2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei 2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

akademos.asm.md
from akademos.asm.md More from this publisher
12.07.2015 Views

98 - nr. 4(11), decembrie 2008Akademossală în rândul întâi. Discuţiile se desfăşurau anevoios.Unii deputaţi simţeau insuficienţa proiectului încare elementul dominant era capul de bovideu. Neprieteniinoştri scriau pe ziduri şi pe trotuare: „Порарезать быков!”D-l Mircea Druc se apropie de mine, se apleacă,sprijinindu-se cu mânile de braţele scaunului pecare eram aşezat şi întrebă:„-Să-i opresc?”„-D-le primministru! Procedaţiaşa cum vădictează conştiinţa!”- i-am raspuns.Domnia saa urcat la tribună,a intervenitcu câteva argumente,după carediscuţiile la temarespectivă s-auîncheiat.A urmat onouă perioadă delucru, cu investigaţii,discuţii şiconfruntări.Un episoddin această întâmplarea fostconsemnat într-ofotografie reprodusăla pag.724în cartea ex-preşedinteluiMirceaSnegur „Labirintuldestinului”vol.I, apărută înanul 2007, pentrucare am elaboratprezentarea grafică.În imaginearespectivă pot fivăzute cele douăproiecte aşezatepe scenă, sprijinitede masa prezidiului.Au existat şi alte întâmplări, cunoaşterea căroraar demonstra complexitatea confruntărilor şi hăţişurileprin care s-a trecut până s-au clarificat lucrurile.Afirmarea şi impunerea lucrării a depins şi de atitudineaunor personalităţi de mare încredere şi autoritateîn societate.Pe când proiectele erau expuse în Sediul Preşedinţiei,iar în presă se desfăşurau discuţii pe marginealor, Chişinăul a fost vizitat de Preafericitul Daniel,în prezent Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.Proiectul pe care l-am prezentat, înregistrat cu nr.1,realizat în culori, cu crucea latină amplasată în parteade sus a compoziţiei, a atras imediat atenţia ÎnaltPreasfinţiei sale: „Aceasta trebuie să fie! Dar acvilatrebuie să poarte crucea în gură.” Am considerataceste cuvinte ca o binecuvântare.Pe parcursul desfăşurării concursului şi în timpuldezbaterilor s-au auzit şi unele voci ce s-aupronunţatîmpotrivaproiectuluiîn carefigureazăacvilacruciată.Majoritateaacestoropinii eraucauzatede necunoaştereaistoriei, aspecificuluiarteiheraldicii.LeonidaLari, deexemplu,a scris şia publicatnişte versuridincare douărânduri sunauîn felulurmă tor:„DoamneSfinte, fieţimilă,/Ştefan nuavea acvilă!”Avândprilejul săne întâlnimşi sădiscutăm,i-am explicatcă existau Steme de Stat în care capul de bourera prezentat frontal şi steme voievodale în careacesta era prezentat cu gât, gâtul fiind amplasat înprofil. În aceste variante a stemelor erau reflectate şilegăturile de rudenie ale domnitorilor cu soţiile lor.Datorită căsătoriei cu Maria de Mangap, dindinastia Comnenilor a împăraţilor bizantini, Ştefancel Mare ar fi trebuit să aibă în stema dinastică şi acvilabicefală, simbolul heraldic al Bizanţului, ima-18 din 130 variante de proiecte înaintate la Concursul Naţional pentruelaborarea Stemei de Stat. Cu numerele 11, 12, 13 figurează variantele luiGheorghe Vrabie.

Ştiinţă Heraldică şi educaţiegine brodată pe acoperământul de mormânt al soţieisale, decedată în a (1477). Din motive obiective oastfel de Stemă nu s-a putut realiza, deoarece MareleDomnitor mai avea şi alte griji pe lângă ştiinţaşi arta heraldicii... După aceste explicaţii, autoareaversurilor s-a liniştit.Împotriva lucrării s-a pronunţat şi pictorul MihaiGrecu, spunând că trebuie adoptată Stema dintimpul lui Ştefan cel Mare, care a fost dusă la Muzeulde arheologie din Odesa de la Cetatea Albă şipe care el a avut prilejul să o vadă în depozitul de lasubsol al acestui muzeu.Fiind vorba de o variantă de Stemă Voievodală,şi aceste declaraţii, de asemenea, nu aveau nici unsens!Actuala Stemă, învingătoare în competiţiacu alte şase proiecteConcursul a stârnit discuţii în familii, în instituţiilede învăţământ, la întreprinderi, etc. În acelediscuţii a fost practic antrenată întreaga societate.Pe adresa redacţiei Cotidianului Moldova Suverană,în care au fost reproduse mai multe variante deproiecte, au fost expediate o mulţime de scrisori cuopiniile şi sugestiile cititorilor.A fost alcătuit un grup de ziarişti care trebuiausă studieze, să selecteze ideile şi propunerile raţionale,constructive şi să le înainteze Prezidiului SovietuluiSuprem.Erau printre propuneri şi idei demne de reţinut.Dar existau, însă, şi unele care nu meritau atâteaeforturi cu risipă de timp şi de energie. Trebuiau casă fi fost lăsaţi să se preocupe de aceste problemedoar specialiştii.S-a discutat problema Stemei de Stat, de exemplu,şi la o întreprindere din oraşul Soroca. Dinpartea colectivului de muncă a fost expediată la redacţieo scrisoare cu opiniile muncitorilor în careaceştia îşi exprimau dorinţa ca în Stema de Statsă fie prezentate lanurile, viile şi livezile, fabricileşi uzinele, bogăţiile ţării. Această scrisoare eraun exemplu tipic de ignoranţă referitoare la esenţaacestei probleme.În primul rând, în heraldică nu se folosesc astfelde elemente. În al doilea rând, o stemă trebuie săpoată fi micşorată până la dimensiuni microscopice.Actuala Stemă, bunăoară, în anumite cazuri - pesubdiviziunile metalice ale valutei naţionale sau peunele insigne, are doar câţiva mm înălţime.Evident că nu puteau fi reprezentate vii şi livezi,uzine şi fabrici pe un spaţiu atât de mic! Straniu eraînsă faptul că astfel de idei şi propuneri aberanteerau selectate, în mod serios, şi recomandate SovietuluiSuprem de către echipa de ziarişti menţionată.În perioada interbelică, aşa după cum se ştie,Stema României era folosită în trei variante, ca formăşi dimensiuni fiind adaptată diferitor necesităţi:Stema mare, Stema medie şi Stema mică. Ţinândusecont de necesitatea confecţionării lucrării în diferiteforme, în dimensiuni deosebit de mici, s-a pusproblema elaborării unei variante corespunzătoare.De aceea din proprie iniţiativă am eliminat câte uninterval de pe aripile acvilei şi am redus un segmentcu patru frunze din ramura de măslin.Astfel, şi Stema actuală a Republicii Moldovaeste confecţionată şi folosită în două variante: Stemamare şi Stema mică.Vreau să amintesc numele unor personalităţimarcante care s-au pronunţat în public sau în presăîn susţinerea proiectului, ceea ce a contribuit la afirmareaşi adoptarea lucrării. Le-am rămas recunoscătorpentru totdeauna acestor oameni:Ion Ungureanu, Grigore Vieru, Spiridon Vangheli,Tudor Chiriac, Sergiu Cuciuc, Iurie Canaşin,regretatul Iacob Burghiu.D-l Victor Popa, lucrător al aparatului SovietuluiSuprem, a mers de două ori la Bucureşti. Prima datăa prezentat cele şase proiecte selectate de juriu, înfotografii color, la Comisia naţională de heraldică,genealogie şi sigilografie, pe data de 23 octombrie1990. Cuvântările membrilor Comisiei care s-aupronunţat în susţinerea variantei proiectului în carefigura acvila au fost înregistrate pe bandă de magnetofonşi prezentate membrilor Sovietului Suprem.A doua oară s-a deplasat la Bucureşti cu variantadeja finisată a Stemei în care introdusesemmodificările propuse de d-na Maria Dogaru, dupăce ea a fost cooptată în calitate de coautor al concepţieiteoretice. Victor Popa a preluat Stema finisată,la care am lucrat toată noaptea, tocmai la orele 6dimineaţa...D-na Maria Dogaru, doctor în ştiinţe istorice, avenit la Chişinău aducând şi o expoziţie cu lucrăride artă heraldică ce au fost expuse la Muzeul Naţionalde istorie. În seara zilei de 2 noiembrie 1990, amprezentat proiectul la prezidiul Sovietului Suprem,membrii acestuia susţinându-l în unanimitate.După încheierea şedinţei am mers la televiziunepentru a prezenta Stema publicului larg şi deputaţilor,înainte de sesiunea a V-ea a Sovietului Suprem, careurma să-şi ţină lucrările a doua zi, pe data de 3 noiembrie,la ordinea zilei figurând această chestiune.Probabil că mulţi nu ştiu, de ce d-na Maria Dogarunu a participat la Şedinţa respectivă, deşi urmasă prezinte deputaţilor comunicarea cu argumenteleştiinţifice necesare referitoare la concepţia teoreticăa Stemei. Aceasta, pentru că a doua zi dimineaţă,după emisiunea televizată, concurenţii noştri s-audus la hotelul unde era cazată celebra cercetătoare,au găsit-o, au intimidat-o şi au ameninţat-o, spunându-ică nu e treaba ei să se implice şi că adoptareaacestei Steme va provoca conflicte interetnice!Aşa că atunci când a fost căutată pentru a fi invitatăla Sesiunea Sovietului Suprem, d-na Maria Dogarunu a fost de găsit... Anumite argumente privindconcepţia teoretică a trebuit să le aduc eu.nr.4(11), decembrie 2008 - 99

98 - nr. 4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>sală în rândul întâi. Discuţiile se <strong>de</strong>sfăşurau anevoios.Unii <strong>de</strong>putaţi simţeau insuficienţa proiectului încare elementul dominant era capul <strong>de</strong> bovi<strong>de</strong>u. Neprieteniinoştri scriau pe ziduri şi pe trotuare: „Порарезать быков!”D-l Mircea Druc se apropie <strong>de</strong> mine, se apleacă,sprijinindu-se cu mânile <strong>de</strong> braţele scaunului pecare eram aşezat şi întrebă:„-Să-i opresc?”„-D-le primministru! Procedaţiaşa cum vădictează conştiinţa!”- i-am raspuns.Domnia saa urcat la tribună,a intervenitcu câteva argumente,după carediscuţiile la temarespectivă s-auîncheiat.A urmat onouă perioadă <strong>de</strong>lucru, cu investigaţii,discuţii şiconfruntări.Un episoddin această întâmplarea fostconsemnat într-ofotografie reprodusăla pag.724în cartea ex-preşedinteluiMirceaSnegur „Labirintul<strong>de</strong>stinului”vol.I, apărută înanul 2007, pentrucare am elaboratprezentarea grafică.În imaginearespectivă pot fivăzute cele douăproiecte aşezatepe scenă, sprijinite<strong>de</strong> masa prezidiului.Au existat şi alte întâmplări, cunoaşterea căroraar <strong>de</strong>monstra complexitatea confruntărilor şi hăţişurileprin care s-a trecut până s-au clarificat lucrurile.Afirmarea şi impunerea lucrării a <strong>de</strong>pins şi <strong>de</strong> atitudineaunor personalităţi <strong>de</strong> mare încre<strong>de</strong>re şi autoritateîn societate.Pe când proiectele erau expuse în Sediul Preşedinţiei,iar în presă se <strong>de</strong>sfăşurau discuţii pe marginealor, Chişinăul a fost vizitat <strong>de</strong> Preafericitul Daniel,în prezent Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.Proiectul pe care l-am prezentat, înregistrat cu nr.1,realizat în culori, cu crucea latină amplasată în partea<strong>de</strong> sus a compoziţiei, a atras imediat atenţia ÎnaltPreasfinţiei sale: „Aceasta trebuie să fie! Dar acvilatrebuie să poarte crucea în gură.” Am consi<strong>de</strong>rataceste cuvinte ca o binecuvântare.Pe parcursul <strong>de</strong>sfăşurării concursului şi în timpul<strong>de</strong>zbaterilor s-au auzit şi unele voci ce s-aupronunţatîmpotrivaproiectuluiîn carefigureazăacvilacruciată.Majoritateaacestoropinii eraucauzate<strong>de</strong> necunoaştereaistoriei, aspecificuluiarteiheraldicii.LeonidaLari, <strong>de</strong>exemplu,a scris şia publicatnişte versuridincare douărânduri sunauîn felulurmă tor:„DoamneSfinte, fieţimilă,/Ştefan nuavea acvilă!”Avândprilejul săne întâlnimşi sădiscutăm,i-am explicatcă existau Steme <strong>de</strong> Stat în care capul <strong>de</strong> bourera prezentat frontal şi steme voievodale în careacesta era prezentat cu gât, gâtul fiind amplasat înprofil. În aceste variante a stemelor erau reflectate şilegăturile <strong>de</strong> ru<strong>de</strong>nie ale domnitorilor cu soţiile lor.Datorită căsătoriei cu Maria <strong>de</strong> Mangap, dindinastia Comnenilor a împăraţilor bizantini, Ştefancel Mare ar fi trebuit să aibă în stema dinastică şi acvilabicefală, simbolul heraldic al Bizanţului, ima-18 din 130 variante <strong>de</strong> proiecte înaintate la Concursul Naţional pentruelaborarea Stemei <strong>de</strong> Stat. Cu numerele 11, 12, 13 figurează variantele luiGheorghe Vrabie.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!