12.07.2015 Views

2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>padă, năduşeală. Multe din caracteristicile grupului<strong>de</strong> graiuri <strong>de</strong> sud-vest (pe linia Cahul-Reni-Ismail-Chilia) fac arii comune cu graiurile munteneşti (iotacizareaverbelor: văz „văd”, spui & „spun”; termenica război & ”război <strong>de</strong> ţesut” , pâlnie, cormană (laplug), crastavete „castravete” etc.Micile <strong>de</strong>osebiri <strong>de</strong> pronunţie şi <strong>de</strong> cuvinte <strong>de</strong>terminategeografic nu se răsfrâng asupra comunităţiilimbii în general. Românii munteni şi ar<strong>de</strong>leni seînţeleg foarte bine cu românii moldoveni din RepublicaMoldova. Limba română este mult mai unitară<strong>de</strong>cât italiana, franceza sau altă limbă romanică.Unitatea şi comunitatea se manifestă prin posibilitateaei <strong>de</strong> neîndoielnică înţelegere între românii <strong>de</strong>pretutin<strong>de</strong>ni. Unitatea limbii române şi a graiurilorei teritoriale are la bază, în primul rând, un fond <strong>de</strong>cuvinte relativ numeros, care acoperă întreg spaţiulglotic românesc. Caracterul unitar al graiurilor dacoromâneeste explicat <strong>de</strong> lingvişti prin faptul căele au rămas tot timpul în contact, ceea ce a făcutposibilă „influenţa reciprocă” a graiurilor. Cuvinteleruseşti sau <strong>de</strong> altă origine ce mai bântuie azi în„regiunea ruptă din întreg” ca baistruc „copil dinflori”, cleioncă „muşama”, mozóli „bătătură” etc.,elemente lexicale nesemnificative pentru caracterizareagraiului, vor dispărea <strong>de</strong> îndată ce limba românăva funcţiona cu temeinicie şi fără a fi stingherită<strong>de</strong> limba rusă, care azi continuă să favorizezecrearea unui mediu lingvistic <strong>de</strong>zastruos.Graiurile moldoveneşti <strong>de</strong> la est <strong>de</strong> Prut (ca parteintegrantă a vorbirii moldoveneşti din Moldova istorică)nu au un statut autonom şi luate în ansamblu elen-au fost atrase într-o altă arie lingvistică, <strong>de</strong>oarece<strong>de</strong>-a lungul Prutului nu avem izofone şi izomorfe, iarîn majoritatea cazurilor, nici izolexe. Gramatica graiurilorcercetate este unitară. Or, cu gramatica şi sei<strong>de</strong>ntifică în fond unitatea limbii române.Tentativa <strong>de</strong> a sprijini i<strong>de</strong>ea, din rătăcire saurea-voinţă, că există o „limbă moldovenească”opusă limbii române, zămislită chipurile pe o bazădialectală moldovenească, este o gravă eroare şi oabsurditate. Substratul politic al problemei „limbiimoldoveneşti” este evi<strong>de</strong>nt. Limba vorbită şiscrisă în Republica Moldova este limba română.Normele unice supradialectale ale românei literares-au extins, <strong>de</strong> câteva secole încoace, în întregspaţiul glotic românesc prin concursul şi consensuloamenilor <strong>de</strong> cultură din Moldova, Munteniaşi Transilvania.Cantemir şi Creangă, Eminescu şi Iorga, Has<strong>de</strong>uşi Enescu, Coşeriu şi Vieru, cu o vastă culturăşi cu subtile caracteristici ale spiritului moldovenesc,toţi geografic din nordul <strong>Moldovei</strong>, reprezintăla nivel naţional general geniul şi poezia, ştiinţaşi gândirea, limba şi cântecul poporului român. Învirtutea comunităţii originei romane a neamului şilatine a limbii române, „… moldovenismul (în sensulbun al cuvântului – n. V.P.) … nu se opune românismului,ci este o formă a lui…” (E.Coşeriu).Sărbătoarea Limba noastră cea română ne prilejuieşteemoţii frumoase, clipe inspirate. Prin limbăne zidim cultura noastră spirituală. Savurăm sacrelea<strong>de</strong>văruri <strong>de</strong>spre limbă care este „cartea <strong>de</strong> nobleţă”a unui neam (V. Alecsandri), „întâiul mare poem alunui popor” (L.Blaga). Limba română este „însăşifloarea sufletului etnic al românimii” (M.Eminescu).„În aceeaşi limbă / Toată lumea plânge, / În aceeaşilimbă / Râ<strong>de</strong> un pământ. / Ci doar în limba ta / Durereapoţi s-o mângâi, / Iar bucuria / S-o preschimbiîn cânt” (Gr. Vieru).Graiul fiecărei etnii este un viu monument popular,un tezaur profund al întregii experienţe <strong>de</strong> viaţă şicreaţie. Cuvântul ca o comoară <strong>de</strong> gândire este creaţiavorbitorului, izvorât din harul imaginaţiei, al frumosuluişi al binelui şi consfinţit în memoria neamului.Discurs rostit la şedinţa festivă a CSŞDT alA.Ş.M. consacrată Sărbătorii Naţionale Limbanoastră, 28 august 2008Referinţe bibliografice1. Berejan, Silviu, Degradarea vorbirii orale întrunstat în care funcţionează paralel două limbi ofi ciale. //Silviu Berejan, Itinerar sociolingvistic.Selecţie şi prefaţă<strong>de</strong> Alexandru Bantoş, Chişinău, 2007, p. 98-105.2. Colesnic-Codreanca, Lidia, Limba română în Basarabia(1812-1918). Studiu sociolingvistic pe baza materialelor<strong>de</strong> arhivă, Chişinău, MUZEUM, 2003.3. Coşeriu, Eugen, Lingvistică din perspectivă spaţialăşi antropologică. Cu o prefaţă <strong>de</strong> S.Berejan şi unpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re editorial <strong>de</strong> S.Dumistrăcel, Chişinău,Ştiinţa, 1994.4. Coşeriu, E., Unitatea limbii române – planuri şicriterii // Limba română şi varietăţile ei locale,Bucureşti,Editura Aca<strong>de</strong>miei Române, 1995, p. 11-19.5. Gheţie, Ion, Baza dialectală a româneiliterare,Bucureşti, Editura Aca<strong>de</strong>miei Române, 1975.6. Guţu, Romalo, Valeria, Raporturile dintre limbaliterară şi graiurile limbii române // Limba română şi varietăţileei locale, Bucureşti, Editura Aca<strong>de</strong>miei Române,1995, p. 45-52.7. Moldovanu, Gheorghe, Politică şi planificare lingvistică:<strong>de</strong> la teorie la practică (în baza materialului dinRepublica Moldova şi din alte state), Chişinău, 2007.8. Pavel, Vasile, Graiul românilor basarabeni, expresiea continuităţii teritoriului <strong>de</strong> limbă română //Limba română şi varietăţile ei locale, Bucureşti, EdituraAca<strong>de</strong>miei Române, 1995, p. 83-90.9. Pavel, Vasile, Limba română şi graiurile ei teritoriale(Cu referire la <strong>de</strong>numirea corectă a limbii românilor<strong>de</strong> la est <strong>de</strong> Prut) // Revistă <strong>de</strong> lingvistică şi ştiinţăliterară, 1995, nr. 5, p. 60-63.10. Philippi<strong>de</strong>, Al., Originea românilor, vol. II,Iaşi, 1927.11. Simion, Eugen, Unitatea limbii române //Limbaromână şi varietăţile ei locale, Bucureşti, Editura Aca<strong>de</strong>mieiRomâne, p. 7-9.12. Tratat <strong>de</strong> dialectologie românească. CoordonatorValeriu Rusu, Craiova, Scrisul Românesc, 1984.50 - nr. 4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!