2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţă Pedologie şi educaţiePROBLEMADEGRADĂRIISOLURILORAcad. Andrei URSUTHE PROBLEM OF SOIE DEGRADATIONThe Republic of Moldova has a unique soil cover,which in the present time is used insufficiently effectively.The processes of soil degradation are proceeding.The national strategy of management of the main naturalriches of the country is necessary. Basic strategicprinciples are stated in text of the Law about the soilwhich we hope, will be authorized.În decursul evoluţiei biocenozelor terestre, pesuprafaţa uscatului pe seama stratului mineral s-aformat învelişul de sol – pedosfera – o peliculăfoarte subţire numită de marele savant rus VladimirVernadskii „rugina nobilă”. Un alt distins pedolog,Victor Kovda, care a demonstrat importanţa învelişuluide sol pentru biosferă şi a îndemnat umanitateasă-l ocrotească, scria: „Pedosfera prezintă un mediuecologic indispensabil şi baza existenţei vieţii peplanetă.” (В.Ковда, 1985).Solul, în calitatea sa de corp natural specific, afost „descoperit” de Vasilii Dokuceaev. El a doveditcă solul se deosebeşte de stratul superficial alteratal rocilor geologice prin morfologia, profilulvertical cu orizonturi genetice (ABC), componenţasubstanţială şi proprietăţi specifice. Fiind format înurma interacţiunii factorilor pedogenetici, solul înmod integral exprimă specificul zonal al condiţiilornaturale, aflându-se permanent în deplin echilibrucu biocenoza respectivă (A.Ursu, 2004). Solul prezintăal patrulea regn al naturii după regnul vegetal,animal şi mineral.Solul timp îndelungat a fost înţeles şi consideratca suport şi aprovizionator al plantelor terestre.Acest rol condiţionează folosirea lui ca mijloc deproducţie în agricultură. Doar în ultimele decenii afost stabilit rolul polifuncţional al solului în biosferă(Г.Добровольский, Е.Никитин, 1990; A.Ursu,2007). În procesul evoluţiei, solul a obţinut uneleproprietăţi specifice care au contribuit la transformarealui în al treilea mediu vital (după mediul acvaticşi terestru aerian). Cercetările speciale au stabilitcă mediul dat este cel mai populat (М.Гиляров,1970). Solul reprezintă un depozit de energie solară(transformată prin fotosinteză) acumulată în humus,uzina de prelucrare a deşeurilor organice, cel maiconsiderabil producător de CO2 (necesar fotosintezei)pe uscat etc.Învelişul de sol pe suprafaţa uscatului este foarteneomogen, incluzând numeroase unităţi taxonomicegenetice – clase, tipuri, subtipuri, familii, genuri,varietăţi etc. Diversitatea solurilor este condiţionatăde variabilitatea condiţiilor pedogenetice. Ştiinţamondială deocamdată nu a reuşit să elaborezeo clasificare unică, confirmată şi apreciată la nivelinternaţional. Actualmente funcţionează clasificărinaţionale elaborate mai mult sau mai puţin pe principiicomune. Pentru corelare a fost elaborată „Bazamondială de Referinţă a resurselor de sol” (WorldReference, 1994). Clasificarea actuală a solurilorMoldovei (A.Ursu, 1997, 1999) a fost realizatăpe principii moderne şi totodată permite folosireapatrimoniului pedogeografic şi ştiinţific, păstrândnomenclatura şi divizarea taxonomică tradiţională.Conform clasificării, învelişul de sol al RepubliciiMoldova este prezentat de 5 clase, 13 tipuri şi 36subtipuri. Unităţile la nivel taxonomic mai jos desubtip depăşesc 700.Învelişul de sol de pe suprafaţa uscatului are diferitedestinaţii. Din suprafaţa totală a uscatului de152,7 mln km 2 – 52,4 mln (36%) ocupă deşerturile,40,6 mln km 2 – pădurile (28%), 25,7 mln km 2 – fâneţele(17%) şi doar 14,5 mln km 2 (10%) sunt folositeîn agricultură (17,7 mln km 2 – 9% ocupă gheţarii).Aşa dar, numai 10% din suprafaţa uscatului sunt folositeca mijloc de producţie în agricultură (pe elese cultivă plantele care asigură populaţia cu produsealimentare şi materie primă pentru anumite ramuriindustriale (Дювиньо П., 1968).Fig.1. Productivitatea globală a agriculturii(World Resources, 1992)Productivitatea globală a agriculturii mult timpera în creştere (fi g.1), însă în ultimii ani are tendinţaspre reducere, ceea ce condiţionează scumpireaşi chiar criza produselor alimentare. Concomitentse majorează numărul populaţiei (World Resources,1992), care a depăşit deja 6 miliarde. Suprafaţasolurilor prelucrate – croups lends (Oтчет почеловеческому развитию, 1994) sistematic scade,fiind afectată de eroziune, salinizare, transformarenr.4(11), decembrie 2008 - 63