<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>zentate în lucrarea Înflorirea şi <strong>de</strong>screşterea ImperiulOtoman trezeşte un interes viu în rândurile populaţieiturcice. Drept confirmare a celor spuse serveşte faptul,că în ultimii 50 <strong>de</strong> ani, numai în Republica Turciaaceastă lucrare remarcabilă a lui Dimitrie Cantemira obţinut şase ediţii, ultima fiind în anul 2002.(1)Atât opera menţionată, cât şi o altă lucrare a mareluisavant moldovean – Sistemul religiei mahometane –este o splendidă probă <strong>de</strong> toleranţă ştiinţifică, <strong>de</strong>locspecifică pentru istoriografia europeană atât din secolulXVIII, cât şi din epoca contemporană.Meritele lui Dimitrie Cantemir în faţa culturii,gândirii istorice şi filozofice a lumii nu-i umbresc nici<strong>de</strong>cumfaptele <strong>de</strong> fiu credincios al religiei ortodoxeşi <strong>de</strong> a<strong>de</strong>vărat patriot al <strong>Moldovei</strong>. Se pare că în toatăistoria <strong>de</strong> 650 <strong>de</strong> ani ai ţării noastre personalitatea lui,ca anvergură şi importanţă, poate fi comparabilă doarcu cea a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. „Fiind plin <strong>de</strong>vitejie în timpul primejdiei, rezistent la loviturile vieţii...făcând faptele mari cu mijloace mici”(2) prin geniulmilitar şi talentul politic Ştefan-Vodă a introdusŢara <strong>Moldovei</strong> în rândul statelor europene importantedin a doua jumătate a sec. XV – începutul sec.XVI,obligând să ţină cont <strong>de</strong> interesele ei mai multe ţăricare o întreceau şi ca dimensiune, şi la numărul <strong>de</strong>oşteni. Anume pe vremea lui Ştefan cel Mare şi SfântEuropa a aflat <strong>de</strong> Moldova şi a recunoscut-o dreptun actor eficient şi plenipotenţiar pe arena relaţiilorpolitice şi militare internaţionale.Peste două veacuri Dimitrie Cantemir îi repetăperformanţa. Dar, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> marele săucompatriot, el a folosit drept armă pentru atingereascopului trasat nu sabia ascuţită şi diplomaţia iscusită,ci pana, hârtia şi arta literară. Pentru prima datădupă Ştefan cel Mare, prin lucrările sale <strong>de</strong> filozofie,istorie şi geografie, el a obligat Europa să vorbească<strong>de</strong>spre Ţara <strong>Moldovei</strong>, a trezit interesul pentru eadin partea celor mai distinşi gânditori şi savanţi aisecolului al XVIII-lea.Dorind fericire şi prosperitate patriei sale, el aspiras-o facă liberă şi luminată, <strong>de</strong>mnă <strong>de</strong> interesulşi atenţia oamenilor politici, cercetătorilor, literaţilorşi călătorilor. A fost nevoie <strong>de</strong> câteva veacuripentru ca aceste visuri ale domnitorului şi iluministuluimoldovean să înceapă a fi aplicate în viaţă.Descrierea moştenirii istorice a lui DimitrieCantemir va fi incompletă dacă nu vom abordacâteva probleme, scăpate din atenţia cercetătorilorvieţii şi activităţii domnitorului <strong>Moldovei</strong>. În primulrând, este vorba <strong>de</strong> studiile lui Dimitrie Cantemir îndomeniul teologiei şi istoriei religiei. El <strong>de</strong>vine primulsavant european laic din sec. XVIII care dă publicităţiicugetările sale asupra Sfintei Scripturi şi,totodată, folosind cunoştinţele sale enciclopedice,prezintă cetăţeanului european istoria principalelordogme ale religiei islamice. Din păcate, până înprezent, lucrările lui Dimitrie Cantemir consacratetemei date, precum şi influenţa lor asupra <strong>de</strong>zvoltăriiştiinţelor umanitare din epoca sa, nu sunt supusecercetării ştiinţifice.A doua problemă, insuficient sau <strong>de</strong>loc studiată<strong>de</strong> biografi, este activitatea lui Dimitrie Cantemirîn calitate <strong>de</strong> ctitor şi făuritor al lăcaşelor sfinte dinŢara <strong>Moldovei</strong> şi Rusia. Majoritatea absolută confirmăcontribuţia lui la zidirea bisericii Sf. Constantinşi Elena <strong>de</strong> la mănăstirea greacă Sf. Nicolae dinMoscova, precum şi a bisericii Sf. Dumitru din orăşelulDimitrov (regiunea Oriol). Totodată, studiereamanuscriselor lui Dimitrie Cantemir, precum şi aactelor administraţiei locale din Oriol, Kursk, Moscovane oferă posibilitatea să constatăm că domnitorulmoldovean şi principele iluminat rus a ctitoritmănăstirea Sf. Nicolae din satul Urlaţ ju<strong>de</strong>ţul Vaslui,închinată mănăstirii Vatapet din Sfintele Munte,precum şi cel puţin 6 biserici în satele din regiuneaMoscova, Kursk şi Oriol (3). Această dragoste faţa<strong>de</strong> credinţa ortodoxă, faţă <strong>de</strong> tradiţia şi moştenireaspirituală i s-a transmis prin ereditate urmaşilor luiCantemir. Feciorul Matei construieşte biserica însatul Ciornaia Griazi, fiica cea mai mare Maria – însatul Ulitkino, mezina Smaragda – spital şi bisericăla Moscova.Dintr-o privire <strong>de</strong>taşată viaţa şi activitatea luiDimitrie Cantemir a fost şi este studiată <strong>de</strong>stul <strong>de</strong>amplu – îi sunt consacrate zeci <strong>de</strong> cărţi, mii <strong>de</strong> articoleştiinţifice şi <strong>de</strong> popularizare (4). Dar, odată cutrecerea anilor, generaţii noi <strong>de</strong> savanţi revizuiesc şistudiază din temelie moştenirea ştiinţifică şi literarăa lui Dimitrie Cantemir, <strong>de</strong>scoperind pagini inediteîn biografia sa şi în manifestările numeroaselor saletalente. Rămâne constantă doar contribuţia incontestabilăa marelui fiu al poporului moldovenesc lacultura mondială, rolul lui în păstrarea datinii strămoşeşti,în menţinerea şi consolidarea statаlităţiimoldoveneşti.Consi<strong>de</strong>r că a venit timpul ca moştenirea istorică,literară etc. a lui Dimitrie Cantemir să fie supusă uneicercetări ştiinţifice sistematice, în acest scop conjugându-seeforturile savanţilor din diferite ţări un<strong>de</strong> atrăit şi a activat ilustrul gânditor european sau un<strong>de</strong> sepăstrează manuscrisele şi corespon<strong>de</strong>nţa lui.A venit timpul, ca sub egida Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţea Republicii Moldova să fie organizate şi efectuateconferinţe internaţionale anuale cu genericulLecturile lui Dimitrie Cantemir – un for ştiinţificcare va valorifica pe <strong>de</strong>plin moştenirea ştiinţifică amarelui enciclopedist.Bibliografie1.Dimitri Kantemir. Osmanlı İmparatorluğu’nunyükseliş ve çöküş tarihi. İki cilt. İstanbul. Cumhuriyetkitapları. 2002.2. Карамзин Н.М. История ГосударстваРоссийского. Книга 2. Т.У1. М., «Книга», 1989.С.109.3. Российский Государственный Военно-Исторический Архив . F& VUA& Ed& xr& 25& Hast;18& Л. 4 и об.; Cronica Episcopiei Huşilor. IV. Huşi,1998. Pag.623-625.4. Madan Ion. Dimitrie Cantemir. 1673-1723. Bibliografie.Chişinău, 1973.38 - nr. 4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008
DINASTIACANTEMIREŞTILOR(SECOLELE XVII-XVIII)*Acad. Andrei EŞANU,Valentina EŞANUcercetător ştiinţifi c la IISD, A.Ş.M.Ştiinţă Colecţia şi Aca<strong>de</strong>mica educaţieCANTEMIRS’ DYNASTY (XVII – XVIII)This is the title of the volume recently publishedin the Aca<strong>de</strong>mica series at the Stiinta publishing housefrom Chisinau. The project was realized in the frame ofthe State Program “Cantemirs’ Dinasty: the polyphoniesof the scientifically – artistically concern”, un<strong>de</strong>r theguidance of the Aca<strong>de</strong>my of Sciences of Moldova.The authors of this important work are researchersfrom the Republic of Moldova and Romania. Thecoordinator and the editor of this issue is aca<strong>de</strong>micianAndrei Esanu. The edition is an attempt of an historicaland genealogical study, elaborated in an investigatorystile with plenty of references to the sources andbibliography.Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII).Coord., red. şt. acad. A. Eşanu, Chişinău, Ştiinţa2008, 604 p.+ arbore genealogicLa editura Ştiinţa din Chişinău în prestigioasaserie Aca<strong>de</strong>mica a văzut lumina tiparului volumulîntitulat Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII), elaborat <strong>de</strong> un valoros colectiv <strong>de</strong> cercetătoridin Republica Moldova şi România, sub egidaAca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong>, avându-l în calitate<strong>de</strong> coordonator şi redactor ştiinţific pe istoriculAndrei Eşanu. Proiectul a fost realizat în cadrul Programului<strong>de</strong> Stat Dinastia Cantemir: polifonismulpreocupărilor ştiinţifi co-artistice, printre autori fiindcercetători <strong>de</strong> la cele patru institute ale secţiei <strong>de</strong>Ştiinţe Umanistice şi Arte a A.Ş.M., precum şi diferiteinstituţii aca<strong>de</strong>mice şi universitare din România(acad. Andrei Eşanu, acad. Haralambie Corbu,m.cor. Demir Dragnev, dr. prof. Ştefan S.Gorovei,dr. prof. Constantin Rezachevici, dr. hab. GheorgheBobână, dr. Paul Păltânea, dr. Victor Ţvircun, dr.Sorin Iftimi, dr. Dumitru Grama, dr. Victor Ghilaş,dr. Victor Cirimpei, dr. Silviu Andrieş-Tabac, cercetătoareaValentina Eşanu). Volumul reprezintă o încercare<strong>de</strong> studiu istorico-genealogic, elaborat într-oformulă strict investigatorie aca<strong>de</strong>mică cu bogatereferinţe la izvoare şi literatură.Lucrarea se <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> cu eseurile Personalităţinecesare timpului şi locului purtând semnătura preşedinteluiAca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong>, acad.Gheorghe Duca şi Sub steaua Renaşterii semnat <strong>de</strong>maestrul aca<strong>de</strong>mician Ion Druţă, care imprimă tratatuluisobrietate şi înaltă ţinută aca<strong>de</strong>mică şi culturală.Materia propriu-zisă a volumului este structuratădupă cum urmează: introducere, notă asupra ediţiei,listă abrevierilor, opt capitole, care la rândul lor suntdivizate în compartimente ce înlesnesc percepereaimensului material adus în paginile cărţii, după careurmează încheierea şi cuprinsul. Volumul este înzestratcu un bogat material ilustrativ şi un temeinicarbore genealogic Neamul Cantemireştilor.Tratatul este <strong>de</strong>dicat dinastiei Cantemireştilor,care a lăsat urme adânci în istoria Ţării <strong>Moldovei</strong>, aaltor ţări şi popoare din întreaga Europă. Deşi era <strong>de</strong>obârşie mo<strong>de</strong>stă, neamul Cantemireştilor s-a impusîn secolele XVII-XVIII printr-un şir <strong>de</strong> personalităţiremarcabile pe tărâm politic, militar, diplomatic şicultural-ştiinţific.O primă personalitate însemnată din şirul generaţiiloracestei dinastii a fost Constantin Cantemir,domn al <strong>Moldovei</strong> (1685-1693), care proveneadintr-o familie <strong>de</strong> ţărani din satul Silişteni (<strong>de</strong> un<strong>de</strong>i s-a mai zic şi „Silişteanu”), din ţinutul Fălciului,Ţara <strong>de</strong> Jos. Acesta din tinereţe s-a făcut remarcat camercenar în oastea leşească. După mai mulţi ani s-aîntors pe meleagurile natale un<strong>de</strong> a <strong>de</strong>ţinut diversedregătorii, la început mai mici, apoi tot mai înalteîn Ţara Românească şi mai ales în Moldova, caspre sfârşitul vieţii să urce în scaunul voievodal dinIaşi. Ca voievod al ţării a încercat să reziste la toateprovocările timpului, <strong>de</strong> altfel, pline <strong>de</strong> primejdii,războaie şi dări <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> grele către Poarta Otomană.Multe dintre peripeţiile şi activităţile sale dintinereţe, dar şi <strong>de</strong> aflare în scaunul <strong>Moldovei</strong> au fost<strong>de</strong>scrise mai târziu într-una din operele fiului săuDimitrie Cantemir - Viaţa lui Constantin Cantemir.Dacă activitatea sa militară şi politică nu <strong>de</strong> puţineori este evaluată critic, apoi faptul că, <strong>de</strong>şi eraun om fără ştiinţă <strong>de</strong> carte, a ştiut să <strong>de</strong>a copiilor săio educaţie aleasă, a fost apreciat după merit. Toateaceste aspecte au căpătat reflectare în capitolul I allucrării.La o treaptă mult mai înaltă <strong>de</strong> afirmare au urcatfiii lui Constantin Cantemir – Antioh (1670-1724) şimai ales Dimitrie (1673-1723). Cel dintâi fiu, Antioh,s-a impus prin activitatea sa politică şi diplomatică, lanr.4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008 - 39