De ce nu se amenajează Jiul? - Viata in Gorj

8 • Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010 Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010 • 9COMUNITATESăptămâna trecută, Băile de la Săcelu şi-auSăptămâna trecută, Băile de la Săcelu şi-audeschis oficial porţile pentru turiştii care vor, şideschis oficial porţile pentru turiştii care vor, şiîn această vară, să le treacă pragul. Plaja curatăîn această vară, să le treacă pragul. Plaja curatăşi staţiunea aranjată ca de sărbătoare aşteptaşi staţiunea aranjată ca de sărbătoare aşteptaprimii turişti care nu au întârziat să apară.primii turişti care nu au întârziat să apară.Conducerea Bazei de Tratament Săcelu, alăturiConducerea Bazei de Tratament Săcelu, alăturide reprezentanţi ai Societăţii Naţionale a Lignituluide reprezentanţi ai Societăţii Naţionale a LignituluiOltenia, de reprezentanţi ai autorităţii judeţene, deOltenia, de reprezentanţi ai autorităţii judeţene, deoameni politici şi de cetăţeni ai judeţului aflaţi înoameni politici şi de cetăţeni ai judeţului aflaţi înzonă, au participat la deschiderea sezonului estival.zonă, au participat la deschiderea sezonului estival.Cu această ocazie a fost lansat volumulCu această ocazie a fost lansat volumul„Băile Săcelu, un tezaur natural” scris de„Băile Săcelu, un tezaur natural” scris deConstantin Câşlaru, lansat odată cu împlinirea aConstantin Câşlaru, lansat odată cu împlinirea a1735 de ani de la prima atestare documentară a1735 de ani de la prima atestare documentară astaţiunii (275-2010).staţiunii (275-2010).Nicolae Rotaru, directorul Bazei deNicolae Rotaru, directorul Bazei deTratament Săcelu, a fost gazda evenimentului,Tratament Săcelu, a fost gazda evenimentului,menţionând faptul că, anual, prin Săcelu trec înmenţionând faptul că, anual, prin Săcelu trec înjur de 30.000 de persoane pentru a-şi îngriji săjurde 30.000 de persoane pentru a-şi îngriji sănătatea.A mai specificat şi faptul că sunt depunătatea.A mai specificat şi faptul că sunt depuseeforturi deosebite pentru a spori capacitatease eforturi deosebite pentru a spori capacitateade funcţionare a staţiunii şi pentru a putea dedefuncţionare a staţiunii şi pentru a putea deserviîn număr cât mai mare diferite categoriiservi în număr cât mai mare diferite categoriide persoane. „Băile Săcelu au fost cândva o ledepersoane. „Băile Săcelu au fost cândva o legendă”spune Nicole Rotaru… „Veniţi la Săcelugendă” spune Nicole Rotaru… „Veniţi la Săceluşi veţi vedea că legenda este adevărată”.şi veţi vedea că legenda este adevărată”. M.O.M.O.Băile Săcelu şi-audeschis porţileÎncepe recensământul agricol 2010În urmă cu o săptămână, Prefectura Gorj aÎn urmă cu o săptămână, Prefectura Gorj aţinut şedinţa de instruire a secretarilor şi agenţinutşedinţa de instruire a secretarilor şi agenţiloragricoli din cadrul primăriilor cu privire laţilor agricoli din cadrul primăriilor cu privire laîmpărţirea teritoriului localităţilor în sectoare şiîmpărţirea teritoriului localităţilor în sectoare şisecţii de recensământ, în vederea efectuăriisecţii de recensământ, în vederea efectuăriiRecensământului General Agricol 2010.Recensământului General Agricol 2010.Celor prezenţi la instruire le-a fost pre-Celor prezenţi la instruire le-a fost prezentatconţinutul şi modul de completare azentat conţinutul şi modul de completare acelor patru tipuri de formulare necesare acticelorpatru tipuri de formulare necesare activităţilorde delimitare a teritoriului localităţivităţilorde delimitare a teritoriului localităţilorîn sectoare şi secţii de recensământ, delor în sectoare şi secţii de recensământ, deasemenea, reprezentanţii Direcţiei Judeţeneasemenea, reprezentanţii Direcţiei Judeţenede Statistică Gorj au arătat celor prezenţi prodeStatistică Gorj au arătat celor prezenţi procedurade stabilire a numărului de sectoare şicedura de stabilire a numărului de sectoare şisecţii de recensământ. La delimitarea acestuisecţii de recensământ. La delimitarea acestuinumăr s-a ţinut seama de prevederile din nornumărs-a ţinut seama de prevederile din normeleprivind împărţirea localităţilor în secmeleprivind împărţirea localităţilor în sectoareşi secţii de recensământ aprobate detoare şi secţii de recensământ aprobate deComisia Centrală, prin care se precizează căComisia Centrală, prin care se precizează căun sector de recensământ se constituie dinun sector de recensământ se constituie din180-200 gospodării individuale, iar o secţie180-200 gospodării individuale, iar o secţiedin 5-7 sectoare. S-a atras atenţia că estedin 5-7 sectoare. S-a atras atenţia că esteobligatorie încadrarea în numărul de sectoareobligatorie încadrarea în numărul de sectoarealocate şi numai în cazuri cu totul deosebite,alocate şi numai în cazuri cu totul deosebite,cu motivaţii întemeiate, se poate apela la seccumotivaţii întemeiate, se poate apela la sectoarelede rezervă.toarele de rezervă.În perioada iulie 2010 - martie 2011, auto-În perioada iulie 2010 - martie 2011, autorităţileadministraţiei publice locale nu mairităţile administraţiei publice locale nu maiefectuează schimbări de denumiri ale străzilorefectuează schimbări de denumiri ale străzilorsau renumerotări ale clădirilor.sau renumerotări ale clădirilor.Stimată doamnă director, aş vrea să ne re-Stimată doamnă director, aş vrea să ne reîntoarcemîn timp, când eraţi o tânără absolîntoarcemîn timp, când eraţi o tânără absolventăa Facultăţii de filologie, optimistă, înventă a Facultăţii de filologie, optimistă, încăutarea unui loc de muncă pe măsura aştepcăutareaunui loc de muncă pe măsura aşteptărilordar şi a pregătirii...tărilor dar şi a pregătirii...Eu am fost dascăl şi am crezut că rămân das-Eu am fost dascăl şi am crezut că rămân dascăltoată viaţa. După zece ani de învăţământ, încăl toată viaţa. După zece ani de învăţământ, înjudeţul Vâlcea, învăţământ în mediul rural şi înjudeţul Vâlcea, învăţământ în mediul rural şi încondiţiile acelea în care toamna şi vara făceaicondiţiile acelea în care toamna şi vara făceaipractică agricolă cu elevii, de plăcere şi de drag, apractică agricolă cu elevii, de plăcere şi de drag, afost aşa un soi de revoltă, mi se părea că suntem lafost aşa un soi de revoltă, mi se părea că suntem ladispoziţia administraţiei locale. Aveai uneori pridispoziţiaadministraţiei locale. Aveai uneori primaricu şapte clase şi veneau să-ţi dea lecţii demari cu şapte clase şi veneau să-ţi dea lecţii dedidactică şi de tot ce vrei. Şi am spus: „probabil, îndidactică şi de tot ce vrei. Şi am spus: „probabil, înmediul citadin lucrurile stau altfel...” Şi atunci mimediulcitadin lucrurile stau altfel...” Şi atunci miamdorit schimbarea din rural în citadin. Dar nuam dorit schimbarea din rural în citadin. Dar nuera uşor să intri în mediul citadin în învăţământ,era uşor să intri în mediul citadin în învăţământ,posturile erau puţine şi pentru limbi străine, la vreposturileerau puţine şi pentru limbi străine, la vremeaaceea. Şi pentru că soţul era gorjean, până lamea aceea. Şi pentru că soţul era gorjean, până laurmă, din Vâlcea am ajuns în judeţul Gorj. Dar nuurmă, din Vâlcea am ajuns în judeţul Gorj. Dar nuam ajuns în învăţământ. Am şi făcut o plimbare peam ajuns în învăţământ. Am şi făcut o plimbare pela sediul Inspectoratului Şcolar şi nici vorbă. Amla sediul Inspectoratului Şcolar şi nici vorbă. Amvăzut aglomeraţia, am înţeles cum stau lucrurile.văzut aglomeraţia, am înţeles cum stau lucrurile.Şi, în final, am ajuns în industrie. E adevărat că,Şi, în final, am ajuns în industrie. E adevărat că,printr-o cunoştinţă, am aflat de postul de laprintr-o cunoştinţă, am aflat de postul de laRovinari, de la Termocentrala Rovinari. Era unRovinari, de la Termocentrala Rovinari. Era unpost de translator pentru asistenţa tehnică francepostde translator pentru asistenţa tehnică franceză.Era perioada în care se construiau grupurile deză. Era perioada în care se construiau grupurile de2x330 kw la Rovinari, grupurile franco-germane,2x330 kw la Rovinari, grupurile franco-germane,Şi erau două asistenţe tehnice care asigurau con-Şi erau două asistenţe tehnice care asigurau construcţia,o asistenţă tehnică germană şi una francestrucţia,o asistenţă tehnică germană şi una franceză.Fiecare avea câte un translator pentru traduceză.Fiecare avea câte un translator pentru traducereadocumentaţiei tehnice, pentru traduceri înrea documentaţiei tehnice, pentru traduceri înşedinţele cu toţi factorii de răspundere. Şi atunci,şedinţele cu toţi factorii de răspundere. Şi atunci,doi ani de zile mi-am petrecut la Rovinari, făcânddoi ani de zile mi-am petrecut la Rovinari, făcândnaveta şi văzând ce înseamnă munca în industrie,naveta şi văzând ce înseamnă munca în industrie,nu neapărat pe platformă, pe care am cunoscut-onu neapărat pe platformă, pe care am cunoscut-odoar în postura de interpret, de translator. A fost odoar în postura de interpret, de translator. A fost oexperienţă extraordinară pentru mine. Noroculexperienţă extraordinară pentru mine. Noroculmeu a fost că venisem după cursuri internaţionalemeu a fost că venisem după cursuri internaţionalede la Braşov, de trei săptămâni de zile, cu dascălide la Braşov, de trei săptămâni de zile, cu dascălifrancezi. Mi-au prins foarte bine acele cursuri,francezi. Mi-au prins foarte bine acele cursuri,deşi erau teoretice şi erau prin învăţământ şi nudeşi erau teoretice şi erau prin învăţământ şi nuaveau nimic comun cu industria, însă din punct deaveau nimic comun cu industria, însă din punct devedere al limbajului, al exprimării în limba franvedereal limbajului, al exprimării în limba franceză,al dialogului, au fost extraordinare. Aici eraceză, al dialogului, au fost extraordinare. Aici erao îmbinare între limbajul tehnic dar şi cel obişnuit,o îmbinare între limbajul tehnic dar şi cel obişnuit,în care să asigure acea relaţie între români şi franîncare să asigure acea relaţie între români şi franceziori de câte ori era nevoie.cezi ori de câte ori era nevoie.Şi totuşi, cum aţi ajuns la bibliotecă?Şi totuşi, cum aţi ajuns la bibliotecă?La bibliotecă, după ce s-a încheiat misiuneaLa bibliotecă, după ce s-a încheiat misiuneaasistenţei tehnice, nu-mi găseam rostul laasistenţei tehnice, nu-mi găseam rostul laRovinari. Eram de formaţie filolog şi atunci aRovinari. Eram de formaţie filolog şi atunci atrebuit să-mi caut în altă parte. Învăţământul eratrebuit să-mi caut în altă parte. Învăţământul eranepermisiv şi am ajuns la bibliotecă, ca biblionepermisivşi am ajuns la bibliotecă, ca bibliotecar,direct la sala de lectură. Acela a fost locultecar, direct la sala de lectură. Acela a fost loculmeu de muncă până în 1990, din 1978, ca simmeude muncă până în 1990, din 1978, ca simplubibliotecar, şi în care, culmea ironiei!... deşiplu bibliotecar, şi în care, culmea ironiei!... deşinu eram membru de partid, răspundeam şi denu eram membru de partid, răspundeam şi deceea ce numim noi acum valorificarea colecţiiceeace numim noi acum valorificarea colecţiilor,activitatea culturală. Atunci se numea prolor,activitatea culturală. Atunci se numea propagandăa cărţii. Eu făceam şi acele activităţi şipagandă a cărţii. Eu făceam şi acele activităţi şiaşa am cunoscut fabricile şi uzinele din vremeaaşa am cunoscut fabricile şi uzinele din vremeaaceea. Deci nu-mi este străin nici Combinatulaceea. Deci nu-mi este străin nici Combinatulde prelucrare a lemnului şi Fabrica de confecţii,de prelucrare a lemnului şi Fabrica de confecţii,nici Maşini-Unelte, nici Bârseştiul, nici Sadu.nici Maşini-Unelte, nici Bârseştiul, nici Sadu.Am cunoscut activitatea tinerilor mai ales, pen-Am cunoscut activitatea tinerilor mai ales, pentruei se făceau toate activităţile culturale, pentruei se făceau toate activităţile culturale, pentrutineri şi pentru femei, în general. Şi am stattru tineri şi pentru femei, în general. Şi am statcuminte la sala de lectură, ca bibliotecar, pânăcuminte la sala de lectură, ca bibliotecar, pânăîn ianuarie 1990, când s-a întâmplat ce s-a înînianuarie 1990, când s-a întâmplat ce s-a întâmplat...Se întâmplase, de fapt, în decembrie,tâmplat... Se întâmplase, de fapt, în decembrie,şi, în absenţa mea, am devenit directorulşi, în absenţa mea, am devenit directorulBibliotecii judeţene. Au fost şi din cei care mi-Bibliotecii judeţene. Au fost şi din cei care miauapreciat activitatea iar colectivul de aici aau apreciat activitatea iar colectivul de aici afost majoritar de partea mea. Iar din parteafost majoritar de partea mea. Iar din parteaFSN-ului, cred că aşa se numea pe atunci, re-FSN-ului, cred că aşa se numea pe atunci, reprezentantulnumărul unu a fost regretatul proprezentantulnumărul unu a fost regretatul profesorTitu Rădoi. A fost o muncă frumoasă, înfesor Titu Rădoi. A fost o muncă frumoasă, înaceastă relaţie cu cărţile şi cititorii, plină de saaceastărelaţie cu cărţile şi cititorii, plină de satisfacţii,cu atâtea acţiuni frumoase, mereu întisfacţii, cu atâtea acţiuni frumoase, mereu înmijlocul cititorilor dar şi al scriitorilor, căreiamijlocul cititorilor dar şi al scriitorilor, căreiam-am dedicat fără nicio reţinere, încât nici num-am dedicat fără nicio reţinere, încât nici nuam observat cum trec anii, încât să realizez căam observat cum trec anii, încât să realizez cătoate au şi un final neaşteptat...toate au şi un final neaşteptat...Exact. Aţi ajuns la un punct de la care pri-Exact. Aţi ajuns la un punct de la care priviţiînapoi tot drumul străbătut, un drum alviţi înapoi tot drumul străbătut, un drum alvieţii dvs., când parcă trăiţi acea emoţie a abavieţiidvs., când parcă trăiţi acea emoţie a abateriide la acest drum, cu care eraţi obişnuită,terii de la acest drum, cu care eraţi obişnuită,străbătându-l zi de zi, urmând de data aceastastrăbătându-l zi de zi, urmând de data aceastasă faceţi un popas pentru odihnă, atât de binesăfaceţi un popas pentru odihnă, atât de binemeritat,lăsând pe altcineva să preia ştafeta.meritat, lăsând pe altcineva să preia ştafeta.Ce emoţii vă încearcă la acest ceas?Ce emoţii vă încearcă la acest ceas?Încerc să-mi imaginez cum va fi şi încercÎncerc să-mi imaginez cum va fi şi încercsă-mi organizez timpul. Îmi dau seama că amsă-mi organizez timpul. Îmi dau seama că amnevoie de o perioadă de... tranziţie, cum se spunevoiede o perioadă de... tranziţie, cum se spune,să mă ferească Dumnezeu de tranziţia rone,să mă ferească Dumnezeu de tranziţia românească!,să nu dureze atât de mult. Sper sămânească!, să nu dureze atât de mult. Sper săfie o tranziţie scurtă. Adică să trec de la un tipfie o tranziţie scurtă. Adică să trec de la un tipde activitate, de zece-douăsprezece ore pe zi, dede activitate, de zece-douăsprezece ore pe zi, decele mai multe ori, în care nu aveam vreme săcele mai multe ori, în care nu aveam vreme sămă gândesc când ajung acasă sau la ai mei, cemă gândesc când ajung acasă sau la ai mei, cefac, unde se află, dacă se descurcă, norocul meufac, unde se află, dacă se descurcă, norocul meucă m-au înţeles şi m-au sprijinit, la cu totul altcăm-au înţeles şi m-au sprijinit, la cu totul altceva...în extrema cealaltă, în care casa şi famiceva...în extrema cealaltă, în care casa şi familiaajung de data asta pe primul plan, pentru călia ajung de data asta pe primul plan, pentru căacei douăzeci de ani, ca director al bibliotecii,acei douăzeci de ani, ca director al bibliotecii,nu prea au fost şi nu aveau cum să fie pe primulnu prea au fost şi nu aveau cum să fie pe primulplan, ca gospodină, uneori atingând poate oplan, ca gospodină, uneori atingând poate ouşoară egalitate, dar pe primul plan niciodată.uşoară egalitate, dar pe primul plan niciodată.Întâi îmi doresc să mă liniştesc, să mă odih-Întâi îmi doresc să mă liniştesc, să mă odihnesc,simt nevoia să mă şi odihnesc. După atâtanesc, simt nevoia să mă şi odihnesc. După atâtavreme, nu am avut nici concedii... Nu reproşezvreme, nu am avut nici concedii... Nu reproşeznimănui că nu am avut concedii mai mult denimănui că nu am avut concedii mai mult decinci, şase zile într-un an, din cele douăzeci şicinci, şase zile într-un an, din cele douăzeci şicinci din câte aveam dreptul. De fiecare dată îmicinci din câte aveam dreptul. De fiecare dată îmispuneam: „o să le iau în luna următoare... o să lespuneam: „o să le iau în luna următoare... o să leiau în luna următoare...” Şi intervenea altceva şi,iau în luna următoare...” Şi intervenea altceva şi,dacă intervenea, ajungeam la serviciu şi renundacăintervenea, ajungeam la serviciu şi renunţamla acele zile, amânând mereu. Nu aş mai sfăţamla acele zile, amânând mereu. Nu aş mai sfătuiacum, drept să spun, privind înapoi, nu aş maitui acum, drept să spun, privind înapoi, nu aş maisfătui pe nimeni să facă... chiar atâtea sacrificii.sfătui pe nimeni să facă... chiar atâtea sacrificii.Pentru că, din păcate, nu vreau să fiu înţeleasăPentru că, din păcate, nu vreau să fiu înţeleasăgreşit, nu regret că am procedat astfel, dar nici nugreşit, nu regret că am procedat astfel, dar nici nusunt foarte încântată că... procedând aşa, prisuntfoarte încântată că... procedând aşa, primeştialtceva în schimb... Nu m-am aşteptat şimeşti altceva în schimb... Nu m-am aşteptat şinici nu am avut nişte aşteptări formidabile de lanici nu am avut nişte aşteptări formidabile de lanimeni, suntem români, suntem oameni, cu prenimeni,suntem români, suntem oameni, cu pre-Vine vremea, vremea trece... Nici nu observi cum trece timpul, preocupat de atâtea lucruri, mereu în criză de timp, dornic să rezolvi cât mai multe, dacăVine vremea, vremea trece... Nici nu observi cum trece timpul, preocupat de atâtea lucruri, mereu în criză de timp, dornic să rezolvi cât mai multe, dacănu cel puţin pe cele pe linie de serviciu, care nu suferă amânare. Căci de restul, cum ar fi cele personale, ai zis mereu că este timp. Nici nu ţi-ai dat seamanu cel puţin pe cele pe linie de serviciu, care nu suferă amânare. Căci de restul, cum ar fi cele personale, ai zis mereu că este timp. Nici nu ţi-ai dat seamacând copilul a crescut, printre străini, şcolindu-se. Când soţului i-au dat primii ghiocei la tâmple... Şi brusc, te trezeşti în faţa unui fapt împlinit, pe carecând copilul a crescut, printre străini, şcolindu-se. Când soţului i-au dat primii ghiocei la tâmple... Şi brusc, te trezeşti în faţa unui fapt împlinit, pe carenu-l mai poţi amâna. Ieşirea în pensie. Ciudate sentimente. Te trezeşti la marginea unei lumi cu care te obişnuisei, trăind în ea zi de zi, dăruindu-te cu trupnu-l mai poţi amâna. Ieşirea în pensie. Ciudate sentimente. Te trezeşti la marginea unei lumi cu care te obişnuisei, trăind în ea zi de zi, dăruindu-te cu trupşi suflet, cu sacrificii şi bucurii, cu realizări şi nerealizări. Parcă ar fi o oră de bilanţ. Şi brusc pe buze îţi încolţeşte această întrebare: ce voi face de mâine?,şi suflet, cu sacrificii şi bucurii, cu realizări şi nerealizări. Parcă ar fi o oră de bilanţ. Şi brusc pe buze îţi încolţeşte această întrebare: ce voi face de mâine?,fiind luat pe nepregătite, aşa, dintr-o dată. Când va trebui să te desparţi de această lume, realizând că de mâine va începe altă viaţă, de la zero. De datafiind luat pe nepregătite, aşa, dintr-o dată. Când va trebui să te desparţi de această lume, realizând că de mâine va începe altă viaţă, de la zero. De dataaceasta ca pensionar. Şi te năpădesc tot felul de gânduri, de regrete, de tristeţe înăbuşită, de neputinţă. Asta este viaţa, concluzionăm, revenind la realitate.aceasta ca pensionar. Şi te năpădesc tot felul de gânduri, de regrete, de tristeţe înăbuşită, de neputinţă. Asta este viaţa, concluzionăm, revenind la realitate.Cam la aceste încercări este supusă acum şi Alexandra Andrei, încă director al Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”, la ora când am invitat-o la acest di-Cam la aceste încercări este supusă acum şi Alexandra Andrei, încă director al Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”, la ora când am invitat-o la acest dialog,parcă regretând ceva anume, ce nu se mai spune într-o astfel de împrejurare, când ai senzaţia că unii „apropiaţi” şi-au întors faţa de la tine...alog, parcă regretând ceva anume, ce nu se mai spune într-o astfel de împrejurare, când ai senzaţia că unii „apropiaţi” şi-au întors faţa de la tine...O VIAŢĂ, ÎN SLUJBA CĂRŢII ŞI A CITITORILOR„A fost o muncă frumoasăşi plină de satisfacţii”Sperăm ca rândurile de faţă să nu deranjezeSperăm ca rândurile de faţă să nu deranjezepe nimeni, ci mai curând să constituie un impenimeni, ci mai curând să constituie un imboldpentru cei în drept să-l reamenajeze saubold pentru cei în drept să-l reamenajeze saupoate or fi uitat de existenţa lui, luaţi cu altepoate or fi uitat de existenţa lui, luaţi cu altetreburi mult mai arzătoare, existând şi o a douatreburi mult mai arzătoare, existând şi o a douaalternativă, scoaterea la licitaţie pentru ca bazialternativă,scoaterea la licitaţie pentru ca bazinulsă fie preluat de un investitor interesat sănul să fie preluat de un investitor interesat săfacă ceva în acest sens.facă ceva în acest sens.Documentarea noastră a pornit de la sesiză-Documentarea noastră a pornit de la sesizărileunor târgujieni interesaţi de funcţionarearile unor târgujieni interesaţi de funcţionareaacestui ştrand atât pentru ei cât şi pentru copiiacestui ştrand atât pentru ei cât şi pentru copiimai mici, aici fiind mai linişte şi în... aer liber,mai mici, aici fiind mai linişte şi în... aer liber,faţă de celălalt ştrand, „al fostului partid”. Înfaţă de celălalt ştrand, „al fostului partid”. Înceea ce îi priveşte pe copii, sub 10 ani, mai alesceea ce îi priveşte pe copii, sub 10 ani, mai alescei interesaţi să înveţe înotul, se poate amenajacei interesaţi să înveţe înotul, se poate amenajao parte a bazinului spre celălalt capăt, unde apao parte a bazinului spre celălalt capăt, unde apaeste mai mică, şi pot fi supravegheaţi de un inestemai mică, şi pot fi supravegheaţi de un instructorsau chiar de părinţi, ne sugerează aceşstructorsau chiar de părinţi, ne sugerează aceştiaconvinşi că încă nu este prea târziu şi se maitia convinşi că încă nu este prea târziu şi se maipoate face ceva.poate face ceva.Deplasându-ne la faţa locului, am constatatDeplasându-ne la faţa locului, am constatatcu amărăciune că ştrandul cel vechi, din incintacu amărăciune că ştrandul cel vechi, din incintaStadionului Municipal, a fost dat uitării, bazi-Stadionului Municipal, a fost dat uitării, bazinulfiind gol, iar de jur-împrejur, în locul plajeinul fiind gol, iar de jur-împrejur, în locul plajeicu nisip, terenul a fost năpădit de bălării, cum lacu nisip, terenul a fost năpădit de bălării, cum lafel de bine rugina a înflorit pe trambuline, ca săfel de bine rugina a înflorit pe trambuline, ca sănu mai vorbim de partea din lemnărie, grătarelenu mai vorbim de partea din lemnărie, grătarelede la duşuri, cabinele şi iar trambulinele.de la duşuri, cabinele şi iar trambulinele.Sperăm şi noi că încă nu este prea târziu,Sperăm şi noi că încă nu este prea târziu,încât cei în drept să facă acest pas, să facă oîncât cei în drept să facă acest pas, să facă oadevărată surpriză pentru iubitorii de înot, prinadevărată surpriză pentru iubitorii de înot, prindarea în folosinţă a ştrandului. Dar anul acestadarea în folosinţă a ştrandului. Dar anul acestaşi nu la anul...şi nu la anul...Vom reveni neapărat, cu o relatare mai am-Vom reveni neapărat, cu o relatare mai amplăde la faţa locului.plă de la faţa locului.E. TerenteE. TerenteŞtrandul municipal– o relicvă a nepăsării?!Ah, căldura de laetajele superioareIng. Bebe Voinescu, pensionar, Târgu-Jiu:Ing. Bebe Voinescu, pensionar, Târgu-Jiu:Înţeleg că aproape toate blocurile din municipiulÎnţeleg că aproape toate blocurile din municipiulnostru sunt făcute de pe vremea Împuşcatului,nostru sunt făcute de pe vremea Împuşcatului,dar nu avem ce să le reproşăm atâta timp cât îndar nu avem ce să le reproşăm atâta timp cât înregimul de tristă amintire aşa lucrau constructoregimulde tristă amintire aşa lucrau constructorii,în viziunea arhitecţilor de la acea vreme. Darrii, în viziunea arhitecţilor de la acea vreme. Darse pare că şi în cei 20 de ani de la revoluţie încoasepare că şi în cei 20 de ani de la revoluţie încoaceau rămas aceiaşi specialişti, ai lui Peşte, fiindceau rămas aceiaşi specialişti, ai lui Peşte, fiindcănu s-a văzut nimic nou în oraşul nostru. Parcăcă nu s-a văzut nimic nou în oraşul nostru. Parcănici nu-i interesează soarta noastră. Şi vin cu urnicinu-i interesează soarta noastră. Şi vin cu următoareaproblemă cu care se confruntă locatariimătoarea problemă cu care se confruntă locatariide la etajele superioare şi nu-i aude nimeni, dede la etajele superioare şi nu-i aude nimeni, deparcă ei ar fi ai nimănui. Este vorba despre teraparcăei ar fi ai nimănui. Este vorba despre teraseleblocurilor, aşa zisele acoperişuri, care varasele blocurilor, aşa zisele acoperişuri, care varadevin adevărate „cuptoare cu microunde”, de nudevin adevărate „cuptoare cu microunde”, de numai poţi sta în casă din cauza căldurii înăbuşitoamaipoţi sta în casă din cauza căldurii înăbuşitoare,insuportabile. Te uiţi cum te deshidratezi dere, insuportabile. Te uiţi cum te deshidratezi deviu, ca o cârpă la... storcător, transpiraţia ţâşnindviu, ca o cârpă la... storcător, transpiraţia ţâşnindprin toţi porii, simţind că nu ai aer, neajutorat, caprin toţi porii, simţind că nu ai aer, neajutorat, capeştele pe uscat, cu uşile şi ferestrele la perete,peştele pe uscat, cu uşile şi ferestrele la perete,expus curentului, răcind cobză şi cu ochii cât sarexpuscurentului, răcind cobză şi cu ochii cât sarmaua.Iar pe timp de iarnă apartamentele noastremaua. Iar pe timp de iarnă apartamentele noastredevin adevărate lăzi frigorifice, de tremuri cadevin adevărate lăzi frigorifice, de tremuri cavarga, din cauza planşeului rece, iar centrala tervarga,din cauza planşeului rece, iar centrala termică,cu toate eforturile „financiare” de a ardemică, cu toate eforturile „financiare” de a ardemai mult gazul, nu face faţă pentru a crea acelmai mult gazul, nu face faţă pentru a crea acelclimat ambiental în locuinţă, fiindcă la sfârşit declimat ambiental în locuinţă, fiindcă la sfârşit delună te ia cu călduri la primirea facturii de plată.lună te ia cu călduri la primirea facturii de plată.De ce nu se face nimic în acest sens? NuDe ce nu se face nimic în acest sens? Nucred că vor ajunge şi blocurile noastre să prindăcred că vor ajunge şi blocurile noastre să prindăreabilitarea, când îi văd pe cei din comitetulreabilitarea, când îi văd pe cei din comitetulasociaţiei de proprietari dezinteresaţi de acestasociaţiei de proprietari dezinteresaţi de acestlucru. De ce nu se ia iniţiativa la nivel mai înalt,lucru. De ce nu se ia iniţiativa la nivel mai înalt,al oficialităţilor locale sau judeţene, de a se găsial oficialităţilor locale sau judeţene, de a se găsio soluţie, un proiect, un om de iniţiativă, care săo soluţie, un proiect, un om de iniţiativă, care sărezolve cumva şi această problemă. Mai ales cărezolve cumva şi această problemă. Mai ales căla multe terase a început să se infiltreze apa dela multe terase a început să se infiltreze apa deploaie inundând apartamentele, încât bieţii loploaieinundând apartamentele, încât bieţii locatarirecurg la tot felul de improvizaţii şi acocatarirecurg la tot felul de improvizaţii şi acoperişuri,care arată şi urât dar sunt luate şi deperişuri, care arată şi urât dar sunt luate şi devânt, producând fel de fel de accidente umanevânt, producând fel de fel de accidente umaneşi pagube materiale...şi pagube materiale...Redactorul de serviciuRedactorul de serviciuTelefonul cititoruluijudecăţi, cu sentimente, cu invidii, cu orgolii şijudecăţi, cu sentimente, cu invidii, cu orgolii şicu tot ce ţine de natura umană. Dar, parcă unecutot ce ţine de natura umană. Dar, parcă uneori...parcă uneori specificul românesc tinde multori... parcă uneori specificul românesc tinde multspre zona negativă, spre polul negativ şi...spre zona negativă, spre polul negativ şi...Ce vă propuneţi să faceţi de acum încoloCe vă propuneţi să faceţi de acum încoloca pensionară?ca pensionară?Să mă ocup acum de familie şi, odată cu ple-Să mă ocup acum de familie şi, odată cu plecareala Timişoara, să-mi găsesc acolo un echilicareala Timişoara, să-mi găsesc acolo un echilibru...Să fim alături de fiica noastră, care estebru... Să fim alături de fiica noastră, care estedeja stabilită definitiv în Timişoara. Ea este judedejastabilită definitiv în Timişoara. Ea este judecătorla Tribunalul Timiş şi e căsătorită cu preşecătorla Tribunalul Timiş şi e căsătorită cu preşedinteletribunalului de acolo. Bineânţeles că amdintele tribunalului de acolo. Bineânţeles că amsă mai revin şi la Gorj, de care mă simt atât desă mai revin şi la Gorj, de care mă simt atât delegată... Am să revin pentru cei care merită, şilegată... Am să revin pentru cei care merită, şisper să mai am prieteni şi după ani de zile. Însper să mai am prieteni şi după ani de zile. Înacest moment, sau mai bine spus în aceste luniacest moment, sau mai bine spus în aceste lunide zile, am simţit solidaritatea colaboratorilorde zile, am simţit solidaritatea colaboratorilormei, vorbesc de dăscălime, vorbesc de cei caremei, vorbesc de dăscălime, vorbesc de cei careau trecut de atâtea ori pragul bibliotecii noastre,au trecut de atâtea ori pragul bibliotecii noastre,vorbesc de asemenea de reprezentanţii mass-mevorbescde asemenea de reprezentanţii mass-mediacărora le mulţumesc cu multă sinceritate şidia cărora le mulţumesc cu multă sinceritate şirecunoştinţă. Eu trebuie să recunosc, aproaperecunoştinţă. Eu trebuie să recunosc, aproapefără excepţii, că am avut o relaţie superbă cufără excepţii, că am avut o relaţie superbă cumass-media locală şi nu numai. Nu ştiu al cuimass-media locală şi nu numai. Nu ştiu al cuieste meritul, poate al ambelor părţii, dar le mulestemeritul, poate al ambelor părţii, dar le mulţumesctuturor pentru colaborarea noastră de atâţumesctuturor pentru colaborarea noastră de atâţiaani de zile, în care nu cred să fi existat fisuriţia ani de zile, în care nu cred să fi existat fisuricare să lezeze demnitatea vreuneia dintre părţi.care să lezeze demnitatea vreuneia dintre părţi.Din tonul vocii dvs. reţin totuşi acea undăDin tonul vocii dvs. reţin totuşi acea undăde regret şi supărare, pe care încercaţi să nu ode regret şi supărare, pe care încercaţi să nu oafişaţi, dar glasul tot vă trădează amărăciuneaafişaţi, dar glasul tot vă trădează amărăciuneaîncolţită în suflet...încolţită în suflet...Nu ştiu, îmi este greu să vorbesc despre totNu ştiu, îmi este greu să vorbesc despre totce s-a întâmplat în ultima vreme... Mi-aş fi doritce s-a întâmplat în ultima vreme... Mi-aş fi doritsă fiu eu mai inspirată şi... să decid până lasă fiu eu mai inspirată şi... să decid până laurmă. În final, în aceste luni de zile am tot penurmă.În final, în aceste luni de zile am tot pendulatdacă să mă pensionez din proprie iniţiatidulatdacă să mă pensionez din proprie iniţiativă,dacă să continui... Mai ales că au intervenitvă, dacă să continui... Mai ales că au intervenitşi în familie nişte probleme de sănătate ale soşiîn familie nişte probleme de sănătate ale soţului,mă rog, erau mai multe indicii. Plus oboţului,mă rog, erau mai multe indicii. Plus obosealaşi, la urma urmei, este o limită în toate.seala şi, la urma urmei, este o limită în toate.Colegii mei însă, 98-99% , nu erau pregătiţiColegii mei însă, 98-99% , nu erau pregătiţipentru acest moment şi ei m-au convins să conpentruacest moment şi ei m-au convins să continui.Şi până la urmă ajungem să regretăm cutinui. Şi până la urmă ajungem să regretăm cutoţi că nu am rezolvat nimic... Nici eu, nici ei...toţi că nu am rezolvat nimic... Nici eu, nici ei...Ion ŞoldeaIon Şoldea