2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Horticultură Ştiinţă şi tehnologii şi educaţie alimentareCompuşii fenolici ai sucului şi miezului bobiţelorsoiurilor de masă (în deosebi) sunt slabastrigenţi, aflându-se într-o armonie perfectă cudulceaţa şi aciditatea sucului; nu se acceptă soiuricu un gust amărui nespecific varietăţilor din genulVitis vinifera, cu o astringenţă ridicată, asemănătoaregustului porumbrelelor mature. Limite strictesunt formulate actualmente de savanţii oenologi şiuvologi vis-a-vis de conţinutul unui şir întreg decompuşi biochimici ai sucului bobiţelor [3]:3• Metilantranilat, mai inferior de 0,2 mg/dm .• Hexenal, hexanal şi trans – derivatele lor, maijos de 0,2 mg/dm 3 .• Metanol, produs de către metilestaraza prinatacul pectinei metoxilate, nu mai mult de 10 mg/dm 3 .• 3,5 diglicozid malidol la soiurile pentru vinuriroşii, mai jos de 15 mg/dm 3 .• Transportarea şi păstrarea strugurilor de masă,precum şi culesul şi transportarea soiurilor pentru procesareaindustrială cer ca activitatea o-difenoloxidazei,catalazei, peroxidazei, ascorbatoxidazei şi altor enzimeoxidazice din bobiţe să fie minimum posibilă. În altecondiţii se atestă brunificări considerabile ale culoriibobiţelor, sucului din interiorul lor, mustului obţinutprin procesare, conservelor pe bază de struguri albi.• Evitarea macerării miezului bobiţelor soiurilorde masă necesită o activitate slabă a fermenţilor C-x,responsabili de fragmentarea polizaharidelor (pectina,protopectina ş.a.).Printre problemele vitale ale uvologiei contemporanemenţionăm necesitatea devirozării şi purificăriide bacterii, efectuarea selecţiei clonale lavarietăţile autohtone de viţă de vie Feteasca albă,Feteasca regală, Rara neagră şi Coarna neagră pecare, din fericire, le mai avem în mici plantaţii. Aurămas practic nestudiate în spaţiul dintre Nistruşi Prut din punct de vedere fiziologic, uvologic şioenologic câteva varietăţi de pe acest areal vitivinicolal Republicii Moldova, precum Feteasca regală,Feteasca neagră, Plavai, Codru (Codrinschii),Negru de Căuşeni, Copceac, Negru de Akerman(Akermanskii ciornâi) ş.a.Studiile uvologice şi oenologice ale soiurilornoi din selecţia intraspecifică ne atestă o largă perspectivăîn utilizarea lor la producerea strugurilorde masă, a sucurilor, concentratelor şi vinurilorecologice nepoluate. Însă pentru a le multiplicape scară industrială aceste varietăţi necesită acelaşiprocedeu de aducere prin selecţia clonală, prindivizarea şi curăţirea de bacterii la înalte categoriibiologice: de prebază, de bază (pentru creareaplantaţiilor - mamă), certificat şi standard (pentruînfiinţarea plantaţiilor de struguri – marfă.Printre soiurile noi de masă apreciate sunt Moldova,Alb de Suruceni, Augustovschi, Frumoasaalbă, Guzun, Ialoveni rezistent, Iubileu Iuravel,Leana, Prezentabil, Muscat timpuriu, Codreanca,Muscat de Bugeac, Osenii Ciornâi, Apereu alb,Apereu Roz, Kişmiş moldovenesc şi altele. Aprecierioenologice pozitive au primit sucurile şi vinuriledin varietăţile noi intraspecifice precum Riton,Legenda, Viorica, Alb de Ialoveni, Hibernal –GM,Bianca, Luminiţa, Muscat de Ialoveni, Ovidiopol,Drujba, Goluboc, Negru de Ialoveni, Bastardo Magaracişi altele.Cercetărilor uvologice, agrotehnice şi oenologicese cer supuse toate 161 de clone ale 21 desoiuri clasice din selecţia clonală a Franţei, Italieişi Germaniei, plantate în Moldova [1], pentru arăspunde la necesităţile ramurii vitivinicole: caredin aceste clone sunt performante în condiţiile pedo-climatericeale ţării noastre, pentru care regiuniele trebuiesc omologate, la care tipuri de vinuri şidistilate etc.În acelaşi timp, nu au fost create plantaţiipentru a aprecia uvologic şi oenologic în arealelenoastre viticole aşa soiuri importante pentru industriavinurilor liniştite şi celor efervescente ca Pinotmenie, Gammay freau, Muscat alb frontignan,Reisling italian, Sangeoveze, Sirah, Uni blanc şialtele.Soiurile georgiene Rkaţiteli şi Saperavi, cultivateîn masive industriale în Moldova şi care staula baza producerii multor vinuri de calitate superioară,la fel necesită examinarea prin prisma lucrărilorde trecere în categorii biologice înalte pentrua înfiinţa plantaţii – mamă (prebază şi bază), precumşi a celor de producţie – marfă (certificat şistandard).Realizarea cu succes a studiilor uvologice esteposibilă prin crearea de clustere de cercetare şitransfer tehnologic, într-o strânsă colaborare a savanţilordin ţară şi de peste hotare (România, Franţa,Italia, Germania, Ungaria, Ucraina, Rusia ş.a.)în cadrul proiectelor internaţionale şi naţionale.Rezultatele acestor studii complexe vor servi dreptbază ştiinţifico-practică în omologarea argumentatăa soiurilor de viţă de vie în Republica Moldova.Bibliografie1.Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova.Ediţie oficială. Chişinău, 2008, pag.67-762.Pomohaci N., Sîrghi C., Stoian V. ş.a. Prelucrareastrugurilor şi producerea vinurilor. Oenologie , Vol.1, pag67-1053.B.Gaina, J.L. Puech, Gh. Savin şi al. Uvologia şiOenologie, tip. AŞM, Chişinău, 2006, pag. 15-186.4.Гаина Б.С. Энология и Биотехнология продуктовпереработки винограда. Кишинев, изд. «Штиинца»,1990, стр. 14-39.nr.4(11), decembrie 2008 - 73