2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Akademostehnogenetică şi scoasă din uz pentru scopuri nonagricole(A.Ursu, 2006).Lucrarea solurilor, folosirea lor în calitate demijloc de producţie deseori are ca urmare degradarealor. Degradarea poate fi condiţionată de diferiteprocese naturale şi intervenţii tehnogenetice.Diversitatea proceselor de degradare poate aveacaracter regional (fig.2) şi local.Fig. 2. Diversitatea regională a proceselor dedegradare a solurilor (World Resources, 1992)În ultimele decenii se vorbeşte mult despre fenomenuldeşertificării. Acest fenomen a fost discutatla nivelul Naţiunilor Unite, care în anul 1977 aconvocat o Conferinţă specială la Nairobi, Kenya. Încontinuare, la summit-ul din Rio de Janeiro din anul1992 au fost adoptate anumite principii, îndrumări,care au permis elaborarea unei Convenţii speciale,semnată de peste 100 de ţări în 1994 la Paris. ConformConvenţiei Naţiunilor Unite pentru combatereadeşertificării (1999), „Deşertifi carea înseamnădegradarea terenurilor în zonele aride, semiaride şiuscate, subumede, cauzată de diferiţi factori, inclusivvariaţiile climatice şi activităţile umane”.În decembrie 1996 la Roma a avut loc primaconferinţă a Părţilor (COP-1); în 1998 la Dakar, Senegal–cea de-a doua (COP-2) şi în 1999 la Rasite,Brazilia – a treia (COP-3).Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declaratîn anul 1994 (în vigoare din 1996) ziua de 17 iunieZiua mondială pentru combaterea deşertifi căriişi secetelor. În toată lumea s-au desfăşurat diferiteacţiuni în scopul cercetării proceselor respective,creării Bazei de date şi elaborării măsurilor de combaterea deşertificării.În anul 1998, la 14 decembrie, Parlamentul RepubliciiMoldova a adoptat Hotărârea Nr. 257-XIV„Privind aderarea Republicii Moldova la ConvenţiaONU pentru combaterea deşertificării în ţările afectategrav de secetă şi deşertificare”. În conformitatecu această Hotărâre, a fost creată Comisia Naţionalăpentru combaterea Deşertificării în RepublicaMoldova şi elaborat Programul Naţional de acţiuni(1999). În anul 2000 Comisia Naţională a editat monografiabilingvă „Degradarea solurilor şi deşertificare”(sub red. acad. A. Ursu). În monografie au fostexaminate toate aspectele deşertificării şi propusemăsuri concrete de combatere a acestui fenomen.În aspectul realizării recomandărilor NaţiunilorUnite, în oraşul Bonn, Germania, a fost întemeiată(mai, 2005) Asociaţia Generală Ştiinţifică de Cercetarea Combaterii Deşertificării (Desert* Nest), careîn comun cu Comitetul Ştiinţific Francez de deşertificareşi Grupa Belgiană de experţi în deşertificares-au unit în Asociaţia pan-Europeană – EuropenDosert Net. In iunie 2005, Asociaţia Europeană deCombatere şi prevenire a deşertificării a elaborat oDeclaraţie, adoptată şi semnată la 6 septembrie decercetători ştiinţifici care reprezentau 75 de institutedin 17 ţări ale Europei (Austria, Belgia, Danemarca,Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia,Malta, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia,Elveţia, şi Niderlanda).În declaraţie se menţionează obiectivele majore: identificarea şi analiza importanţei problemei; succesele şi rezultatele cercetărilor ştiinţifice şimăsurile de accelerare a proceselor de implementare; înnoirea bazei de cercetare; susţinerea potenţialului de cercetare; intensificarea parteneriatului între cercetători încadrul Europei; organizarea schimbului de Know-how etc. (Declaration...,2006);Declaraţia are ca scop cooperarea şi colaborareacercetătorilor Europei în domeniul deşertificării.În Republica Moldova, după aderarea la Convenţieşi elaborarea Planului Naţional, problemadeşertificării mai este uneori menţionată în diferitecontexte şi împrejurări, însă în realitate se „batepasul pe loc”. Ne amintim de deşertificare în timpulsecetelor, ca mai apoi s-o dăm uitării. ComisiaNaţională nu funcţionează. Iar dacă secetele ne viziteazăperiodic, degradarea solurilor (consecinţadeşertificării conform definiţiei menţionate) continuă.Rezultatele degradării în cele mai dese cazurisunt destructurizarea, tasarea, dehumificarea, distrugereaprin eroziune şi alunecare, poluarea. Acesteconsecinţe negative, în diferit grad şi corelaţii,afectează solurile folosite în agricultură. Ele suntbine cunoscute şi multilateral cercetate. În scopulatenuării şi evitării lor au fost elaborate diferite măsuriconcrete, speciale sau universale, care formeazăsistemele sau complexele regionale de protejarea solurilor (A.Урсу, З.Синкевич, 1988; Eroziuneasolului, 2005, etc.).Însă elaborarea acestor sisteme este doar o etapăiniţială, următoarea fiind implementarea măsurilor64 - nr. 4(11), decembrie 2008