, ceilalti baieti au stiut sa ramana o echipa, o<br />

foarte apreciata printre tineri, acest proces familie, ceea ce, la urma urmei, e mai<br />

se desfasoara, de obicei, in timpul pe care ar important decat orice.<br />

trebui sa-l folosim in crearea adevaratelor La concertele IRIS, de acum<br />

valori. Ce vorbesc?ati auzit:…s-a dus …a inainte merg bunicii, copiii lor, astazi parinti<br />

facut… va dati seama!!! …ce prost(a)…nu- avand pe dupa umeri nepotii bunicilor,<br />

mi vine sa cred… Ar trebui sa facem un ultimii fani ai unei legende pe care am dori-o<br />

sport din treaba aceasta, Romania ar castiga, fara sfarsit. Astfel incat “Floare de Iris” - “Iar<br />

cel putin, cateva sute de trofee… cand noi nu vom mai fi/ Va veti aminti/ Ca a<br />

Concluzia, oriunde ar fi ea, nu este fost odata Iris” - sa fie melodia cantata la<br />

foarte albastra. S-a importat de la straini, in inceputul fiecarui concert, nu in amintirea<br />

mare parte , prostia si mijloacele de a o noastra. Cunoscuti si la noi in oras, deja nici<br />

atinge. Modele , non-culturale: vedete, nu se considera oaspeti ci buni prieteni ai<br />

oameni de afaceri, s.a. Si-au deschis “piata” reghinenilor. Cei de la IRIS au incins<br />

cu succes in tara noastra. Ceea ce provoaca atmosfera de nenumarate ori in orasul<br />

aceste lucruri, incepe sa se vada clar: copii nostru.<br />

care abandoneaza scoala, analfabetii sunt in<br />

crestere ( oare va citi cineva ce-am scris?),<br />

astfel ajungandu-se la o multime de acte<br />

antisociale, nu numai in Romania, ci si din<br />

pacate, peste granitã. Vinovatul nefiind niciodata<br />

de gasit ( nici macar pe internet, sau<br />

cartea de telefon), va las pentru ca: vorba<br />

multa, saracia omului.<br />

Articol realizat de: Marginean Petru (XII D)<br />

IRIS<br />

Formatie romaneasca<br />

19


Întemeiata în 1976 de Nutu piesa lui Emil Brando - "Corabia cu pânze",<br />

Olteanu (chitara) si Emil Brando (bass), avându-l ca vocalist pe Ioan Jecan. În aceasta<br />

carora li se alatura bateristul Nelu perioada colaboreaza cu Sorin Chifiriuc<br />

Dumitrescu, trupa a trecut prin numeroase (Domino, Sfinx`80)<br />

s c h i m b a r i d e f o r m u l a , c e a m a i 1980 - relansarea trupei în formula Adrian<br />

reprezentativa fiind cea care a avut în<br />

componenta cuplul de chitaristi Nutu<br />

Ilie, Anton Hasias, Niki Dinescu, Cristi<br />

Minculescu<br />

Olteanu - Adrian Ilie, avându-l solist pe<br />

20<br />

1984 - "Iris", primul album de heavy-metal<br />

Cristian Minculescu. La mijlocul anilor `80,<br />

dupa desprinderea mai multor dizidente din România, considerat de multi fani drept<br />

(Voltaj - 1982, Incognito - 1984), are loc cel cel mai bun produs al trupei.<br />

mai important "transfer" din istoria rockului 1986 - Stabilirea componentei actuale, prin<br />

autohton, prin trecerea lui Nutu Olteanu,<br />

Marti Popescu si Dan Bittman la Holograf.<br />

venirea lui Valter Popa si Dorulet Borobeica<br />

1987 - Apare mult-asteptatul Iris II.<br />

1988 - Iris III "Nu te opri !" - Acest an a fost<br />

unul foarte agitat pentru formatie. <strong>Grup</strong>ul<br />

este suspendat, Iris fiind considerat la<br />

momentul respectiv un "adversar" periculos<br />

al regimului si totodata un exemplu negativ<br />

pentru tineretul României comuniste.<br />

1990 - Se consuma unul dintre cele mai<br />

dramatice momente din istoria grupului,<br />

când instrumentele acestuia sunt distruse<br />

într-un incendiu.<br />

1993 - IRIS V, fara doar si poate cel mai heavy<br />

Formula actuala (din 1986) a<br />

formatiei îi include pe Valter Popa (chitara), album Iris.<br />

Ion "Nelu" Dumitrescu (baterie), Doru "Boro" 1996 - Formatia semneaza un contract<br />

Borobeica (bass), Cristi Minculescu (voce). Ca valabil pe sase ani cu Zone Records, una<br />

invitat permanent apare Relu Marin (clape). dintre clauze fiind "anul si albumul" ; primul<br />

rezultat al noii colaborari este albumul<br />

Date importante: "Luna plina".<br />

1977 - Nutu Olteanu (chitara solo), Emil 1997 - Pe 17 octombrie are loc la Polivalenta<br />

Lechinteanu (chitara bass) si Nelu concertul aniversar în care are loc reunirea<br />

Dumitrescu (baterie) fondeaza Iris. majoritatii fostilor componenti.<br />

Semnificatia numelui formatiei ? Iris = o<br />

noua viziune într-un regim represiv. Mai<br />

târziu, un concert Iris va fi comparat cu<br />

câteva ore de evadare din sistem.<br />

1978 - Prima aparitie discografica, pe<br />

compilatia "Formatii de muzica rock", cu<br />

2000 - Proiectul de exceptie "Iris -<br />

Athenaeum" ; piesele clasice sunt<br />

reorchestrate pentru o inedita colaborare cu<br />

o filarmonica.<br />

2002 - Albumul "Matase alba", coincide cu


sustinute si de un turneu national sesizeaza manevra si nu acuza formatia de<br />

2005 - decembrie - apare - "Iris Maxima". solidarizare cu sistemul.<br />

2007 - În iulie, formatia cânta în deschiderea<br />

1988 - IRIS III-Nu te opri. Include legendara<br />

concertului Rolling Stones, iar pe 5<br />

octombrie are loc sarbatorirea a 30 de ani de<br />

existenta, printr-un concert extraordinar pe<br />

Aeroportul Baneasa, lansându-si totodata<br />

un dublu compact disc, intitulat "Cei Ce Vor<br />

Fi".<br />

2007 - octombrie,6 - Membrii Iris sunt<br />

"Floare de Iris", o anticipata despartire de<br />

public, în conditiile în care trupa primea tot<br />

m a i n u m e r o a s e a v e r t i z a r i c a s e<br />

preconizeaza interzicerea formatiei;<br />

momentul interzicerii trupei se apropia cu<br />

pasi repezi. Astfel, în acest an trupa a fost<br />

suspendata pe termen nelimitat în urma<br />

unui concert de pomina la Miercurea Ciuc,<br />

decorati cu Ordinul Meritul Cultural în grad picatura care a umplut paharul. În urma<br />

de Cavaler pentru promovarea rockului timp interventiilor insistente ale unor apropiati ai<br />

de 30 de ani.<br />

trupei, Iris revine în forta pe scena. În timp,<br />

"Floare de Iris" s-a transformat în imn al<br />

Discografie:<br />

formatiei. Se spune ca titulatura completa<br />

(adica surprinzatorul adaos "Nu te opri !")<br />

1984 - IRIS I, este primul album Iris si a fost<br />

produs de Electrecord. A fost momentul în<br />

care s-au împlinit patru ani cu Cristi<br />

Minculescu în componenta. Poate fi<br />

desemnat drept album disident, daca se<br />

accepta propunerea. Argumentele în<br />

sprijinul acestei afirmatii sunt piesele<br />

"Trenul fara nas" (text Adrian Paunescu) - un<br />

mesaj mai mult decât sugestiv - "[...]Hei, hei,<br />

nasule,/Da-te dumneata-ntr-o halta jos ![...]<br />

- si "Cei ce vor fi" (însusi semnatarul<br />

versurilor, poetul Mircea Dinescu, fiind<br />

considerat de multi disident, deci implicit<br />

alaturarea sa de Iris implica trupa in<br />

reprezinta pretul pe care l-a platit formatia<br />

pentru aparitia consecutiva a unui album si<br />

pentru a primi mult dorita aprobare. Iar<br />

permisul îl putea obtine numitul Romeo<br />

Vanica. Care este legatura ? "Nu te opri !" este<br />

de fapt ultima piesa de pe disc, semnata de...<br />

ati ghicit ! Romeo Vanica. O piesa pe care<br />

multi o considera nedemna de Iris. Cu atât<br />

mai putin sa dea numele albumului...<br />

1990 - IRIS IV. Album înregistrat în decembrie<br />

1989. Primul album de dupa revolutie ; totusi<br />

se mentine conventia "impusa" a versurilor<br />

cuminti.<br />

1993 - IRIS 1993- incontestabil, cel mai<br />

"miscarea de rezistenta")<br />

1987 - IRIS II, coperta extrem de îndrazneata<br />

"rebel" album Iris. Se distinge o diferenta<br />

majora fata de materialele precedente.<br />

pentru acele vremuri, cu chitaristul Angus<br />

Young (AC/DC) în plina actiune, grafica<br />

semnata Alexandru Andries. Cuprinde<br />

"Strada ta", hit de referinta Iris. Ineditul<br />

albumului îl constituie piesa "Lumea vrea<br />

Ascultând Iris V 1993 si comparându-l cu<br />

anteriorul, iti dai seama de la bun început: ori<br />

a avut loc o revolutie de proportii, ori<br />

albumul a fost înregistrat în exil "capitalist".<br />

1993 - The best of... IRIS, continând piesele de<br />

pace"; este de fapt o alegere de compromis.<br />

Pentru a salva riff-ul, se apeleaza la aceasta<br />

metoda de rezerva. Cenzura nu avea ce sa<br />

reproseze. Trucul functioneaza, iar publicul<br />

pe primul album si Iris IV. Ultimul material<br />

Iris produs de Electrecord.<br />

1996 - Luna Plina Începe noua era IRIS. Un<br />

21


1997 - IRIS 20 de ani album live înregistrat la Fiecare initiala este atribuita unui membru,<br />

Sala Polivalenta în data de 17 octombrie<br />

1997. În luna noiembrie, trupa deschide<br />

concertul Whitesnake la Bucuresti.<br />

1998 - Mirage, recompensat cu premiul<br />

în urmatoarea ordine: Boro:I-novator,<br />

Valter:R-ealist, Nelu:I-nvingator, Cristi:Sentimental.<br />

Cu prilejul acestui proiect,<br />

formatia bifeaza înca o premiera în industria<br />

muzicala autohtona: este prima trupa care<br />

pentru cel mai bun album rock al anului, un lanseaza un album cvadruplu.<br />

album "mistic", elaborat, cu melodii 2005 - IRIS Maxima, lansat pe 10 decembrie<br />

oarecum inedite ca sunet pentru Iris, cu<br />

mesaje critice, referitoare la degradarea<br />

constanta si incontrolabila a societatii.<br />

1999 - Casino - maxi-single ; include preluari<br />

la Sala Polivalenta. Ca de obicei la un recital<br />

Iris, sala era arhiplina.<br />

2007 - Cei Ce Vor Fi, lansat pe 5 octombrie pe<br />

dupa trupe deja clasice, precum Led<br />

Zeppelin, Bad Company, Thin Lizzy<br />

2000 - De vei pleca<br />

Aeroportul Baneasa, în cadrul concertului<br />

aniversar Iris - 30 de ani. Un dublu compactdisc,<br />

ce cuprinde colaborari cu nume precum<br />

Felicia Filip, Maia Morgenstern, Artan Adrian<br />

1999 - IRIS 2000, pe langa materialele noi Plesca, Tudor Chirila, Mike Godoroja, Adrian<br />

figureaza si inconfundabila "Strada ta" întro<br />

varianta reorchestrata.<br />

2000 - Athenaeum, colectie de melodii de la<br />

Despot, Vlad Mirita, Florin Chilian, Corul<br />

Accustic, Nutu Olteanu, Abis, Voodoo, Cezar<br />

Popescu, si regretatul Adrian Pintea.cam<br />

atat despre ei,dar se stie ca sa scriem despre<br />

concertul live ce a avut loc la Sala Palatului. einu ne ajung cateva pagini sau coloane ale<br />

Pe lânga membrii trupei la concert au mai unei reviste.... tot ce pot spune despre<br />

participat: Felicia Filip, Johnny Raducanu, aceasta formatie este ca au facut istorie in<br />

Florentin Milcoff, Adrian Pintea, etc. Cu muzika romaneaska,tot ceea ce fac o fac cu<br />

aceasta ocazie s-a lansat un dublu CD dar si<br />

un DVD (un an mai târziu), IRIS fiind astfel<br />

prima formatie din România care lanseaza<br />

un material discografic pe suport DVD.<br />

2002 - Da, da eu stiu-un extras de pe viitorul<br />

minte si cu mult stil!<br />

Articol Adunarea realizat de: Antal Zsuzsa de pletosi<br />

si Bojte Melinda (XI<br />

B)<br />

album "Matase alba". Pe lânga piesa<br />

omonima, figureaza "Lumina zilei" (sound<br />

modern) si câteva piese live, dintr-un<br />

concert sustinut la Brasov în 1997 - "Nu vor<br />

(sa mearga pe sârma)", "Nelu-minat" (solo<br />

baterie), "Pe ape" si "Floare de Iris"<br />

2002 - Matase Alba, album lansat pe 27<br />

septembrie, pe Aeroportul Baneasa, în<br />

cadrul concertului aniversar Iris - 25 de ani.<br />

Este invitata trupa britanica Uriah Heep, care<br />

sustine un recital de exceptie.<br />

2003 - I.R.I.S. 4MOTION, box-set de 4 cd-uri.<br />

22<br />

Dupa o saptamana incarcata,<br />

plina de teste care iti storc si ultimul neuron<br />

pe care il mai deti, dupa o saptamana in care<br />

te-ai saturat de orele pana la 3, vine si ziua<br />

miraculoasa de vineri, in care dupa-masa, la<br />

ora 8-9 la ''Fostul David'' se aduna rockerii,<br />

care mai de care mai ciudati, pletosi,<br />

imbracati colorat, unii in negru, alti cu


Carciuma, cum ii spunem noi, este intampinau, si barul era din lemn, iar acum e<br />

plina, de esti invitat sa mai ocupi loc si pe acoperit cu sticla de toate culorile stricanduscari.<br />

Ei, ce conteaza daca nu ai loc, aici cei i aspectul rustic. Mesele reci din lemn si<br />

dragi iti mai cedeaza uneori cate un locsor scaunele sunt mult mai comode fata de cum<br />

inghesuit, de pe care poti cadea doar la o erau inainte din buturuga, incat nu iti mai<br />

singura atingere de deget pe umar. Se vine sa mergi acasa!<br />

danseaza lejer, pe scena si pe mese, se canta, Si asa se tine aceasta atmosfera<br />

ce mai trebe? E chef si voie buna si un fum foarte placuta tot weekend-ul; cel mai<br />

de-l poti taia cu cutitul. Cea mai mare dureros e atunci cand te uiti la ceas si observi<br />

bucurie este anuntarea unui viitor concert. ca e timpul sa te aduni si sa pleci acasa. Dar<br />

Toti pletosii se anunta intre ei, fiecare isi da nu poti pleca fara a saluta lumea care te cam<br />

intalnire pentru a putea merge impreuna. tine inca o jumatate de ora! Iar a doua zi<br />

Partea cea mai proasta este cea cu locurile, aterizam din noua in viata cea banala si<br />

trebuie sa fi prezent pe la ore tinere ca sa aspra care nu iarta nimic de iti vine sa te<br />

ocupi cateva scaune si in cel mai fericit caz o ascunzi intr-un colt si sa plangi.<br />

masa.<br />

E raiul pe pamant cand intri si Articol realizat de: Halatiu Madalina (X D)<br />

observi cata lumea a venit, prieteni dragi<br />

care niciodata nu uita de tine chiar si cei care<br />

te cunosc doar din vedere, vin sa te salute si<br />

sa iti mai spuna cate o vorba. Fiecare sta la<br />

locul lui, ca in banca, agitatie exista, dar nu e<br />

atat de mare precum te astepti, iar cand<br />

trupele incep sa isi zdranganeasca<br />

instrumentele pe scena cea micutza incepe<br />

zapaceala. Simti cum urechiile isi fac<br />

picioare, simti basul tobelor cum se joaca in<br />

interiorul tau, asta e arta, e frumos si e<br />

Miss madisz 2oo7<br />

delectiv pentru noi! Se tin cam maxim 2 P r e g a t i r i l e p e n t r u M I S S<br />

concerte pe luna, au venit multe trupe cum MADISZ(miss pentru bococi din clasele<br />

ar fi Luna Amara, gasca din Cluj, (a fost unul maghiare)a inceput inca din vara,dar numai<br />

dintre cele mai reusite concerte din in ultimele saptamani am inceput sa<br />

carciuma), Fading Circle, (acestia sunt din organizam serios si s-a ne stresam.<br />

Miercurea Ciuc), a fost ultimul concert Miss-ul a avut loc in 16<br />

organizat. Au mai fost multe trupe de folk, a noiembrie 2007 la ora 16:00 la Clubul<br />

fost Semnal M, Gyiuri Pascu, Kumm si doua Tineretului.<br />

trupe din <strong>Reghin</strong> de rock: Empty Dreams si Acest bal deja se organizeazã de<br />

Black Diamond. In general concertele au loc multi ani la trand,dar nu toata lumea a<br />

pana la 1 noaptea iar persoanele se retrag la auzit de ea,organizatoarea principala fiind<br />

caselor doar pe la 5-6 dimineata, atat de prof.Olvedi Rozalia,cu ajutorul celei mai<br />

mult este iubita acesta incapere, in care active clase de la sectia maghiara.<br />

peretii din caramida sunt imbracati in Participanti vin de liceele orasului care sunt<br />

picturile unui tanar talent din <strong>Reghin</strong>. boboci sã vorbesc limba maghiara.<br />

Inainte erau atarnate 2 chitari care te<br />

23


In fiecare zi am tinut repetitii ca care sa poarte titlul de miss.<br />

sa ne asiguram ca totul o sa iasa bine.Zilele Astfel premiul MISS MADISZ<br />

treceau repede.A venit si ultima zi. Vineri 2007 a fost acordat Cenusaresei,Melinda<br />

am inceput repetitiile pe la ora Racz,eleva a liceului Petru Maior,din clasa a<br />

11:00,desigur ca nu putea sa mearga totul IX-B.<br />

bine,mai aparea cate o problem,pe ici pe Locul II a fost acordat Scufitei<br />

colo si miss-urile erau mai Rosii,Puscas Andreea,tot eleva a liceului<br />

dezorganizate,dar la spectacol totul a iesit Petru Maior din clasa a IX-B.<br />

foarte bine. Pe locul III s-a clasat Veggi<br />

La ora 16:00 sala era plina,era Bea,din liceul <strong>Lucian</strong> <strong>Blaga</strong>,clasa a IX-E.<br />

timpul sa incepem specatacolul.Am Premiul de MISS POPULARITY a<br />

deschis cortina si a aparut bunicuta fost acordat lui “harisnyaspipi” Nameth<br />

introducandu-se in tema balului:personaje Andreea, a fost persoana cea mai apreciata<br />

din povesti costumate dupa moda de public.<br />

secolului XIX.Participantele si-au ales De catre juriu a fost acordat si un<br />

diferite costume reprezentand pe SCUFITA premiu de Miss ORIFLAME,premiul acordat<br />

ROSIE,ALBA CA ZAPADA etc.Au pasit pe lui Eleres Andreea.<br />

scena cu multe emotii, dar fiecare<br />

participanta a fost primita cu aplauze. Multumim invitatilor nostri din<br />

Cele 10 participante au fost Disneyland si sponsorilor nostri!<br />

supuse catorva probe care sa dovedeasca<br />

abilitatile,frumusetea, dar si inteligenta lor. Articol realizat de: Bojte Melinda si Antal<br />

In mod surprinzator la proba de inteligenta Zsuzsa (XI B)<br />

toate participantele s-au descurcat destul<br />

de bine.Insa proba individuala avea sa<br />

reprezinte personalitatea si priceperea lor<br />

cel mai bine.<br />

Probele individuale au fost<br />

diferite una de alta,fiecare avand un aer<br />

original. Au fost prezentate diferite dansuri<br />

si scenete care mai de care mai interesante.<br />

Unul dintre momentele cele mai<br />

asteptate de public a fost aparitia<br />

profesorilo liceului LUCIAN BLAGA pe<br />

De când nu v-aþi<br />

mai întâlnit cu<br />

îngerul vostru<br />

pãzitor ?!<br />

scena,imbracandu-se si ei conform temei De când nu v-aþi mai întâlnit cu<br />

balului i-am intalnit pe Tarzan si Jane, îngerul vostru pãzitor ?! Probabil de mult<br />

Pantera Roz, Minnie si Mickey Mouse si timp sau probabil niciodatã.<br />

multi altii. Spectacolul "Îngeri ºi demoni" a<br />

Insa momentul culminant a fost fãcut parte din cadrul "Sãptãmânii<br />

la anuntarea castigatoarelor si l-a îngerilor" organizat la <strong>Reghin</strong>, la Casa de<br />

anuntarea MISS MADISZ 2007. Culturã "Eugen Nicoarã", fiind coordonat<br />

Sarcina cea mai grea a fost a de cãtre doamna profesoarã Boþan<br />

juriului,care dintre toate acele participante Gabriela ºi susþinut de cãtre clasele a X-a C,<br />

frumoase trebuia se aleaga doar pe una a XI-a C ºi D ºi a XII-a C.<br />

23


Acest spectacol înãlþãtor ne-a<br />

oferit prilejul fiecãruia dintre noi de a ne<br />

întâlni cu îngerul nostru pãzitor, dar ºi de a<br />

descoperi partea întunecatã din noi ºi din<br />

Colindul<br />

lume. Co l i n d atul e s te u n o b i c e i<br />

Spectacolul a debutat cu dansul stravechi, lasat tuturor oamenilor ca si o<br />

divin al îngerilor care ne-au explicat zestre spirituala. Acesta este lasat pentru a<br />

fiecãruia rolul ºi importanþa lor în viaþa unii oamenii, dar si pentru a-i intari spiritual.<br />

noastrã. Aceºti îngeri ne-au reflectat Caracteristica lor cea mai importanta o<br />

p e r f e c þ i u n e a d i v i n ã : b u n ã t a t e º i constituie repertoriul foarte bogat in datini<br />

generozitate infinitã, fiind capabili de o si credinte, realizari artistice, literare,<br />

dragoste nelimitatã ºi beneficiind mereu de muzicale… Cantecele de stea, plugusorul,<br />

o mare fericire pe care doresc sã o mersul cu capra, sorcova sunt cateva dintre<br />

împãrtãºeascã cu noi. m a n i festarile c a re f a c s a r b atorile<br />

C e a d e - a d o u a p a r t e a Craciunului unele dintre cele mai deosebite<br />

spectacolului a reprezentat o meditaþie manifestari ale poporului roman.<br />

filozoficã liberã a unor tineri aflaþi la o Primii colindatori au fost cei trei<br />

cabanã, în faþa focului, undeva unde nici pastori, care vazand lumina puternica a<br />

timpul ºi nici locul nu aveau delimitãri stelei asezate deasupra ieslei in care s-a<br />

precise, vegheaþi fiind de îngerii lor pãzitori. nascut Hristos, au mers sa-L vada. Tot acestia<br />

Apariþia demonilor nemiloºi care sunt si cei care au aceasta veste in cetatea<br />

distrug cercul perfect al îngerilor, uniunea Betleem.<br />

lor divinã a fost spectaculoasã, însã Adevaratul colind este rostit in<br />

Dumnezeu nu lasã niciodatã ca rãul sã seara de Ajun a Craciunului, cand in special<br />

învingã, Binele absolut a învins ºi de data tinerii se strang formand grupuri si pornesc<br />

aceasta. precum pastorii sa vesteasca nasterea<br />

Ce a reprezentat întâlnirea cu Mantuitorului.<br />

îngerii pentru noi ? Nimic nu ne împiedicã sã In tara noastra, in trecut, existau<br />

credem cã îngerii prezenþi în acest spectacol foarte multe obiceiuri legate de colind, in<br />

nu ar putea fi chiar cei adevãraþi pentru cã ei special in zonele rurale, obiceiuri care astazi<br />

au fost acele fiinþe cu care ne intersectãm în se intalnesc foarte rar, doar in satele mai<br />

drumul nostru, poate în circumstanþe indepartate de orase. Tinerii se adunau<br />

banale ºi care, înainte de a pleca, au rostit formand gruputi si grupuri. Acestia isi<br />

cuvinte potrivite pentru a ne lumina ºi a ne alegeau un conducator, in general o persona<br />

modifica profund viaþa. mai indrazneata, un fel de purtator de<br />

cuvant al grupului. Mai mult, acestia isi<br />

Articol realizat de: Sabau Alexandra (XI C) alegeau si cativa carausi, care aveau sarcina<br />

de a cere ceea ce primea grupul. Apoi se<br />

intalneau toate grupurile si imparteau satul<br />

pe bucati, astfel incat acestia stiau exact la<br />

care case vor merge. de aici porneu cu<br />

colindul. La fiecare casa, intreba gazda daca<br />

ii primeste. In cazul in care raspunsul era<br />

„DA!” tot grupul intra in curte si canta cateva<br />

25


colinde, care erau insotite intotdeauna de din Bloomsbutz, infiinþatã în 1836, este<br />

dansuri si urari. Apoi, gazda, care in acest alcãtuitã din facultãþi, scoli ºi instituþii<br />

timp statea in prag, ii poftea la masa si ii adiacente, care variazã de la Scoala de Studii<br />

ospata cu toate bunataturile traditionale. Pe Economice ºi Politice pânã la facultãþi de<br />

urma seful poruncea sa se mai cante si alte medicinã. Alte univresitãþi importante sunt<br />

colinde. Marimea grupului si numarul Facultea de Arte Frumoase, Facultatea<br />

colindelor depindea adesea de rangul social Regalã de Arte Dramatice, Universitatea<br />

si de starea materiala a gazdei. Regalã de Balet ºi Universitatea de Dans<br />

In ziua de azi, acest obicei al Contemporan.<br />

colindului a disparut aproape in totalitate. Londra este unul dintre cele mai<br />

Pe la sate se pastreaza doar partial, iar in mari centre ale culturii clasice ºi populare, Se<br />

zonele urbane este inlocuit, in general, cu bucurã de reputaþia unui superb teatru<br />

alte ocupatii ale tinerilor. începãnd cu secolul alXVI-lea, din timpul<br />

celui mai mare dramaturg al literaturii<br />

Articol realizat de: Iacob Rares (X A) engleze,William Shakspeare.<br />

Casa Regalã a Operei este gazda<br />

Companiei Regale de Operã ºi a Baletului<br />

Regal, în timp ce Opera Naþionalã Englezã<br />

interpetreazã opera în limba englezã la<br />

Londra<br />

Coloseul Londrei, Dansurile clasice sunt<br />

interpretate de Baletul Regal, Baletul<br />

Naþional Englez, ºi zalte câteva. Numãrul<br />

complet al orchestrelor simfonice este<br />

impresionant ºi include Orchesta Simfonicã<br />

Londra este capitala Regatului a Londrei, Orchestra Filarmornicã a Londrei<br />

Unit. Este situatã în partea de S-E a Angliei, ºi Filarmonica Regalã.<br />

de-a lungul Tamisei. Cu o populaþie de Cât despre muzee ºi galerii,<br />

aproape 7 milione de locuitori, aceastã vastã Londra însâsi este muzeu cu mai mult de<br />

metropolã este cel mai mare oraº al Europei, 2000 de ani de culturã ºi istorie. Dar conþine<br />

aceastã distincþie menþinandu-se încã din si unul dintre cele mai multe muzee (mai<br />

secolul al XVII-lea. În secolul al XIX-lea a fost mult de 100), dintre oraºele lumii. Perla<br />

cel mai mare ºi mai influenþabil oraº din coroanei culturale a Londrei este Muzeul<br />

lume, centrul unui puternic imperiu Britanic, ale cãrui galerii se intend pe o<br />

maritime. Deºi nu mai este plasat între cele distanþa de 4 kilometri, cuprinzând mai mult<br />

mai populate oraºe ale lumii, Londra rãmâne de 4 milioane de exponate. Colecþiile<br />

încã unul dintre marile centre culturale ºi muzeului variazã de la antichitatea<br />

financiare. egipteanã ºi clasicã, la piese de origine<br />

D e º i cele m a i i m p o r t a nte românã si anglo-saxonã ºi chiar China, India,<br />

universitãþi ale Marii Britanii sunt aºezate în Mesopotamia, Japonia.<br />

afara Londrei, acest oraº atrage un mare În Muzeul Victoria & Albert, poþi<br />

numãr de studenþi, oferind un mare numãr gãsi o importanþã ºi variaþã colecþie de arte<br />

de colegii, unervitãþi, academii ºi instituþii. aplicate. Artele decorative cuprind piese de<br />

Principalul element al acestei reþele<br />

educaþionale este Universitatea din Londra<br />

mobile, sculpturã ºi picturã, haine ºi bijuterii.<br />

26


Departea cealaltã astrazii putem Hill, ce are loc în fiecare an în ultima<br />

gãsi Muzeul de Stiinþe Naturale, cuprinzând sãptamânã a lunii august. Acest festival de<br />

numeroase specii de dinozauri si Muzeul de stradã originar din Caraibe este inspirat din<br />

Stiinþe care cuprinde o secþie de istorie ºi petrecerile dansate din acele locuri în anii<br />

medicinã. Muzeul Londrei, introduce pur ºi 1950. Ce mai atrãgãtor element al acestor<br />

simplu vizitatorii în istoria Londrei, parade îl constituie costumele.<br />

conducându-i prin epoci aºezate cronologic. Printre multele clãdiri ale Londrei<br />

Londra reprezintã un mare loc de putem gãsi cu usurinþã multe spaþii verzi,<br />

depozitare a artelor vestice ºi un centru al amenajate special pentru parcuri, terenuri<br />

creaþiei pentru artiºtii contemporani. de sport sau de joacã. Cel mai mare spaþiu<br />

Galeria Naþionalã din Piaþa Trafalgar conþine verde din centrul Londrei este Hyde Park,<br />

prima colecþie de artã a Marii Britanii, împreunã cu extensia sa în Grãdinile<br />

continuând piese din cele mai mari ºcoli de Kensington. Lacul Serpentine, care separã<br />

artã europene. Alaturi se aflã Galeria aceste douã unitãþi este creat pentru înot ºi<br />

Naþionalã de portrete, care conþine cursele de barcã. În partea de est, alte douã<br />

portretele britanicilor, atât cei renumiþi cat ºi parcuri, Parcul Regal, Parcul Verde ºi Parcul Sf.<br />

cei mai puþin cunoscuþi. Galeria Tate conþine James asigurã o întindere de verdeaþã ce se<br />

principalele colecþii ale artei britanice ºi a terminã în faþa Catedralei Westminster. Alte<br />

artei moderne internaþionale. Galeriile parcuri importante includ Parcul Battersea,<br />

institutului Courtalud sunt specializate în ce asigurã activitãþi pentru copii, Hamstead<br />

l u c r ã r i l e a r t º i l o r i m p r e s i o n i º t i º i Heath cu suprafeþele sale de iarbã ºi pãdure<br />

postimpresioniºti. Galeriile comerciale ºi Regent's Park unde vin asezatã Grãdina<br />

prezinta cele mai bune lucrãri dintre acelea Zoologicã a Londrei.<br />

care produse în prezent în Londra ºi pe plan Sportul ocupã un loc important în<br />

internaþional. activitãþile recreere ale cetãþenilor Londrei.<br />

Alte muzee de specialitate sunt De aceea Stadionul Wembley este foarte<br />

Muzeul Naþional al Armatei, Muzeul de renumit, stadion unde au loc meciuri între<br />

Teatru, care urmãreºte de-alungul istoriei douã echipe importante ale Londrei: Arsenal<br />

artelor interpretarii dramatice, si Muzeul ºi Tottenham Hotspur.<br />

Imaginii Dinamice, ce se axeazã pe istoria Catedrala Sf. Paul, a fost proiectatã<br />

filmului.<br />

Evenimentele culturale care au loc<br />

anual demonstreazã un mare interes pentru<br />

arta pe care il prezintã locuitorii Londrei. Cel<br />

mai cunoscut dintre festivalele de muzicã<br />

clasicã este Henry Wood Promenade<br />

Concerts, ce are loc în Royal Albert Hall, din<br />

luna iulie pânã în septembrie, ºi reprezintã o<br />

tradiþie a Londrei de sute de ani. Festivalul<br />

Filmului din Londra, ce are loc în<br />

cinematografele din oraº, în luna noiembrie,<br />

prezintã cele mai bune filme contemporane<br />

din tatã lumea. Unul din cele mai mari<br />

evenimente publice este Carnavalul Notting<br />

de Sir Christopher Wren, iar lucrarile au<br />

început la nouã ani dupã ce catedrala<br />

medievalã a ars în timpul Marelui Incendiu.<br />

Catedral a fost restauratã intens în ultimii<br />

ani. Exteriorul a fost curãþat, iar vitraliile<br />

puternic afectate de bombele din timpul<br />

rãzboiului au fost înlocuite cu geamurile<br />

simple (aºa cum era specificat în proiectul lui<br />

Christopher Wren).<br />

În aceastã catedralã poþi urca<br />

pânã la Galeria ªoaptelor din dom, unde o<br />

ºoaptã este auzitã din orice parte a domului;<br />

apoi în Galeria Pietrelor de unde se poate<br />

27


iar galeria aurie se afla în vârful domului. trimitã potopul.<br />

ªtim cã Dumnezeu a ales sã<br />

salveze doar familia lui Noe ºi pe aceasta,<br />

datoritã faptului cã erau oameni buni ºi<br />

loiali, cu mare fricã de Dumnezeu.<br />

Dupã aceastã perioada de timp,<br />

oamenii au reînceput sã pãcãtuiascã.<br />

Pãcatele au devenit din ce în ce mai multe ºi<br />

din ce în ce mai grave.<br />

Prin pãcate cele 10 Porunci<br />

(Decalogul), pe care Dumnezeu i le-a dat lui<br />

Moise pe când acesta conducea evreii în<br />

fuga lor în Egipt, sunt încãlcate.<br />

Astfel încat oamenii au început sã<br />

comitã crime, au început sã fure. În ziua de<br />

azi oamenii se jignesc ºi chiar se rãzboiesc în<br />

loc sã fie uniþi. Fiecare om este de partea þarii<br />

sale, iar cum fiecare þarã doreºte sã fie<br />

suzeranã, oamenii ajung sã poarte rãzboaie<br />

urmate de suferinþã, tristeþe ºi chiar moarte.<br />

Astãzi se comit pãcate foarte<br />

grave ºi foarte multe. În fiecare zi în aceastã<br />

Lume mare se petrec multe fapte rele.<br />

Dupã cum ºtim, una dintre tainele<br />

Bisericii este „Spovedania”. Pãcatele unui om<br />

pot fi iertate dacã acestea le marturiseºti<br />

preotzlzi ºi se cãieºte cu adevar.<br />

Din pãcate nici “Spovedania” nu<br />

Pãcatul<br />

mai este atât de des practicatã, dacã se<br />

poate spune aºa.<br />

Cei care îºî împãrtãºesc pãcatele ºi<br />

respectã cu sfinþenie tainele Bisericii sunt de<br />

Pãcatul are aceeaºi vechime ca ºi cele mai multe ori oamenii mai în vârstã, dar<br />

Lumea. Înca de atunci, oamenii au început sã ºi cei care se simt foarte apropiaþi de<br />

pãcãtuiascã. Dumnezeu.<br />

Stãmoºii noºtrii, Adam ºi Eva, au Împartãºirea pãcatelor dar ºi<br />

comis primul pãcat prin nerespectarea evitarea comiterii lor, sunt cea mai bunã cale<br />

cuvântului lui Dumnezeu. pentru a ajunge la Mântuire.<br />

Dupã ce Dumnezeu a descoperit<br />

pafta celor doi, atât Adam cât ºi Eva, au fost Articol realizat de: Lumm Georgiana-Karina<br />

aspru pedepsiþi. De atunci oamenii au<br />

început sã pãcãtuiascã din ce în ce mai mult,<br />

pânã când Dumnezeu a vrut sã elibereze<br />

Lumea de toþi oamenii ºi atunci a hotãrât sã<br />

28


Bancuri<br />

Ardeleanul soseste cu intirziere la<br />

impartirea darurilor, iar Dumnezeu ii spune<br />

amarit:<br />

- Imi pare rau de tine, nu mi-a mai ramas<br />

decit frumusetea si prostia, fiule, ce sa-ti fac?<br />

Invatatoarea la scoala ii intreaba pe copii: Alege-ti.<br />

- Vasilica, ce-i tatal tau?<br />

- Gunoier.<br />

- Apoi, Doamne, frumusetea-i trecatoare.<br />

- Nu se spune gunoier, ci lucrator la<br />

Salubritate. Petrica, ce-i tatal tau?<br />

*<br />

- Gropar. - Stiti de ce nu merg ardelenii la cules de<br />

- Nu se spune gropar, ci lucrator la Pompe melci?<br />

Funebre. Bula ce-i tatal tau? - Nu, de ce?<br />

- DJ la Mystic Club. - Pai vede ardeleanul un melc pe jos: no, mai,<br />

- Cum adica? uite un melc! Si pina se apleaca dupa el<br />

- Clopotar la biserica. melcul: ZDUP ! in tufis....<br />

* *<br />

Bula la scoala. Doi serpi merg pe strada si ii zice un sarpe<br />

Invatatoarea ii intreba pe toti: celuilalt:<br />

- Ce avem de la porc? - Mai, noi nu ssantem veninossi?<br />

Un elev: - Nu, ma, dar de ce intrebii?<br />

- Carne! - De curioss...<br />

- Ce avem de la gaina? Mai sta putin.<br />

Un elev: - Ma, noi ssigur nu ssuntem veninossi?<br />

- Oua! - Deja ma enervezi! De ce ma tot intrebi?<br />

- Ce avem de la o vaca? - Cred ca mi-am musscat limba...<br />

La care Bula:<br />

- Teme acasa...<br />

- Ce are 4 labe si o mana?<br />

- Un dobermann care s-a jucat cu postasu'...<br />

* Articol realizat de: Sebesi Mihaly (XI A)<br />

*<br />

- De ce Dumnezeu l-a creat pe Adam<br />

inaintea Evei?<br />

- Pentru ca intodeauna este nevoie de o<br />

schita inainte de a creea o opera desavarsita.<br />

*<br />

30


Poze amuzante<br />

31

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!