<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Emblema Curţii Supreme <strong>de</strong> Justiţie.Autor Gheorghe Vrabie.legătură cromatică a Tricolorului cu toate culoriledin Drapelele statelor lumii simbolizează i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong>inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă şi relaţii <strong>de</strong> frăţietate cu toate popoarelepe diferite planuri - material, cultural şi spiritual.Mai puţini ştiu, însă, că cele trei culori sunt şiculorile <strong>de</strong> bază ale Curcubeului şi aceasta este legăturaTricolorului cu un fenomen natural, cosmic.Dar foarte puţini cunosc inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa dintre celetrei culori şi fenomenele sacre. De aceea prezentămaici un fragment dintr-o lucrare a unui autor americanaproape cu totul necunoscută la noi - „Exprimareaenciclopedică a filosofiei simbolice, masonice,ermetice, cabalistice şi roze-cruciate” <strong>de</strong> ManlyP.Hall (reapărută în ediţia a doua la Editura СПИКСdin Sanct-Petersburg în a. 1994, în limba rusă). Încapitolul „Soarele, divinitate universală”, autorulscrie: „...Sursele Sfintei Treimi sunt clare tuturor celorcare observă apariţia zilnică a Soarelui. Aceastăsferă, fiind simbolul luminii, are trei faze <strong>de</strong>osebite:răsăritul, amiaza şi asfinţitul. Filosofii, prin urmare,au împărţit viaţa tuturor lucrurilor în trei părţi diferite:creştere, maturitate şi <strong>de</strong>că<strong>de</strong>re. Între semiîntunericuldinaintea răsăritului şi semiîntunericul seriiexistă amiaza gloriei strălucitoare. Dumnezeu Tatăl,Creatorul întregii lumi, este simbolizat prin răsărit.Culoarea sa este albastră, fiindcă soarele când răsaree împodobit într-o ceaţă albastră. Dumnezeu Fiul,Iluminat, trimis să fie martorul Tatălui Său în faţaîntregii lumi, reprezintă o sferă cerească sclipind înamiază ca o strălucitoare coamă <strong>de</strong> Leu, blond-auriu,Salvatorul Lumii. Culoarea Sa este galbenă şiputerea Sa nelimitată. Dumnezeu Sfântul Duh esteapusul, când sfera zilei în veşminte roşii <strong>de</strong> foc seopreşte o clipă pe linia orizontului şi după aceea dispareîn întunericul nopţii pentru a se peregrina prinlumea <strong>de</strong> jos şi reapărând triumfal din îmbrăţişareaîntunericului...” (Trad. noastră, Gh.Vrabie)Consi<strong>de</strong>răm că ar fi oportun să ne referim pescurt şi la ceea ce este expresia simbolică în artă,în special în arta şi ştiinţa heraldicii şi cum au exprimat(explicat) acest proce<strong>de</strong>u înaintaşii noştri înlucrările lor.Immanuel Kant prin „simbolic” înţelegea unmod <strong>de</strong> reprezentare intuitiv, dar indirect, <strong>de</strong>ci unmod <strong>de</strong> a privi lucrurile care prezintă conceptul numaiprintr-o analogie.Datorită lui Friedrich Creuzer conceptul <strong>de</strong>simbol a dobândit adâncime şi extensie, fiind fundamentatăînsemnătatea acestei noţiuni în calitate<strong>de</strong> categorie istorică şi estetică. „În străvechea luicomuniune cu zeii omul obişnuieşte să le surprindămanifestările în visele lui, în zborul păsărilor, în împrejurăriale jertfelor <strong>de</strong> animale, în adâncul pământului,în vârfurile copacilor, ca şi în tot felul <strong>de</strong> altesemne neaşteptate...”.Conform lui Goethe, în „simbol” ni se înfăţişeazăuniversalul. În lucrarea sa Artă şi antichitate elscria: „Aceasta este a<strong>de</strong>vărata simbolistică, în careparticularul reprezintă universalul, nu însă ca visşi umbră, ci ca revelaţie vie şi instantanee a necuprinsului”.Referitor la raporturile şi corelaţia dintreformă şi conţinut, la relaţia dintre obiectul concretşi subiectul presupus, indirect comportă „incongruenţadintre esenţă şi formă” şi prisosul conţinutuluiîn comparaţie cu expresia lui” (citate din cartea Stil,simbol, structură <strong>de</strong> Lorenz Dittman, capitolul intitulat:Simbolul). Astfel, obiectul concret, Drapelul,simbolizează Patria!Cum o caricatură avea să <strong>de</strong>vină stemăConcepţia şi elaborarea simbolurilor heraldice,în mod special a lucrărilor <strong>de</strong> importanţă <strong>de</strong>osebită,cum sunt Drapelul şi Stema, impun realizatorilor oresponsabilitate imensă, <strong>de</strong>oarece aceste simbolurisunt prezente în societate zi cu zi, în prim plan, şiare <strong>de</strong> a face cu ele zilnic întreaga societate şi fiecarecetăţean în parte <strong>de</strong> zeci <strong>de</strong> ori. Lucrările <strong>de</strong> artăheraldică sunt produse <strong>de</strong> sinteză, pentru elaborareacărora este necesară conlucrarea şi contribuţiaspecialiştilor din domeniile ştiinţei, istoriei, artelorplastice, a funcţionarilor publici, etc.Rolul artistului plastic este unul <strong>de</strong>osebit, <strong>de</strong>oarece<strong>de</strong> el <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> rezultatul final şi valoarea artisticăa acestui proces <strong>de</strong> lucru complicat. Concepţia96 - nr. 4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008
Ştiinţă Heraldică şi educaţieteoretică a unui simbol heraldic, fără contribuţianecesară, corespunzătoare a artistului plastic realizator,fie această concepţie chiar i<strong>de</strong>ală, va rămâneliteră moartă... Doar prin conlucrarea eficientă, armonioasăa specialiştilor din aceste domenii poaterezulta un produs calitativ, valoros sub aspect teoretic,ştiinţific şi artistic.Referitor la concursul naţional pentru elaborareaproiectului actualei Steme <strong>de</strong> Stat, <strong>de</strong>sfăşurat laChişinău în vara anului 1990, s-a vorbit doar <strong>de</strong>spreaspectele pozitive ale organizării acestuia, dar nus-a spus nimic <strong>de</strong>spre <strong>de</strong>ficienţele şi aspectele negative.În componenţa juriului nu a fost inclus niciunexpert în domeniul artelor plastice - artist plasticsau critic <strong>de</strong> artă. Juriul a fost alcătuit din <strong>de</strong>putaţiai Sovietului Suprem, funcţionari sau specialiştiîn alte domenii. Poate că tocmai din aceste motivela una dintre şedinţe a fost susţinut şi recomandatspre aprobare un proiect care nu era altceva <strong>de</strong>câto caricatură! Cununa rotundă compusă din produseagricole: ştiuleţi <strong>de</strong> porumb, struguri, spice <strong>de</strong>grâu, frunze <strong>de</strong> viţă <strong>de</strong> vie evocau stema din perioadasovietică. Acest balast împovăra mentalitatea şigândirea unor autori, elemente componente <strong>de</strong> felulacesta figurând în mai multe proiecte.Însă aspectul caraghios al acestui proiect era cauzat<strong>de</strong> elementele componente, amplasate în interiorulcununii respective. Pe axa centrală a compoziţieiautorul a <strong>de</strong>senat o torţă evi<strong>de</strong>nţiată cu negru,partea <strong>de</strong> sus a acesteia asemănându-se cu un cap <strong>de</strong>bovi<strong>de</strong>u, <strong>de</strong>asupra căreia a amplasat o stea <strong>de</strong> culoaregalbenă din care ieşea o flacără roşie, iar <strong>de</strong>la aceasta, în toate direcţiile, porneau raze aurii. Înpartea stângă şi dreaptă pe axa orizontală centrală aufost amplasaţi aştrii, soarele şi luna, sugerând ochii(torţa sugera nasul) <strong>de</strong>senaţi <strong>de</strong>corativ. De<strong>de</strong>subtultorţei, cu majuscule, a fost scris cuvântul Moldova,evi<strong>de</strong>nţiat cu culoare roşie, orientat pe o linie curbă,sugerând gura sau mai precis, dinţii. Sub inscripţie,cu vârful în jos a fost aşezată o frunză <strong>de</strong> viţă <strong>de</strong> vie,evocând barba.Astfel, din ansamblul şi repartizarea elementelorcomponente, amplasate pe fundal alb în interiorulcununii, a rezultat o faţă monstruoasă <strong>de</strong> strigoi...Sub aspect plastic imaginea a fost realizată cuprecizie şi acurateţe, iar sub aspectul concepţiei şi încalitate <strong>de</strong> Stemă <strong>de</strong> Stat părea cu totul oribilă.Spre sfârşitul şedinţei respective, disputele întremembrii Juriului se înfierbântaseră în aşa măsurăîncât regretatul Gheorghe Mazilu, care era împotrivaacestei variante, a trântit cu pumnul în masă,împiedicând adoptarea unei <strong>de</strong>cizii finale pentrususţinerea acestui proiect.Totuşi varianta cu pricina a figurat printre celeşase variante după care s-au făcut fotografii policromeşi au fost duse, pentru consultaţie, la Comisia <strong>de</strong>specialitate <strong>de</strong> la Bucureşti...„Acvila trebuie să aibă crucea în gură”În perioada <strong>de</strong> timp cât a durat concursul auavut loc mai multe evenimente şi întâmplări careunora ar putea să li se pară neînsemnate. Şi totuşiele fac parte din şirul <strong>de</strong> întâmplări, uneori confuzesau stranii, care s-au ţinut lanţ, dar prin care atrebuit să trec, rătăcind ca printr-un labirint, pânăs-au clarificat lucrurile. Analizând acele întâmplăridin retrospectiva zilei <strong>de</strong> azi, punându-le împreună,uneori am impresia că a trebuit să existe şi o pre<strong>de</strong>stinarepentru a se putea realiza acest simbol heraldicşi a se impune în pofida atâtor piedici şi ostilităţi...Într-o seară m-am dus la colegul Isaia Cârmu,rugându-l să-mi împrumute cartea „Aspiraţia poporuluiromân spre unitate şi in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă oglindită însimbol”, album heraldic întocmit <strong>de</strong> Maria Dogaru,doctor în istorie. Vroiam să mă documentez referitorla unele aspecte legate <strong>de</strong> heraldică, <strong>de</strong>oarececontinuam să lucrez asupra proiectului Stemei, cutoate că eram înlăturat din grupul concurenţilor cucare începusem să lucrăm împreună şi care rămaserăîn vizorul autorităţilor. În atelier se afla şi scriitorulAurel Scobioală, colegul lucrând la prezentareagrafică a unei cărţi pentru copii a acestuia. Auzindmotivul pentru care venisem, aşa după cum îi esteobiceiul, Isaia Cârmu replică apăsat:„-Gheorghi! Tăt îi făcut! Mâine va fi râdicatDrapelul pe clădirea Sovietului Suprem!”Zic: „-Staţi un pic, oameni buni, că încă nu s-avotat!”Cu toate că se făcuse târziu, am avut intuiţia sămă întorc în atelierul meu şi să întind varianta ceamai <strong>de</strong>zvoltată a proiectului stemei pe o planşetă,<strong>de</strong>oarece era pictată pe o coală <strong>de</strong> craft-papir. Hârtias-a întins şi s-a nivelat perfect.A doua zi dimineaţă, pe la orele 8.00, aud bătăiîn uşă. Locuiam în sectorul Râşcani pe b-dul Moscoveiîn blocul cu cinci nivele, la etajul patru, <strong>de</strong>asupramagazinului alimentar „Progres”. Am <strong>de</strong>schisuşa şi l-am văzut pe d-l Mihai Cimpoi, <strong>de</strong>putat înSovietul Suprem. A venit din sectorul Ciocana. Nuştia cu precizie adresa un<strong>de</strong> locuiesc. A aflat întrebând<strong>de</strong> vecini. După ce ne-am salutat, a zis:„-Gheorghe, azi în Sovietul Suprem se va discutaproblema Stemei. Ştiu că ai şi tu nişte variante. Săprezinţi şi tu proiectul tău.”„-Bine, bine”, zic. „D-le aca<strong>de</strong>mician, dar sepoate aşa ceva?!”„-Să aduci proiectul numai<strong>de</strong>cât!”Am plecat la atelier, am luat lucrarea, am urcatîn troleibuz şi cu vreun sfert <strong>de</strong> oră înainte <strong>de</strong> începereaşedinţei, am intrat în sediul Sovietului Suprem.Concurenţii care nu se aşteptau la aşa ceva,când m-au văzut, s-au crucit!„-Iar o vinit aista cu vulturul!” - a exclamat unuldintre ei.Proiectele au fost expuse pe scenă, rezemate<strong>de</strong> masa prezidiului. Noi, autorii, ne-am aşezat înnr.4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008 - 97