2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei 2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

akademos.asm.md
from akademos.asm.md More from this publisher
12.07.2015 Views

AkademosSPAŢIUL DECERCETARE AL UE,DESCHIS ŢĂRILORVECINEZoran STANCIC,şef-adjunct al Directoratului Generalpentru Cercetare,Comisia EuropeanăEU RESEARCH AREA, OPENED TONEIGHBORING COUNTRIESEU Research Area is not limited to memberstates, and should not be a fortress. It is openedfor third countries, ENP countries, as well as forpartner countries. The Implementation of the EU7 th Frame Program continues by new instrumentsdirected to a fruitful international cooperation.For sure, Enlarged Europe face common threats,but the European Commission is ready to tacklethem promoting a wide cooperation between allcountries.Intenţia de a reforma sistemul educaţional şi decercetare, declarată de participanţii la actuala conferinţă,este una ambiţioasă şi salutară. Ea presupuneîn egală măsură consolidarea impactului programelorde cercetare şi dezvoltarea politicilor direcţionateîn domeniul cooperării internaţionale.Cu asemenea provocări se confruntă de regulăastăzi ţările în tranziţie, dar să nu uităm că acesteaau efecte deosebite şi asupra statelor membre aleUniunii Europene. Iată de ce, aş vrea să împărtăşesccu dvs. informaţia despre politica statelor UE, careeste adoptată şi se implementează prin intermediulStrategiei de la Lisabona pentru piaţa muncii, cercetareşi energie.*Vă amintesc că în ce priveşte reforma educaţieişi a sistemului de studii superioare Strategia de laLisabona include 5 obiective, dintre care aş vrea sămă refer la următoarele trei:______________*Strategia de la Lisabona, adoptată pentru prima oară de lideriiUniunii Europene în 2000, constituie un pachet de măsuri alcăror obiectiv este îmbunătăţirea performanţelor economiilorEuropene. Strategia a fost relansată la Consiliul European dinmartie 2005. Parlamentul accentuează interdependenţa întrereformele economice, sociale şi de mediu care, împreună cucreşterea economică şi piaţa muncii, constituie condiţii esenţialepentru obţinerea de succes în crearea unei economii şi societăţidinamice.1. Cel puţin 85% din tinerii UE trebuie să obţinăstudii medii.2. 12%-12,5 % din populaţie trebuie să înveţepe tot parcursul vieţii.3. Numărul de absolvenţi în ştiinţele exacte,tehnologii, cercetări trebuie să crească până la 50%către anul 2010.Ţin să vă informez că procesul de realizare aacestor obiective este sub monitorizare, rezultatelesunt publicate regulat şi putem face deja unele bilanţuri.Chiar la ultima şedinţă a Comisiei s-au analizatprogresele înregistrate de statele UE, pe de altă partese atestă o performanţă înceată, dar semnificativă,în vecinătatea UE.În ceea ce priveşte populaţia adultă care trebuiesă fie conectată la studii pe tot parcursul vieţii,exemplele Marii Britanii şi a Danemarcei sunt celemai performante - de la 26% până la 42% din adulţisunt antrenaţi în acest proces, în comparaţie cupunctul de reper de 12,5%.Când ne referim la absolvenţii de după educaţiasecundară, cea mai bună impresie o creează Cehia,Slovacia, Polonia cu rata de absolvire mai mare de90% în raport cu punctul de reper de 85%.Iar în privinţa cercetărilor, în Europa cei maimari investitori în cercetare şi dezvoltare sunt Suediaşi Finlanda. Trebuie de recunoscut realizărileFranţei şi Islandei care au un număr sporit de absolvenţiangajaţi în cercetare. Să nu neglijăm nicinoile state membre ale UE cu rol de lider în ceeace priveşte raportul de sexe în domeniul cercetaredezvoltare.E cazul să accentuăm aici şi importanţa celor 3procente de investiţii din PIB în cercetare-dezvoltare.După cum ştiţi, politicienii europeni au adoptataceastă ţintă şi noi facem progrese, în pofida faptuluica ar trebui sa fim sinceri în a spune că nu amatins-o deocamdată. Şi probabil este o idee bună caţările Europei Centrale şi de Est, din regiunile învecinatesă-şi propună asemenea sarcini ambiţioase şisă lupte pentru realizarea lor.Aşadar, în 2005 Comisia Uniunii Europene aadoptat documentul politic cu denumirea Agendade modernizare a universităţilor. Aceasta conţinechestiuni vulnerabile, reforma curriculară, de fapt,pune accentul pe sistemul în ciclu al învăţământuluiliber. De asemenea este important că studenţii vorsolicita competenţă în urma studiilor, acces la studiiflexibile, recunoaşterea diplomelor şi mobilitate.Partea a doua a Agendei ţine de reforma administraţieiuniversitare. Este important să avem universităţiprivate, libere de a promova o colaborare6 - nr. 4(11), decembrie 2008

privată publică care ar conduce la perfecţionareaactivităţii lor de cercetare şi dezvoltare.Cel de-al treilea pilon este reforma finanţării.Noi încurajăm universităţile în efortul lor de a obţinesurse de venit diverse, legături mai bune cu instituţiiperformante, noi la fel dorim ca universităţilesă promoveze acţiuni echitabile şi eficiente, inclusivpracticarea taxelor de studii, a granturilor şi burselorpentru cercetare. Aş vrea sa mai accentuez căUE nu impune nimic statelor membre – este doar olistă de recomandări pe care, bineînţeles, oricine opoate supune votului.De menţionat că, în afara reţelei UE, există şiProcesul Bologna care a fost iniţiat în 1999 şi completeazăpolitica Uniunii Europene. După cum seştie, Procesul Bologna promovează reforma curricularăîn domeniul cercetării şi educaţiei pentru acrea un spaţiu unic de învăţământ superior al celor46 de state participante, printre care Republica Moldova,alte ţări partenere ale PEV, cu excepţia Belarus,toate statele potenţiale candidate, precum şiFederaţia Rusă.Obiectivul principal este introducerea unuisistem al ciclului de învăţământ liber, asigurareacalităţii educaţiei şi, de asemenea, facilitarea recunoaşteriicalificării în perioada studiilor. Comisiaconsideră aceste reforme drept cea mai bună cale decreştere a abilităţilor pentru a răspunde semnificativprovocărilor societăţii cunoaşterii, bineînţeles pentruintegrarea liberă a dimensiunilor educative, decercetare şi inovare care formează aşa numita triadacunoaşterii. Comisiasusţineconsolidareaacestei triadeprintr-o multitudinede politicişi instrumentediverse care indubitabilsuntadresate statelormembre şicelor potenţialedin regiune, unadintre ele avândŞtiinţă şi educaţiedenumirea deProgram Cadru7 pentru Cercetare.În plus, noitrebuie sa luămîn calcul relevanţamobilităţiiforţei de muncă în baza schemelor internaţionaleexistente şi, probabil, cea mai recentă iniţiativă – dea crea Institutul European de Tehnologie şi Inovare –este un exemplu elocvent. In ceea ce priveşte ProgramulCadru de Cercetare, e o problemă majoră că bugetultotal al Programului este de 53 ml. euro pentruo perioada de 7 ani. Este foarte complex, dar oferă unset mare de diferite oportunităţi şi vreau să accentuezcă acestea vor fi utilizate şi de către participanţii veniţidin regiunea pe care o reprezentaţi. Pentru ţărileparte la PEV, s-au semnat o serie de acorduri, nouaschemă internaţională al schimbului de cercetare deasemenea este un instrument important.Comisia face multe ca să consolideze noile cercetărişi sisteme de educaţie din afara ProgramuluiCadru 7. Din 1999, un program important a fostProgramul TEMPUS care atenţiona asupra unor aspectede cooperare dintre Universităţile UE cu celedin Balcani, Europa Centrala şi de Est, Asia Centralăîn domeniul proiectelor si modernizării studiilorsuperioare. Noi am lansat un nou Program TEM-PUS, anul trecut, care se va desfăşura între 2007-2014 şi care va încerca să consolideze cooperareadintre instituţii. Important pentru dvs. e că noi pledămpentru o extindere a politicii de dialogare cese derulează deja şi pentru o colaborare mai strânsăîntre ţările terţe ce iau decizii politice în programevariate precum definirea priorităţilor naţionale sauPlanurile de Acţiuni.Un alt instrument al UE în domeniul învăţământuluisuperior reprezintă Programul ERASMUSZoran Stancic, şef-adjunct al Directoratului General pentru Cercetare, Comisia Europeanăşi Larisa Şavga, ministrul Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova.Chişinău, A.Ş.M., 19 septembrie 2008.nr.4(11), decembrie 2008 - 7

privată publică care ar conduce la perfecţionareaactivităţii lor <strong>de</strong> cercetare şi <strong>de</strong>zvoltare.Cel <strong>de</strong>-al treilea pilon este reforma finanţării.Noi încurajăm universităţile în efortul lor <strong>de</strong> a obţinesurse <strong>de</strong> venit diverse, legături mai bune cu instituţiiperformante, noi la fel dorim ca universităţilesă promoveze acţiuni echitabile şi eficiente, inclusivpracticarea taxelor <strong>de</strong> studii, a granturilor şi burselorpentru cercetare. Aş vrea sa mai accentuez căUE nu impune nimic statelor membre – este doar olistă <strong>de</strong> recomandări pe care, bineînţeles, oricine opoate supune votului.De menţionat că, în afara reţelei UE, există şiProcesul Bologna care a fost iniţiat în 1999 şi completeazăpolitica Uniunii Europene. După cum seştie, Procesul Bologna promovează reforma curricularăîn domeniul cercetării şi educaţiei pentru acrea un spaţiu unic <strong>de</strong> învăţământ superior al celor46 <strong>de</strong> state participante, printre care Republica Moldova,alte ţări partenere ale PEV, cu excepţia Belarus,toate statele potenţiale candidate, precum şiFe<strong>de</strong>raţia Rusă.Obiectivul principal este introducerea unuisistem al ciclului <strong>de</strong> învăţământ liber, asigurareacalităţii educaţiei şi, <strong>de</strong> asemenea, facilitarea recunoaşteriicalificării în perioada studiilor. Comisiaconsi<strong>de</strong>ră aceste reforme drept cea mai bună cale <strong>de</strong>creştere a abilităţilor pentru a răspun<strong>de</strong> semnificativprovocărilor societăţii cunoaşterii, bineînţeles pentruintegrarea liberă a dimensiunilor educative, <strong>de</strong>cercetare şi inovare care formează aşa numita triadacunoaşterii. Comisiasusţineconsolidareaacestei tria<strong>de</strong>printr-o multitudine<strong>de</strong> politicişi instrumentediverse care indubitabilsuntadresate statelormembre şicelor potenţialedin regiune, unadintre ele avândŞtiinţă şi educaţie<strong>de</strong>numirea <strong>de</strong>Program Cadru7 pentru Cercetare.În plus, noitrebuie sa luămîn calcul relevanţamobilităţiiforţei <strong>de</strong> muncă în baza schemelor internaţionaleexistente şi, probabil, cea mai recentă iniţiativă – <strong>de</strong>a crea Institutul European <strong>de</strong> Tehnologie şi Inovare –este un exemplu elocvent. In ceea ce priveşte ProgramulCadru <strong>de</strong> Cercetare, e o problemă majoră că bugetultotal al Programului este <strong>de</strong> 53 ml. euro pentruo perioada <strong>de</strong> 7 ani. Este foarte complex, dar oferă unset mare <strong>de</strong> diferite oportunităţi şi vreau să accentuezcă acestea vor fi utilizate şi <strong>de</strong> către participanţii veniţidin regiunea pe care o reprezentaţi. Pentru ţărileparte la PEV, s-au semnat o serie <strong>de</strong> acorduri, nouaschemă internaţională al schimbului <strong>de</strong> cercetare <strong>de</strong>asemenea este un instrument important.Comisia face multe ca să consoli<strong>de</strong>ze noile cercetărişi sisteme <strong>de</strong> educaţie din afara ProgramuluiCadru 7. Din 1999, un program important a fostProgramul TEMPUS care atenţiona asupra unor aspecte<strong>de</strong> cooperare dintre Universităţile UE cu celedin Balcani, Europa Centrala şi <strong>de</strong> Est, Asia Centralăîn domeniul proiectelor si mo<strong>de</strong>rnizării studiilorsuperioare. Noi am lansat un nou Program TEM-PUS, anul trecut, care se va <strong>de</strong>sfăşura între 2007-2014 şi care va încerca să consoli<strong>de</strong>ze cooperareadintre instituţii. Important pentru dvs. e că noi pledămpentru o extin<strong>de</strong>re a politicii <strong>de</strong> dialogare cese <strong>de</strong>rulează <strong>de</strong>ja şi pentru o colaborare mai strânsăîntre ţările terţe ce iau <strong>de</strong>cizii politice în programevariate precum <strong>de</strong>finirea priorităţilor naţionale sauPlanurile <strong>de</strong> Acţiuni.Un alt instrument al UE în domeniul învăţământuluisuperior reprezintă Programul ERASMUSZoran Stancic, şef-adjunct al Directoratului General pentru Cercetare, Comisia Europeanăşi Larisa Şavga, ministrul Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova.Chişinău, A.Ş.M., 19 septembrie 2008.nr.4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008 - 7

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!