<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>MARELEACCELERATOR DEHADRONIDr. Konstantin GUDIMA,cercetător coordonator la IFA, A.Ş.M.LARGE HADRON COLLIDERCERN is building its new accelerator, the LHC.This presentation will aim to give anoverview of theLHC purpose. A brief summary of the main physicshave to be studied in future experiments on LHC ispresented.Miercuri, 10 septembrie 2008, milioane <strong>de</strong> oameniau urmărit, unii cu admiraţie, alţii cu îngrijorare,testele preliminare <strong>de</strong> verificare a aparatajuluiinstalat la cel mai mare accelerator <strong>de</strong> hadroni (LargeHadron Colli<strong>de</strong>r – LHC), creat vreodată <strong>de</strong> om.LHC este un accelerator <strong>de</strong> particule construit, începândcu 2001, sub egida Consiliului European <strong>de</strong>Cercetări Nucleare (fr. Consiel Europien pour la RechercheNucleaire, CERN) la graniţa franco-elveţiană<strong>de</strong> lângă Geneva. Costurile lui <strong>de</strong> producţie şiîntreţinere sunt evaluate în jurul sumei <strong>de</strong> 6 miliar<strong>de</strong>euro. El va fi cel mai puternic accelerator <strong>de</strong> particuledin lume, capabil să ciocnească protonii sau ionii<strong>de</strong> plumb unii <strong>de</strong> alţii la o energie <strong>de</strong> 14 TeV (teraelectronvolţi)şi să <strong>de</strong>a acces la fenomene fizice cese produc la energii <strong>de</strong> zece ori mai înalte <strong>de</strong>cât celece fuseseră <strong>de</strong>schise explorării până acum. Fiecareciocnire a protonilor sau a ionilor, în timp ce aceştiasunt acceleraţi în direcţii opuse într-un tunel situatadânc (cca 100 m) în pământ, cu o circumferinţă <strong>de</strong>27 <strong>de</strong> kilometri, va <strong>de</strong>zvălui informaţii noi <strong>de</strong>spreproprietăţile fundamentale ale materiei din care estealcătuit Universul.Încă la începutul secolului XX, în fizică au aparutdoua teorii fundamentale – teoria generală a relativităţiia lui Albert Einstein, care pretin<strong>de</strong> să <strong>de</strong>scrieUniversul la nivelul macro, şi teoria cuanticăa câmpului, <strong>de</strong>stinată pentru nivelul micro. Dar seiscase o problemă – aceste teorii s-au dovedit a fi incompatibile.In unele cazuri ele se contrazic. Pentru<strong>de</strong>scrierea proceselor care au loc în găurile negre, <strong>de</strong>exemplu, e nevoie <strong>de</strong> ambele teorii. In ultimii ani aivieţii Einstein a <strong>de</strong>pus eforturi consi<strong>de</strong>rabile pentruelaborarea unei teorii unite a câmpului, dar materialulempiric (experimental) necesar era insuficient.Abia în a doua treime a secolului XX fizicienii aureuşit să creeze aşa numitul Mo<strong>de</strong>l Standard (MS),care a unit trei din cele patru interacţiuni cunoscute– tare, slabă si electromagnetică.Şi tocmai la finele secolului XX fizicienii au începutsă elaboreze teoria care ar putea uni toate celepatru tipuri <strong>de</strong> interacţiuni, adică ar inclu<strong>de</strong> în MS şiinteracţiunea gravitaţională. Aceste incercări pânăîn prezent nu s-au încununat cu succes din cauza dificultăţilorîn procesul <strong>de</strong> creare a teoriei cuantice agravitaţiei. Pentru unirea interacţiunilor fundamentaleîntr-o singură teorie sunt propuse diferite abordări:teoria stringurilor, ulterior <strong>de</strong>zvoltată în teoriabranilor (M-teoria), teoria supergravitaţiei şi altele.Fiecare teorie are probleme interne, dar niciuna nuare verificare experimentală. Pentru experimentelerespective sunt necesare energii care <strong>de</strong>păşesc cumult cele accesibile la acceleratoarele construitepână în prezent.Fizicienii cred că fragmente esenţiale, carelipsesc din mo<strong>de</strong>lul actual al Universului, vor fi<strong>de</strong>zvăluite prin intermediul celor aproximativ unmiliard <strong>de</strong> ciocniri <strong>de</strong> protoni pe secundă, care sevor produce la LHC. În urma coliziunilor pot ficreate sute şi mii <strong>de</strong> particule, printre care şi unelenecunoscute până în prezent, dar care sunt prezise<strong>de</strong> teorie. Cea mai enigmatică particulă prezisă <strong>de</strong>teoreticianul Peter Higgs, numită bozonul Higgs,poate fi produsă asociativ împreună cu o perechetop cuarc-top anticuarc. Top cuarcul <strong>de</strong>scoperit laTevatronul din Laboratorul Fermi <strong>de</strong> lânga Chicagoeste cea mai grea particulă elementară (<strong>de</strong> 180 orimai grea <strong>de</strong>cât protonul). Bozonul Higgs, numit şiparticula Dumnezeiască, pare să fie responsabil <strong>de</strong>valorile maselor celorlalte particule, printre care şiprotonii cu neutronii, care alcătuiesc nucleele atomice,iar împreună cu electronii – şi materia dinUnivers. Energia protonilor acceleraţi la LHC poatefi suficientă pentru crearea acestor particule masiveşi aceasta ar fi o temă principală pentru LHC – <strong>de</strong> aachiziţiona în primii ani <strong>de</strong> funcţionaredate care săcertifice existenţa particulei Higgs, creându-se astfelpremise pentru studierea ei aprofundată.Un alt obiectiv al cercetărilor preconizate laLHC este studierea antiparticulelor. Acestea secrează asociativ, adică în pereche cu partenerii lorobişnuiţi, <strong>de</strong>osebindu-se <strong>de</strong> ei prin sarcina electricăsau barionică cu semn opus şi au fost <strong>de</strong>scoperitela acceleratoarele prece<strong>de</strong>nte. Energiile accesibilela LHC ar putea fi suficiente pentru crearea superparticulelor!Acestea sunt “produse” ale teoriei supersimetriei(SUSY) care, ca şi Mo<strong>de</strong>lul Standard(MS), pretin<strong>de</strong> să unifice într-un singur mo<strong>de</strong>l celetrei tipuri <strong>de</strong> interacţiuni: SUSY propune pentru fiecareparticulă o superparticulă cu o masă mult maimare.60 - nr. 4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008
Ştiinţă Experiment şi educaţieConform unor mo<strong>de</strong>le teoretice, aceste particulesupersimetrice constituie aşa numita materie întunecată(Dark Matter), sau mai bine ar fi să-i spunemmaterie ascunsă sau necunoscută, <strong>de</strong>oarece esenţaei a fost adusă în realitate într-un mod indirect, adicănu prin masurări experimentale, ci în urma unorcalcule teoretice care au sugerat ca în Univers maiexista “ceva” ce noi nu putem sesiza cu aparateleobişnuite. Acest “ceva” nu emite niciun fel <strong>de</strong> radiaţiiobişnuite (lumină, raze X, radiaţie gamma,etc.) care ar nimeri în <strong>de</strong>tectoarele cunoscute. Sepresupune că această materie stranie ar alcătui aproximativ26% din materia existentă în univers. Încăcca 70 la sută din materia Universului ar putea fiasociată cu energia întunecată (Dark Energy), carear fi responsabilă pentru expansiunea accelerată aUniversului.Experimentatorii <strong>de</strong> la LHC planifică să efectuezeîn anumite locuri, un<strong>de</strong> se întâlnesc fasciculeleaccelerate în direcţii opuse, nu numai ciocniri<strong>de</strong> protoni, dar şi <strong>de</strong> nuclee <strong>de</strong> plumb. La ciocnirilefrontale a două nuclee cu energii ultrarelativistepentru un timp foarte scurt ar putea să se creeze unghem <strong>de</strong> materie cu o <strong>de</strong>nsitate care ar <strong>de</strong>păşi <strong>de</strong>zeci <strong>de</strong> ori <strong>de</strong>nsitatea nucleară în nucleele obişnuiteşi cu o temperatură care ar imita condiţiile presupuseîntr-o fracţiune <strong>de</strong> secundă după Marea Explozie(Big Bang), iniţială la crearea Universului acum 12-15 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> ani. În aceste condiţii cuarcii constituenţiai protonilor şi neutronilor cu gluonii, careţin cuarcii întemniţaţi în aceştea, obţin o libertateasimtotică, astfel încât se produce o tranziţie <strong>de</strong>fază în starea cuarc-gluonica. Revenirea în stareaobişnuită hadronică se produce în scurt timp dupăce <strong>de</strong>nsitatea şi temperatura <strong>de</strong>scresc, dând “viaţă”unei varietăţi largi <strong>de</strong> noi particule, printre care şinecunoscute. Conform teoriei, imediat dupa MareaExplozie particulele create ar fi fost fară masă, ca şifotonii sau neutrinii, datorită unei simetrii speciale,iar mai apoi datorită unui câmp purtător al caruiaar fi bozonul Higgs “s-ar îmbrăca”, <strong>de</strong>venind masive.Studierea acestor scenarii sunt necesare pentruelaborarea unei teorii mai perfecte a interacţiunilortari care ar fi utilă atât pentru fizica nucleară, cât şipentru astrofizică.Datele experimentale, obţinute la LHC, ar puteaajuta fizicienii să raspundă la întrebarea, dacă estesau nu lumea noastră multidimensională. Apropo,numai în acest caz teoretic este posibilă apariţia înaccelerator a unui fenomen gravitaţional - a găuriinegre foarte mici, dar nu mai puţin periculoase. Dealtfel, fizicienii care au analizat acest scenariu, au<strong>de</strong>monstrat că apariţia unei găuri negre stabile esteimposibilă. Chiar dacă gaura neagră se va produce,ea nu va putea absoarbe materie, iar din cauza radiaţieiHowking se va evapora în particule obişnuiteînainte <strong>de</strong> a prezenta vreun pericol. În calitate <strong>de</strong>argument contra scenariilor catastrofale fizicieniiaduc faptul că Pământul, Luna şi alte planete suntpermanent bombardate <strong>de</strong> particulele razelor cosmicecu energii mult mai mari, atingând 10 20 eV, <strong>de</strong>câtenergia maximă a particulelor ciocnite în LHC - 7TeV(10 12 eV) (accelerate în sensuri opuse => 14 TeVenergia ciocnirii). Calculele <strong>de</strong>monstrează că pentruapariţia găurilor negre sunt necesare energii <strong>de</strong> 10 16ori mai mari.In acest grandios experiment sunt antrenaţisute <strong>de</strong> fizicieni importanţi din diferite ţări ale lumii.Indirect, el se face posibil şi datorită activităţiicercetătorilor din Republica Moldova, care peparcursul <strong>de</strong>ceniilor au explorat domeniile fiziciimo<strong>de</strong>rne în strânsă colaborare cu colegii lor dinIUCN (Dubna, Fe<strong>de</strong>raţia Rusa), LANL (Los Alamos,SUA), FNAL (Batavia, SUA) ş.a. În prezentei participă la realizarea în IUCN, Dubna a unuialt proiect <strong>de</strong> accelerator <strong>de</strong> tip “colli<strong>de</strong>r” - NICA(Nuclotron-Based Ion Colli<strong>de</strong>r Facility) şi a <strong>de</strong>tectoruluimultifuncţional MPD (Multi Purpose Detector).Scopul acestui proiect este, <strong>de</strong> asemenea,cercetarea proprietăţilor fundamentale ale materieinucleare formate la ciocnirile nucleelor atomice laenergii relativiste. În domeniul <strong>de</strong> energii al complexuluiNICA (4-9 GeV/nucleon) este presupusăapariţia unei stări mixte <strong>de</strong> materie cuarc-gluonicăsi hadronică.nr.4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008 - 61