<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>padă, năduşeală. Multe din caracteristicile grupului<strong>de</strong> graiuri <strong>de</strong> sud-vest (pe linia Cahul-Reni-Ismail-Chilia) fac arii comune cu graiurile munteneşti (iotacizareaverbelor: văz „văd”, spui & „spun”; termenica război & ”război <strong>de</strong> ţesut” , pâlnie, cormană (laplug), crastavete „castravete” etc.Micile <strong>de</strong>osebiri <strong>de</strong> pronunţie şi <strong>de</strong> cuvinte <strong>de</strong>terminategeografic nu se răsfrâng asupra comunităţiilimbii în general. Românii munteni şi ar<strong>de</strong>leni seînţeleg foarte bine cu românii moldoveni din RepublicaMoldova. Limba română este mult mai unitară<strong>de</strong>cât italiana, franceza sau altă limbă romanică.Unitatea şi comunitatea se manifestă prin posibilitateaei <strong>de</strong> neîndoielnică înţelegere între românii <strong>de</strong>pretutin<strong>de</strong>ni. Unitatea limbii române şi a graiurilorei teritoriale are la bază, în primul rând, un fond <strong>de</strong>cuvinte relativ numeros, care acoperă întreg spaţiulglotic românesc. Caracterul unitar al graiurilor dacoromâneeste explicat <strong>de</strong> lingvişti prin faptul căele au rămas tot timpul în contact, ceea ce a făcutposibilă „influenţa reciprocă” a graiurilor. Cuvinteleruseşti sau <strong>de</strong> altă origine ce mai bântuie azi în„regiunea ruptă din întreg” ca baistruc „copil dinflori”, cleioncă „muşama”, mozóli „bătătură” etc.,elemente lexicale nesemnificative pentru caracterizareagraiului, vor dispărea <strong>de</strong> îndată ce limba românăva funcţiona cu temeinicie şi fără a fi stingherită<strong>de</strong> limba rusă, care azi continuă să favorizezecrearea unui mediu lingvistic <strong>de</strong>zastruos.Graiurile moldoveneşti <strong>de</strong> la est <strong>de</strong> Prut (ca parteintegrantă a vorbirii moldoveneşti din Moldova istorică)nu au un statut autonom şi luate în ansamblu elen-au fost atrase într-o altă arie lingvistică, <strong>de</strong>oarece<strong>de</strong>-a lungul Prutului nu avem izofone şi izomorfe, iarîn majoritatea cazurilor, nici izolexe. Gramatica graiurilorcercetate este unitară. Or, cu gramatica şi sei<strong>de</strong>ntifică în fond unitatea limbii române.Tentativa <strong>de</strong> a sprijini i<strong>de</strong>ea, din rătăcire saurea-voinţă, că există o „limbă moldovenească”opusă limbii române, zămislită chipurile pe o bazădialectală moldovenească, este o gravă eroare şi oabsurditate. Substratul politic al problemei „limbiimoldoveneşti” este evi<strong>de</strong>nt. Limba vorbită şiscrisă în Republica Moldova este limba română.Normele unice supradialectale ale românei literares-au extins, <strong>de</strong> câteva secole încoace, în întregspaţiul glotic românesc prin concursul şi consensuloamenilor <strong>de</strong> cultură din Moldova, Munteniaşi Transilvania.Cantemir şi Creangă, Eminescu şi Iorga, Has<strong>de</strong>uşi Enescu, Coşeriu şi Vieru, cu o vastă culturăşi cu subtile caracteristici ale spiritului moldovenesc,toţi geografic din nordul <strong>Moldovei</strong>, reprezintăla nivel naţional general geniul şi poezia, ştiinţaşi gândirea, limba şi cântecul poporului român. Învirtutea comunităţii originei romane a neamului şilatine a limbii române, „… moldovenismul (în sensulbun al cuvântului – n. V.P.) … nu se opune românismului,ci este o formă a lui…” (E.Coşeriu).Sărbătoarea Limba noastră cea română ne prilejuieşteemoţii frumoase, clipe inspirate. Prin limbăne zidim cultura noastră spirituală. Savurăm sacrelea<strong>de</strong>văruri <strong>de</strong>spre limbă care este „cartea <strong>de</strong> nobleţă”a unui neam (V. Alecsandri), „întâiul mare poem alunui popor” (L.Blaga). Limba română este „însăşifloarea sufletului etnic al românimii” (M.Eminescu).„În aceeaşi limbă / Toată lumea plânge, / În aceeaşilimbă / Râ<strong>de</strong> un pământ. / Ci doar în limba ta / Durereapoţi s-o mângâi, / Iar bucuria / S-o preschimbiîn cânt” (Gr. Vieru).Graiul fiecărei etnii este un viu monument popular,un tezaur profund al întregii experienţe <strong>de</strong> viaţă şicreaţie. Cuvântul ca o comoară <strong>de</strong> gândire este creaţiavorbitorului, izvorât din harul imaginaţiei, al frumosuluişi al binelui şi consfinţit în memoria neamului.Discurs rostit la şedinţa festivă a CSŞDT alA.Ş.M. consacrată Sărbătorii Naţionale Limbanoastră, 28 august 2008Referinţe bibliografice1. Berejan, Silviu, Degradarea vorbirii orale întrunstat în care funcţionează paralel două limbi ofi ciale. //Silviu Berejan, Itinerar sociolingvistic.Selecţie şi prefaţă<strong>de</strong> Alexandru Bantoş, Chişinău, 2007, p. 98-105.2. Colesnic-Codreanca, Lidia, Limba română în Basarabia(1812-1918). Studiu sociolingvistic pe baza materialelor<strong>de</strong> arhivă, Chişinău, MUZEUM, 2003.3. Coşeriu, Eugen, Lingvistică din perspectivă spaţialăşi antropologică. Cu o prefaţă <strong>de</strong> S.Berejan şi unpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re editorial <strong>de</strong> S.Dumistrăcel, Chişinău,Ştiinţa, 1994.4. Coşeriu, E., Unitatea limbii române – planuri şicriterii // Limba română şi varietăţile ei locale,Bucureşti,Editura Aca<strong>de</strong>miei Române, 1995, p. 11-19.5. Gheţie, Ion, Baza dialectală a româneiliterare,Bucureşti, Editura Aca<strong>de</strong>miei Române, 1975.6. Guţu, Romalo, Valeria, Raporturile dintre limbaliterară şi graiurile limbii române // Limba română şi varietăţileei locale, Bucureşti, Editura Aca<strong>de</strong>miei Române,1995, p. 45-52.7. Moldovanu, Gheorghe, Politică şi planificare lingvistică:<strong>de</strong> la teorie la practică (în baza materialului dinRepublica Moldova şi din alte state), Chişinău, 2007.8. Pavel, Vasile, Graiul românilor basarabeni, expresiea continuităţii teritoriului <strong>de</strong> limbă română //Limba română şi varietăţile ei locale, Bucureşti, EdituraAca<strong>de</strong>miei Române, 1995, p. 83-90.9. Pavel, Vasile, Limba română şi graiurile ei teritoriale(Cu referire la <strong>de</strong>numirea corectă a limbii românilor<strong>de</strong> la est <strong>de</strong> Prut) // Revistă <strong>de</strong> lingvistică şi ştiinţăliterară, 1995, nr. 5, p. 60-63.10. Philippi<strong>de</strong>, Al., Originea românilor, vol. II,Iaşi, 1927.11. Simion, Eugen, Unitatea limbii române //Limbaromână şi varietăţile ei locale, Bucureşti, Editura Aca<strong>de</strong>mieiRomâne, p. 7-9.12. Tratat <strong>de</strong> dialectologie românească. CoordonatorValeriu Rusu, Craiova, Scrisul Românesc, 1984.50 - nr. 4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008
Laureaţi ai Premiului <strong>de</strong> Ştiinţă Stat şi al educaţie Republicii Moldova pentru 2008NOI TEHNOLOGIIÎN COMBATEREACANCERULUINEW TECHNOLOGY TO STRUGGLEAGAINST CANCERAt the end of 90 th a group of scientists fromOncological Institute – acad. Gh. Ţîbîrnă, cor.mem. I. Coricimari, PhD D. Sofroni, PhD N. Gidirim,PhD A. Cernîi – elaborated National Programfor Struggling against Cancer for the periodof years 1998-2003, approved by GovernmentDecision nr. 1269 from 25.12.1998. The maindirections of activity of the Program consisted inorganization of oncologic services, primary andsecondary cancer prophylaxis, premature diagnosis,treatment and rehabilitation of oncologicalpatients. As a result of the implementation of thisNational Program, the in<strong>de</strong>x of the morbidity andmortality from malignant growth in the Republicof Moldova has stabilized, but certain of the in<strong>de</strong>xare in a light <strong>de</strong>crease. For realization and promotionof new technologies for struggling againstcancer these five notorious specialists have been<strong>de</strong>corated by Premium of State in Science and Technologydomain for 2008 year.O luptă organizată împotriva cancerului a începutîn Republica Moldova din momentul înfiinţăriiîn anul 1960 a Institutului <strong>de</strong> Cercetări Ştiinţificeîn domeniul Oncologiei, azi – Institutul Oncologic.Se lucra după un program unic, propus şi dirijat <strong>de</strong>Institutul Oncologic Unional <strong>de</strong> la Moscova, în colaborarecu Institutul Central <strong>de</strong> Educaţie Sanitară.După formarea statului in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt RepublicaMoldova, Institutul Oncologic şi-a asumat în totalitatemisiunea <strong>de</strong> elaborare şi promovare a uneistrategii la nivel naţional <strong>de</strong> combatere şi profilaxiea cancerului. Parte a acesteia, bunăoară, esteSăptămâna <strong>de</strong> Combatere a Cancerului, iniţiatăîn 1993, menită să mediatizeze pe larg problemeleoncologice. În cadrul unor asemenea Săptămâni seorganizează prelegeri şi emisiuni radio/tv, publicaţiiîn presă, se <strong>de</strong>monstrează filme <strong>de</strong> popularizare aştiinţei, se efectuează examene profilactice ale populaţieiîn diferite localităţi etc. Ca rezultat, a scăzutcu 15% pon<strong>de</strong>rea bolnavilor <strong>de</strong>pistaţi în stadiiavansate, în special a formelor vizuale (pielea, buzainferioară, glanda tiroidă, colul uterin).La sfârşitul anilor 90, un grup <strong>de</strong> savanţi <strong>de</strong>la Institutul Oncologic (Gh.Ţîbîrnă, I.Corcimaru,D.Sofroni, Gh.Ghidirim, A.Cernîi) a elaborat ProgramulNaţional <strong>de</strong> Combatere a Cancerului peperioada anilor 1998-2003, aprobat prin HotărâreaGuvernului nr. 1269 din 25.XII.1998. Principaleledirecţii <strong>de</strong> activitate a acestui Program au constat înorganizarea serviciului oncologic, profilaxia primarăşi secundară a cancerului, diagnosticul precoce,tratamentul şi reabilitarea bolnavilor oncologici. Înurma aplicării în practică a Programului Naţional<strong>de</strong> Combatere a Cancerului, indicii morbidităţii şimortalităţii prin tumori maligne în Republica Moldovas-au stabilizat, iar unii indici sunt chiar într-ouşoară <strong>de</strong>screştere (cancerul pielii, buzei inferioare,colului uterin, gastric, hemoblastozele). Fiecare dinsavanţii nominalizaţi şi-a adus o contribuţie extrem<strong>de</strong> importantă în domeniul combaterii canceruluiAca<strong>de</strong>micianul Gheorghe ŢÎBÎRNĂ, <strong>de</strong>exemplu, are un merit <strong>de</strong>osebit în ce priveşte organizareaşi inclu<strong>de</strong>rea în structura serviciului oncologicdin Republica Moldova a secţiei specializate<strong>de</strong> tratament al bolnavilor oncologici cu tumori înregiunea capului şi gâtului. Drept argument pentruorganizarea acestei secţii au servit indicii înalţi aimorbidităţii (până la 30,4 cazuri anuale la 100.000populaţie) prin maladii neoplazice cu această localizare,particularităţile lor clinico-morfologice comune,capacitatea răspândirii rapi<strong>de</strong> <strong>de</strong> pe un organ pealtul, căile comune <strong>de</strong> metastazare (ganglionii limfaticicervicali), aceleaşi principii <strong>de</strong> diagnostic şitratament.Experienţa acumulată pe parcursul a trei <strong>de</strong>cenii<strong>de</strong>monstrează că la momentul actual Secţiile Cap şiGât constituie cea mai reuşită formă organizatoricăîn structura instituţiilor oncologice, permiţând centralizareaasistenţei medicale oncologice a contingentuluirespectiv <strong>de</strong> pacienţi. Odată cu organizarealor a <strong>de</strong>căzut necesitatea transferului bolnavilor înalte instituţii şi secţii <strong>de</strong> profil, toate etapele tratamentuluifiind asigurate şi supravegheate <strong>de</strong> o singurăechipă <strong>de</strong> medici cu pregătire oncologică specială.Timp <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> ani în clinica Institutului aufost trataţi 19 000 <strong>de</strong> pacienţi, dintre care 16 800cu tumori maligne ale regiunii capului şi gâtului.Au fost efectuate peste 17 000 <strong>de</strong> intervenţii chirurgicale,mortalitatea intraspitalicească fiind doar <strong>de</strong>1,9%. În această perioadă colaboratorii clinicii aueditat peste trei sute <strong>de</strong> lucrări ştiinţifice, dintre care11 monografii şi trei recomandări metodice referitorla diagnosticul precoce, tratamentul şi reabilitareabolnavilor cu tumori în regiunea capului şi gâtului,au obţinut 13 brevete <strong>de</strong> invenţie.Activitatea ştiinţifică a acad. Gh.Ţîbîrnă acoperăpractic întregul domeniu clinic al tumorilor,având drept scop îmbunătăţirea indicilor calitativiai tratamentului acestor bolnavi. El este autorul câtorvatehnologii care au intrat în practica mediciniiautohtone ca fiind nişte noutăţi absolute, <strong>de</strong> largaaplicare şi <strong>de</strong> mare eficienţă.nr.4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008 - 51