12.07.2015 Views

2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>opac-ceros. Boabele formelor o 2wx au o <strong>de</strong>nsitateegală cu cea a formelor <strong>de</strong> porumb comun, fiind însăinferioare în ceea ce priveşte masa lor.Cercetările efectuate au <strong>de</strong>monstrat că hibriziio 2wx 1au producţie <strong>de</strong> boabe mai scăzută în comparaţiecu omologii normali sau cei mutanţi, creaţi pebaza uneia din genele <strong>de</strong> structură a endospermului(o 2sau wx 1). Am constatat că producţia <strong>de</strong> boabe ahibrizilor o 2wx 1<strong>de</strong>pin<strong>de</strong>, în mare măsură, <strong>de</strong> genotipulcombinaţiei hibri<strong>de</strong>. Nu s-au observat diferenţeîn privinţa conţinutului <strong>de</strong> proteină, ulei şi amidondin bob, între hibrizii o 2wx şi analogii lor mutanţi şinormali (18).A fost pus în evi<strong>de</strong>nţă faptul că în urma interacţiuniigenelor o 2şi wx 1se păstrează efectul biochimicspecific pentru fiecare genă în parte. Aşa cumera <strong>de</strong> aşteptat, boabele hibrizilor o 2wx 1şi wx 1faţă<strong>de</strong> omologii o 2şi normali se <strong>de</strong>osebesc printr-unconţinut sporit <strong>de</strong> amilopectină în amidon, care seapropie <strong>de</strong> 100%. S-a stabilit că boabele hibriziloro 2wx 1, în comparaţie cu boabele hibrizilor o 2, wx 1şi normali, se <strong>de</strong>osebesc printr-o valoare nutritivăsuperioară, având un coeficient sporit <strong>de</strong> utilizare aproteinelor în nutriţia animalelor (19).Ţinând cont <strong>de</strong> importanţa porumbului amilopectinicpentru industria alimentară, farmaceutică şica furaj în zootehnie, în paralel cu studiul formelordublu-recesive o 2wx 1, în cadrul unui program speciala fost creată o colecţie <strong>de</strong> linii-analoage şi linii consangvinizatenoi, în genotipul cărora a fost încorporatăgena wx 1, în scopul sintezei unor hibrizi <strong>de</strong> porumbcu un conţinut sporit <strong>de</strong> amilopectină în bob.S-a constatat că atât liniile, cât şi hibrizii obţinuţipe baza acestei mutaţii, se <strong>de</strong>osebesc printr-unconţinut maxim <strong>de</strong> amilopectină în amidonul dinendosperm (circa 100%), faţă <strong>de</strong> formele obişnuitecare conţin în amidonul endospermului aproximativ75% amilopectină şi 25% amiloză. Hibrizii cuendospermul ceros sunt inferiori celor cu endospermulnormal după volumul şi masa a 1000 boabeşi respectiv după recolta <strong>de</strong> boabe la un hectar. Cutoate acestea, în procesul <strong>de</strong> testare a combinaţiilorhibri<strong>de</strong> au fost evi<strong>de</strong>nţiaţi unii hibrizi wx 1cu o înaltăcapacitate <strong>de</strong> producţie. Astfel, hibrizii Chişinău297 wx 1şi Chişinău 333 wx 1au fost omologaţi înRepublica Moldova respectiv, în anii 2000 şi 2007.Expresia genelor structurii endospermului<strong>de</strong> porumb la nivelul moleculelor proteiceşi în embrioculturăÎn cercetările noastre din ultimii ani, efectuate încolaborare cu Galina Comarov, A. Rotaru, D. Zgardan,pentru soluţionarea unor astfel <strong>de</strong> probleme caaccelerarea şi corectarea procesului <strong>de</strong> ameliorare acalităţii porumbului, se acordă o atenţie <strong>de</strong>osebităaplicării şi perfecţionării unor meto<strong>de</strong> netradiţionale,printre care menţionăm:- metoda marcării purităţii genetice a liniilor şiaprecierea nivelului <strong>de</strong> hibridare a seminţelor hibri<strong>de</strong><strong>de</strong> porumb F 1cu ajutorul moleculelor proteice;- obţinerea unor forme genetice noi <strong>de</strong> porumbprin variabilitatea somaclonală.În legătură cu aceasta, a fost necesar să dispunem<strong>de</strong> o informaţie mai <strong>de</strong>taliată şi sistematicăprivind acţiunea genelor structurii endospermuluio 2, su 2, wx 1– la nivelul moleculelor proteice şi încultura in vitro.În această ordine <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i, pentru prima dată afost efectuat, în aspect comparativ, un studiu sistematical acţiunii genelor o 2, su 2,şi wx 1asupra: a)polimorfismului complexului zeinic al endospermului;b) conţinutului <strong>de</strong> aminoacizi liberi în embrioniiimaturi <strong>de</strong> porumb în momentul inoculării acestoraîn cultura in vitro; c) parametrilor morfogenezei laetapele iniţiale în embriocultura porumbului (20).Au fost puse în evi<strong>de</strong>nţă posibilităţile metodologiceale markerilor proteici în i<strong>de</strong>ntificarea efectuluidirect şi pleotropic al genelor o 2,su 2şi wx 1, aldozelor acestor gene, precum şi în <strong>de</strong>pistarea roluluigenomului formei materne în expresia genelor respectivela combinaţiile hibri<strong>de</strong> <strong>de</strong> porumb.Concluzii• Specia Zea mays L. cuprin<strong>de</strong> o imensă diversitategenetică care oferă mari posibilităţi <strong>de</strong> a<strong>de</strong>pista valoroase surse genetice şi noi combinaţii<strong>de</strong> gene pentru ameliorarea calităţii bobului.• Prin folosirea efectului biochimic al mutaţiiloro 2, su 2, wx 1valoarea nutritivă a bobului <strong>de</strong> porumbpoate fi consi<strong>de</strong>rabil îmbunătăţită.• Crearea hibrizilor o 2bogaţi în lizină şi proteinăşi cu o producţie <strong>de</strong> boabe similară cu cea ahibrizilor <strong>de</strong> porumb comun este o realitate.• Unele caractere nedorite, moştenite <strong>de</strong> hibriziio 2, fiind condiţionate <strong>de</strong> structura făinoasă aendospermului, pot fi înlăturate prin selecţia pentrugenele modificatoare ale consistenţei făinoase sauprin folosirea interacţiunii genelor, la nivelul recesivelorduble o 2su 2, o 2wx 1şi altele.• Gena waxy 1, care <strong>de</strong>termină un conţinutmaxim <strong>de</strong> amilopectină în amidon, poate fi folosităîn ameliorarea calităţii bobului atât singură, cât şiîn combinaţie cu alte gene ale structurii endospermului.70 - nr. 4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!