2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Laureaţi ai Premiului de Stat Ştiinţă în domeniul şi educaţie Ştiinţei, Tehnicii şi Producţieio vârstă mai înaintată – peste 65-70 ani. S-a doveditcă etnia evreiască în medie trăia 70-80 de ani, întimp ce longevitatea celorlalte 5 etnii şi vârsta medienu depăşea 60 de ani.Începând cu 1990 şi până în prezent, dr.hab.Nicolae Ghidirim a desfăşurat cercetări valoroaseîn domeniul oncologiei. În 1994 au fost publicateşi raportate la Istanbul rezultatele tardive ale tratamentuluiradical al cancerului de colon bazat pe unstudiu de peste 400 de bolnavi dintre care 341 ausupravieţuit 5 ani - 85,25% şi 212 mai mult de 5ani, ceea ce a constituit 70%. Majoritatea bolnavilorce au supravieţuit 5 ani au fost operaţi în stadiileT is-T 1-T 2iar cei cu stadiul T 3-T 4majoritatea nu ausupravieţuit 5 ani.A fost examinat, studiat şi analizat un lot de 450de bolnavi cu diferite complicaţii în cancerul gastric.Lotul a fost constituit din 332 bolnavi cu pilorostenoze,93 bolnavi cu hemoragii tumorale, 25bolnavi cu perforaţii tumorale.În baza studiului efectuat s-a constatat că în 56%din cazuri a fost stabilit stadiul depăşit al procesuluitumoral şi operaţiile au avut un caracter paliativ,în 153 de cazuri - ceea ce a constituit 34%, au fostefectuate operaţii radicale şi doar în 34 de cazuri- 7,11% operaţiile au avut un caracter explorativ.Acest studiu s-a încheiat cu susţinerea tezei de doctorhabilitat în medicină în ianuarie 2008 şi editareaunei monografii.Pentru următorii 3 ani 2008 – 2010 dr.hab.NicolaeGhidirim şi-a proiectat tema: Diagnosticul laparoscopicşi operaţiile miniinvazive în patologiilehematologice. Este cunoscut faptul că diagnosticulmaladiilor hematologice se bazează pe hemogramăşi mielogramă, dar în multe patologii este necesardiagnosticul morfologic. Bioptarea ganglionilorlimfatici periferici nu prezintă dificultăţi, în acelaşitimp ganglionii limfatici intraperitoneali nu suntaccesibili decât prin laparotomie, ceea ce prezintăunele incomodităţi şi chiar complicaţii. Problema seva rezolva mult mai uşor prin prelevarea lor pe calelaparoscopică.De asemenea unele din componentele tratamentuluiunor anemii, trombocitopenii şi limfoamenecesită de cele mai multe ori splenectomia, carese efectuează până la ora actuală prin laparotomie,mau greu suportată de bolnavi, în plus comportândriscul de complicaţii hemoragice şi purulente.Activitatea profesorului universitar AnatolieCERNÎI este nemijlocit legată de implementareaşi dezvoltarea la Institutul Oncologic a tehnologieielectrono-microscopice. Datorită profesorului AnatolieCernîi au fost modernizate esenţial metodelede cercetare oncomorfologică şi a fost ridicat nivelulde investigaţii la pragul molecular.Fiind şef al Laboratorului de Microscopie Electronică,A.Cernîi selectează şi pregăteşte metodologico echipă foarte profesionistă de tehnicieni şi cercetători(I.Grădinaru, V.Cotună, E.Guţu). Datele obţinuteprin utilizarea a două microscoape electronicemoderne, EVM 100L şi JEM 100SX, au contribuitesenţial la elucidarea fenomenelor de morfogeneză şihistogeneză, invazie şi metastazare, etiopatogenezăşi prognostic al cancerului şi precursorilor săi. Tehnologiaimunohistochimică (1997-până în prezent)este creată prin aportul Centrului Ştiinţific Oncologicdin Moscova, unde A.Cernîi şi N.Doicov, doctorandîn acea perioadă, au însuşit şi apoi au implementatmetodele moderne, cele imunohistochimice, privindfenotipizarea cu ajutorul anticorpilor monoclonali amacromoleculelor din celulă şi matricele extracelular.La etapa iniţială au fost efectuate cercetări prin aplicareaanticorpilor monoclonali, care interacţionau înmod specific cu moleculele citokeratinice (8,17,pankeratină),proteoglicanele, entactina şi laminina dinmembranele bazale, factorul von Willebrand dinendoteliu. În prezent sunt aplicate reacţii imunohistochimicepentru detectarea serotoninei, Tph-1 (enzimeiimplicate în sinteza serotoninei), receptorilorestrogenici şi progesteronici din nucleiele celulare,receptorilor factorului epidermal de creştere (HER2)de la suprafaţa celulelor canceroase, colagenului IVdin membranele bazale, antigenilor CD34 din endoteliu,antigenilor limfocitare CD20, CD3, CD8.Activitatea ştiinţifică a profesorului AnatolieCernîi a condus la soluţionări ale problemelor dinoncologia fundamentală, ameliorarea diagnosticuluimorfologic al tumorilor, evidenţierea unor noi criteriide prognostic şi elaborarea strategiei terapeuticeîn funcţie de parametrii histologici şi imunohistochimiciai tumorii.Eşalonarea cronologică a unor etape tehnologicedin activitatea ştiinţifică:• Utilizând tehnologia de cultivare a celulelorin vitro, publică în 1975 date cu privire la particularităţileelectronomicroscopice ale fibroblastelor normaleşi neoplazice în culturile celulare (A.P.Chernyet al. Exp. Cell Res. 1975; 90 (2):317-327).• Utilizând asocierea tehnologiilor de microscopieelectronică prin transmisie şi microscopieelectronică baleiaj, publică În 1980 date cu privirela modificarea microcililor suprafeţii celulare şi afilamentelor citoscheletului în leucoplaziile coluluiuterin (Arhiv Patologhii 1980, nr.3).• În 1985 elaborează o nouă tehnologie careamplifică posibilităţile microscopiei electronicebaleiaj, anunţă despre existenţa diferitor surse aledisplaziilor colului uterin (Arhiv patologhii 1985,nr.11) şi a cancerului din acest organ (Arhiv Patologhii1985, nr.3).nr.4(11), decembrie 2008 - 55