12.07.2015 Views

2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

NICOLAE IORGAŞI POPOARELE„NĂSCUTE ÎNTR-OZODIE FĂRĂ NOROC”90 - nr. 4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008Acad. Kopi KYÇYKU*NICOLAE IORGA AND THE PEOPLES„BORN UNDER AN UNFORTUNATE ZODIAC”.The great erudite person, Nicolae Iorga, has seenthe Balkan Region as the place where was born, wasshaken, was rocken and was matured „the child” which,in the course of time, became the Old Continent, whilethe balkan people as his authentic autochthonous.Istoric cu o viziune clară asupra trecutului şi viitoruluiEuropei, viziune împrospătată ciclic <strong>de</strong> unbagaj imens <strong>de</strong> informaţii şi <strong>de</strong> una dintre cele maisurprinzătoare memorii care i-au fost date omului săaibă, Nicolae Iorga ştia prea bine câte suferinţe poateproduce în viaţa popoarelor balcanice imagineanegativă şi <strong>de</strong>seori superficială a acestora în restulcontinentului şi nu numai.Marele erudit a privit Balcanii ca locul un<strong>de</strong> s-anăscut, s-a legănat şi s-a copt „copilul” care, cu timpul,a <strong>de</strong>venit Bătrânul Continent, iar pe balcanicica băştinaşi autentici ai săi.Pornind din aceste consi<strong>de</strong>rente istorice şi sufleteşti<strong>de</strong>opotrivă, vizionarul fără <strong>de</strong> pereche, NicolaeIorga, a pregătit terenul pentru generaţiile viitoare,punându-le în mână arma ştiinţei a<strong>de</strong>vărate împotrivainsinuărilor, jignirilor şi făcăturilor <strong>de</strong> tot felul, urziteîn bucătăriile otrăvite ale duşmanilor balcanicilor. Şinu numai. Prin argumentarea faptului că PeninsulaBalcanică, Sud-Estul european, reprezintă vatra un<strong>de</strong>stă mereu aprinsă flacăra progresului şi a civilizaţiilorcele mai timpurii, create tot pe aceste meleaguri, marelesavant a întipărit în mintea şi în inima popoarelorregiunii noastre mândria <strong>de</strong> a-i aparţine.Se poate afirma că iorgaismul este filozofia ocrotirii<strong>de</strong>mnităţii Balcanilor, a Haemusului milenar.La 17 februarie 1930, la <strong>de</strong>junul oferit în cinstealui <strong>de</strong> corpul profesoral al Universităţii Western<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Reserve din marele oraş american Cleveland Ohio(botezat <strong>de</strong> Iorga drept „a doua metropolă a românilor”,datorită numărului mare <strong>de</strong> emigranţi români,stabiliţi acolo), renumitul istoric va ţine o conferinţăîn limba engleză, intitulată „The Background ofRomanian History”. (Vezi “E oare România unstat balcanic?”, Revista Secolul XX, Bucureşti,1997, nr.7-9, p. 11).Scopul acestei conferinţe a lui Iorga şi poate aînsăşi vizitei sale, care a avut loc între 27 ianuarie şi20 martie 1930, era întocmai îmbunătăţirea imaginiilumii balcanice în lumea <strong>de</strong> peste ocean.Iorga începe prin a pune sub semnul întrebăriitermenul <strong>de</strong> „Balcania”, folosit, pare-se, pentruprima oară în prefaţa lucrării „Origine e evoluzionestorica <strong>de</strong>lle nazioni balcaniche” a lui AngeloPernice, publicată la Milano în anul 1915. Termenulva fi preluat ulterior <strong>de</strong> diverse enciclopedii şi cărţi<strong>de</strong> istorie şi va fi folosit într-un sens mai larg, echivalentcu sintagma spaţiu sud-est european, exactcum sugera Iorga.Aplicând metoda curăţirii unei imagini prin acceptareatacită a unui procent neglijabil din ea, Iorgaargumentează inclu<strong>de</strong>rea doar terminologică a lumiiromâneşti în cea balcanică în general. „Străduindumăsă îndrept aceste greşite păreri - mărturiseşteel - nici că gân<strong>de</strong>sc să <strong>de</strong>nigrez frumoasele şi bogateleţinuturi balcanice, ai căror locuitori suntacum (în 1930) stăpânii unor state neatârnate şiînfloritoare, oameni vrednici <strong>de</strong> neprecupeţită laudă,pentru felul cum au îndurat ani în<strong>de</strong>lungaţijugul turcesc, pentru bărbăţia cu care au apăratcredinţa creştină, precum şi pentru nemărginitadragoste ce poartă locurilor <strong>de</strong> baştină ale neamuluilor născut într-o zodie fără noroc. Dar întrestatul român şi statele întemeiate <strong>de</strong> urmaşiielenilor şi slavilor, există mari şi vădite <strong>de</strong>osebiri”(Secolul XX, op. cit., p. 10).Iorga <strong>de</strong>scrie şi explică evoluţia vieţii istorice şiculturale a Balcaniei <strong>de</strong> dinaintea apariţiei statelornaţionale, <strong>de</strong>monstrând că rolul imperiilor Bizantinşi Otoman a avut un impact părtinitor. Din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re cultural, unele popoare balcanice au înaintatspre forme statale <strong>de</strong> origine orientală, nereuşindsau hotărându-se să-şi păstreze intacte structurile <strong>de</strong>conducere, precum şi viziunile geo-politice. Altele______________* KOPI KYÇYKU, doctor în ştiinţe, inginer, aca<strong>de</strong>mician, profesor <strong>de</strong> Limba italiană şi <strong>de</strong> Istoria Balcanilor la universităţile <strong>de</strong> Statdin Tirana şi din Bucureşti, respectiv al Istoriei teatrului universal la Universitatea Română <strong>de</strong> Ştiinţe şi Arte “Gheorghe Cristea”,s-a născut în oraşul Pogra<strong>de</strong>c (Albania) în 1943.În domeniul istoriei a publicat, în albaneză, respectiv română, volumele: „Mustafa Kemal Atatürk”, „Cu Atatürk”, „Turciapostbelică (1945-1985)”, „Insurecţia armată <strong>de</strong> la Ilin<strong>de</strong>n, Macedonia (1903)”, „Raporturile româno-albaneze <strong>de</strong>-a lungul veacurilor”,„Aromânii din Albania în context balcanic”, „Aromânii în optica albano-română”, „Istoria Albaniei”, „Pater - Emil Condurachi”,„Istoria Macedoniei”, „Atatürkismul şi Turcia Mileniului Trei”, „Istoria Azerbaigeanului”, „Algeria - trecut şi prezent”,„Între refugii şi cutremure”, „Calea spre perfectibilitate” (co-autor Horia Nestorescu - Bălceşti), „Două Europe - un divorţ intelectual?”(co-autor Răzvan Theodorescu), „O istorie a teatrului universal” etc. Este autor al tratatului „Stilistica limbii italiene”,disciplină pe care, alături <strong>de</strong> „Istoria Italiei”, a predat-o ani <strong>de</strong>-a rândul la Universitatea <strong>de</strong> Stat din Tirana. Antologator şi traducătoral «Antologiei poeziei române» (din creaţia a peste 180 <strong>de</strong> autori români în limba albaneză). A tradus din română în albaneză şi dinalbaneză în română creaţii ale renumiţilor scriitori, monografii, discursuri etc.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!