De ce nu se amenajează Jiul? - Viata in Gorj

More documents

Recommendations

Info

2 • Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010EDITORIALO, biet popor...Imagini şocante, terifiante. Poporula ieşit în stradă revoltat, supărat pânăla Dumnezeu, văzându-se batjocorittocmai de aleşii lui, nevenindu-i să-şicreadă ochilor şi urechilor. De ce le-afost frică românilor nu au scăpat.Chiar aşa suna pe timpul campanieiportocalii un slogan al preşedinteluiBăsescu la adresa tuturor celor care nuaveau de gând să-l urmeze. Încotrosă-l urmeze? Nimeni nu mai ştie, căci toţi se întreceau în promi-siuni şi minciuni , că se va face şi se va drege, de nu va mai ştibietul român ce să mai facă de atâta bine. Şi am mers pe mânalor, aşteptând marea schimbare. Am sperat că se vor crea locuride muncă, că pensionarii îşi vor primi drepturile cuvenite şi multealtele. Ca brusc să ne trezim în faţa marelui dezastru, îngenun-cheaţi de lovitură, năuciţi pur şi simplu, fără aer, nevenindu-nesă credem că lovitura venea tocmai de la ei, de la guvernanţiinoştri cei de toate zilele şi toate culorile, în fruntea cărora se aflăun pitic tare în clanţă, dar şi de cap, dar şi un corsar, mai multlup de apă dulce, care prăduieşte pe uscat, punându-şi în astfelde jafuri lentila din piele de porc peste ochiul stâng, agăţată cuelasticul de la bikineii doamnei Udrea, nefericita, care pune labătaie şampanie, în ceea ce priveşte soarta poporului, convinsăcă nu va avea nicicum sorţi de izbândă, meritându-şi soarta, în-tru fericirea lor, a a celor care ne conduc.Nimic nu i-a impresionat pe guvernanţi şi nici pe domnii parlamentaricare i-au susţinut necondiţionat. Nu au auzit nici strigăteledeznădăjduite de sub geamurile parlamentului, nici bles-temele, nici vaietele celor căzuţi pe caldarâm răpuşi de soare, defoame, dar mai ales de indiferenţa celor din marele for al ţării, însunetele stridente ale sirenelor ambulanţelor, nici mârâiturile defiară dezlănţuită ale celor care au tras în ţeapă pe cei corupţi,manechinele lor, lovindu-i fără milă şi călcându-i în picioare,revoltaţi, scuipându-i în faţă şi strigându-le toată suferinţa lor,până la a le da foc, nefiind decât un pas până la punerea lor înaplicare cu adevărat, gata să degenereze totul. Abia acum, prinrespingerea moţiunii, cu atâtea trucuri şi sfori trase, ei au reali-zat că le-a fost furată democraţia, fiind condamnaţi la moarte.Invitaţia lui Victor Ponta făcută premierului de a ieşi amândoi înstradă, pentru a vedea reacţia oamenilor, a fost primită cu aro-ganţă, cu acel rânjet al omului care nu se teme de nimic, după cea realizat că „oamenii au plecat...” şi nu mai există niciun pericolpentru pielea lui. Guvernanţii au mai câştigat o luptă „dreaptă”,având în arsenalul lor diabolic gume de mestecat şi piramidoanecare au fost introduse în urne, în faţa noastră, a tuturor, prostindu-neîn faţă, aşa cum au făcut-o întotdeauna. Arătându-şi ade-văratele chipuri, uitându-şi angajamentele asumate şi rostul loracolo, în cel mai înalt for, au dovedit că niciodată nu le-a fostgândul la cei de jos, la prostime şi ne-au condamnat la aceastăviaţă cumplită, transformând ţara într-un adevărat lagăr de ex-terminare. Ei sunt cei care au dovedit că nu au nici inimă, nicisuflet. Nici un muşchi de pe feţele lor împietrite nu s-a clintitcând au citit sentinţa, dovedind că oamenii de rând, pe care nicilegile nu-i mai apără şi nici Constituţia, au devenit o povară încalea lor, a guvernanţilor şi a afacerilor veroase, pe banii împru-mutaţi de la FMI şi de la alte organisme internaţionale, ţinând cudinţii de jilţurile în care se lăfăie fără ruşine.Împăratul, ar fi avut ocazia să facă gestul salvator într-o ast-fel de situaţie gravă. Ah, unde eşti tu, Ţepeş Doamne?!, unde eştitu, Tudore din Vladimiri, să nimiceşti tagma jefuitorilor, cândînsuşi Împăratul şi-a luat mâna de pe ei? Dar nu a făcut-o. Avăzut vasul propriului popor eşuat pe stânci, gata să fie dezmembrat,neputincios, în mijlocul furtunii, şi nu a avut niciun momentde ezitare, cu sufletul împietrit, nevrând să le arunce cola-cul de salvare. A stat acolo, ascuns după draperiile grele din pluşale hubloului, la câţiva paşi de ei, în cabina sa de pe vasul de luxal celor corupţi, pentru care poporul nu are nicio însemnătate,nici cât negru sub unghie. A lăsat să cadă la loc draperia, fărănicio remuşcare, lepădându-se de cei sortiţi morţii, simţind cumîn el scapără din nou acel sânge de corsar păgân şi de dorinţemai vechi de cuceritor. A făcut semn de pornire în larg, surd lastrigătele celor sortiţi pieirii, în numele cărora s-a ridicat petron. Blestemul lor abia se mai desluşeşte prin furtună...Ferească-i Dumnezeu de asemenea blestem, căci blestemul po-porului, mai greu decât un munte, îi va trage în adâncuri. Înadâncurile Iadului...Ion Şoldea- „Până la data de 1 iulie 2010,Ministerul Sănătăţii va finalizatransferul a peste 85% din unităţilesanitare aflate în sistemul public.Astfel, dintre cele 435 de unităţi sa-nitare publice existente în prezentpe teritoriul României se vor transferacătre autoritatea locală un nu-măr de 373'', informează MinisterulSănătăţii. În reţeaua MinisteruluiSănătăţii vor rămâne 62 de unităţiPOZA SĂPTĂMÂNIICNAS,pentru intenţiade a scumpimedicamenteleTinerilorfermieri interesaţide accesareaproiectelorVIAŢA ÎN GORJwww.viataingorj.roISSN 2066-5865Publicaţie editată de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRLAdresa: Târgu Jiu, Str. Confederaţiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.comDirectorRedactor şef TehnoredactorMihaela Oarfă Ion Şoldea Vlad ConstantinRedactoriPauză demasă...sanitare de interes naţional, respectivinstitute publice, o serie de spita-le clinice judeţene de urgenţă (celedin centrele universitare importan-te), iar transferul managementuluispitalelor se va face către autorităţi-le administraţiei publice locale caredeţin proprietatea imobilului.- „La un deficit de până la 7% dinPIB, vom avea nevoie de 8-8,5 mili-arde de euro", a declarat VlădescuSEMNALVremeareporterilor, adăugând că venituriledin prima jumătate a anului vor fi subaşteptări. Surse guvernamentale audeclarat pentru MEDIAFAX că bu-getul general consolidat a înregistratun deficit de 16,5 miliarde de lei(aproape 4 miliarde de euro) dupăprimele cinci luni, echivalentul a3,23% din PIB, în creştere cu 4,4 mi-liarde lei (aproximativ un miliard deeuro) faţă de aprilie.Ana Irina Pop, Maria Băcescu, Gheorghe Băleanu,Alexandra Maria-Chiţu, Nadina Cîrţînă, Daniel GârduRĂSPUNDEREA PENTRU CONŢINUTUL ARTICOLELOR REVINEÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARETipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43
Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010 • 3ACTUALITATE„Jilţul şi Rovinariul se voradapta la structura SNLO”Angajaţii Societăţii Naţionale aLignitului Oltenia (SNLO) au intrat, înce-pând de azi, în şomaj tehnic pentru altedouă săptămâni, cu 75% din salariu, situa-ţie datorată cererii scăzute de cărbune.Minerii vor reveni la lucru pe 1 iulie a.c.Pe toată perioada de şomaj, vor lucra doarangajaţii care se ocupă de livrări, pază şide menţinerea în siguranţă a utilajelor deexcavare-haldare. Minerii au mai stat acasăşi în perioada 17-31 mai.În această perioadă ortacii îşi pun speran-ţele în constituirea ELECTRA şi trăiesc cusperanţa că vor veni vremuri mai bune.Potrivit directorului general al SNLO,Daniel Burlan: „Sucursala Minieră dinOltenia va avea sediul în Târgu-Jiu, în actualulsediu al SNLO şi va avea în compo-nenţă carierele din cadrul SNLO, vor venişi carierele din Complexurile Turceni,Rovinari şi Craiova, Baza de Aprovizionare,Căile Ferate Uzinale şi Transport Cărbune,Unitatea de Valorificare a Accizelor (UVA)şi vom vedea dacă Centrul de Recuperareşi Perfecţionare a Forţei de muncă Săceluva rămâne la SNLO sau va fi sub patrona-jul ELECTRA”.Unităţile miniere care se află acum încomponenţa Complexurilor energetice nuvor intra în noua Sucursală minieră în for-ma actuală. Directorul General al SNLO aexplicat faptul că „s-a făcut o reorganizareîn luna martie a.c. Atunci s-a convenit castructuri asemănătoare să fie şi la Rovinarişi la Jilţ. Sunt făcute organigrame pentrufiecare dintre acestea. Atunci când va fitimpul vor funcţiona pe organigrame simi-lare SNLO. În ceea ce priveşte ELECTRA-în această perioadă se fac diverse analize,în această perioadă suntem în analiza per-sonalului. Vom vedea ce personal minierexistă în acest moment la Turceni şiRovinari, deoarece ar fi normal să nu vinăînapoi mai mult personal decât a plecat.Sperăm să fie personal chiar mai puţin, deoareceşi centrele energetice au făcut dis-ponibilizări în ultima perioadă”.Între timp, minerii din cadrul SNLO...mai iau o pauză. M.O.De ce nu se amenajează Jiul?Da, lacul din dreptul municipiului, de pefirul Jiului, poate fi numit pe drept cuvânt,aşa cum ne-au mărturisit mai mulţi pescaride pe dig, lada de gunoi a oraşului. Şi ni-meni nu ia nicio decizie, la niciun nivel, înprivinţa menţinerii apei curate, mai ales că oasemenea imagine respingătoare eclipseazăîntr-o oarecare măsură şi operele Titanuluide la Hobiţa. Dar toţi s-au obişnuit cu ea aşa,ba unii dau vina pe cei din Valea Jiului caredeversează astfel de gunoaie, peturi, cartoa-ne, pahare şi saci din plastic, borcane, alge,rădăcini şi alte ambalaje duse la vale şi adunatemai ales pe suprafaţa lacurilor amenajatede SC Hidroconstrucţia prin aceste ba-raje. Apele Române nu fac nimic, ProtecţiaMediului la fel, ca să nu mai vorbim despreedili şi celelalte oficialităţi locale şi judeţene.Nici cu insula nu se face nimic, aşteptân-du-se câte o nuntă de zile mari sau câte unspectacol de circ. Investitorii interesaţi deaceastă locaţie nu îndrăznesc să se implicedin cauza taxelor prea mari pe care ar trebuisă le suporte, nefiind ajutaţi cu nimic pentruîncurajarea şi demararea unor astfel de pro-iecte. Vă mai amintiţi zăvoiul de altădată, cuarbori seculari şi spaţii verzi atrăgătoarepentru cei care doreau să iasă la iarbă verde,la plaje sau chiar la un grătar? Ba aici se or-ganizau, de sărbători, petreceri în zăvoi, cumuzică, mititei şi bere, promiţându-se de ceidin fruntea obştei, de la an la an, că aici seva face un adevărat loc de agrement pentrutârgujieni şi nu numai, chiar cu un chei spe-cial dotat cu bărci, cu umbrele şi chioşcurietc. Uite că nu s-a făcut nimic...Noroc cu pescarii care roiesc pe ambelemaluri, care mai dau o vedere mai plăcutăacestui tablou pe care l-am putea asemui cuo natură moartă. Însă răbdarea lor e pusă laîncercare de gunoaiele din lac care se agaţăde cârlige creându-le probleme, ca să nuamintim şi de mirosurile pestilenţiale emanatede acestea, mai ales acum, când ele fer-mentează la aşa căldură. Mulţi dintre ei ar fidispuşi , dacă ar avea bărci la dispoziţie, săpresteze ore de muncă voluntară pentru apescui cu plasele aceste gunoaie, dar trebuieluate măsuri şi cu celelalte baraje din zonaoraşului Bumbeşti-Jiu, pentru filtrarea apeiîncât să nu se mai permită poluarea Jiului.De ce să nu pescuiască şi iubitorii acestuisport în alte condiţii, prin amplasarea unorumbrele sau prin ieşirea în larg cu barca, iarinsula să arate cu adevărat o „oază de dis-tracţie”, la umbra pomilor falnici, cu teraseamenajate special, cu muzică, alei şi bănci,şi chiar cu spaţii de joacă pentru copii. Astfelîncât turiştii să fie atraşi de larma de aici darşi de frumuseţea lacului, cu balize luminoa-se pe timp de noapte, cu bărcuţe, cu plimbăriorganizate pe cursul apei, cu şalupe sau altevase speciale, de croazieră, cu ora. Dar câtenu se pot organiza aici? Uite că idei sunt şiîncă gratuite, dar cine să le aplice? Asta-iproblema principală. Şi ar mai fi una, teamacelor care ar vrea să facă ceva, puţini la nu-măr, care se tem de ceilalţi care le vor punebeţe în roate. Că aşa se obişnuieşte la noi...K. Iannis- Până la data de 1 iulie2010 trebuie realizattransferul spitalelor cătreautorităţilepublice.Săptămâna trecută a fostaprobat modelul de pro-tocolpredare-preluareprin Ordin al ministruluiSănătăţii.- La şedinţa cu şefiiserviciilor deconcentratedin judeţul Gorj, care aavut loc Prefectură, a fostanalizat stadiul verifică-rilor modului de acordarea ajutorului social şi agradelor de handicap.ReprezentanţiiInspectoratului Teritorialde Muncă Gorj au con-trolat 16 primării şi auaplicat 10 sancţiuni.- Direcţia Generală aFinanţelor Publice Gorja demarat acţiunea deverificare a firmelor careau mai mult de cinci an-gajaţi la punctele de lu-cru şi nu sunt declarate.Urmează ca autorităţilelocale să semnaleze pro-blemele, iar reprezentan-ţii DGFP Gorj să facăverificări. S-a luat aceas-tă hotărâre deoareceexistă firme din alte ju-deţe decât judeţul Gorj,care au puncte de lucrucu mai mult de cinci an-gajaţi nedeclarate, care,în loc să plătească impo-zit la bugetul local, plă-tesc impozite în judeţulunde este înregistrată so-cietatea.
Page 1: ViaţaînGorjSăptămânal independ
Page 5: Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iuni
Page 9 and 10: 10 • Viaţa în Gorj • joi, 17-
Page 15: Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iuni

De ce nu se amenajează Jiul? - Viata in Gorj

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?