2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Akademoszentate în lucrarea Înflorirea şi descreşterea ImperiulOtoman trezeşte un interes viu în rândurile populaţieiturcice. Drept confirmare a celor spuse serveşte faptul,că în ultimii 50 de ani, numai în Republica Turciaaceastă lucrare remarcabilă a lui Dimitrie Cantemira obţinut şase ediţii, ultima fiind în anul 2002.(1)Atât opera menţionată, cât şi o altă lucrare a mareluisavant moldovean – Sistemul religiei mahometane –este o splendidă probă de toleranţă ştiinţifică, delocspecifică pentru istoriografia europeană atât din secolulXVIII, cât şi din epoca contemporană.Meritele lui Dimitrie Cantemir în faţa culturii,gândirii istorice şi filozofice a lumii nu-i umbresc nicidecumfaptele de fiu credincios al religiei ortodoxeşi de adevărat patriot al Moldovei. Se pare că în toatăistoria de 650 de ani ai ţării noastre personalitatea lui,ca anvergură şi importanţă, poate fi comparabilă doarcu cea a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. „Fiind plin devitejie în timpul primejdiei, rezistent la loviturile vieţii...făcând faptele mari cu mijloace mici”(2) prin geniulmilitar şi talentul politic Ştefan-Vodă a introdusŢara Moldovei în rândul statelor europene importantedin a doua jumătate a sec. XV – începutul sec.XVI,obligând să ţină cont de interesele ei mai multe ţăricare o întreceau şi ca dimensiune, şi la numărul deoşteni. Anume pe vremea lui Ştefan cel Mare şi SfântEuropa a aflat de Moldova şi a recunoscut-o dreptun actor eficient şi plenipotenţiar pe arena relaţiilorpolitice şi militare internaţionale.Peste două veacuri Dimitrie Cantemir îi repetăperformanţa. Dar, spre deosebire de marele săucompatriot, el a folosit drept armă pentru atingereascopului trasat nu sabia ascuţită şi diplomaţia iscusită,ci pana, hârtia şi arta literară. Pentru prima datădupă Ştefan cel Mare, prin lucrările sale de filozofie,istorie şi geografie, el a obligat Europa să vorbeascădespre Ţara Moldovei, a trezit interesul pentru eadin partea celor mai distinşi gânditori şi savanţi aisecolului al XVIII-lea.Dorind fericire şi prosperitate patriei sale, el aspiras-o facă liberă şi luminată, demnă de interesulşi atenţia oamenilor politici, cercetătorilor, literaţilorşi călătorilor. A fost nevoie de câteva veacuripentru ca aceste visuri ale domnitorului şi iluministuluimoldovean să înceapă a fi aplicate în viaţă.Descrierea moştenirii istorice a lui DimitrieCantemir va fi incompletă dacă nu vom abordacâteva probleme, scăpate din atenţia cercetătorilorvieţii şi activităţii domnitorului Moldovei. În primulrând, este vorba de studiile lui Dimitrie Cantemir îndomeniul teologiei şi istoriei religiei. El devine primulsavant european laic din sec. XVIII care dă publicităţiicugetările sale asupra Sfintei Scripturi şi,totodată, folosind cunoştinţele sale enciclopedice,prezintă cetăţeanului european istoria principalelordogme ale religiei islamice. Din păcate, până înprezent, lucrările lui Dimitrie Cantemir consacratetemei date, precum şi influenţa lor asupra dezvoltăriiştiinţelor umanitare din epoca sa, nu sunt supusecercetării ştiinţifice.A doua problemă, insuficient sau deloc studiatăde biografi, este activitatea lui Dimitrie Cantemirîn calitate de ctitor şi făuritor al lăcaşelor sfinte dinŢara Moldovei şi Rusia. Majoritatea absolută confirmăcontribuţia lui la zidirea bisericii Sf. Constantinşi Elena de la mănăstirea greacă Sf. Nicolae dinMoscova, precum şi a bisericii Sf. Dumitru din orăşelulDimitrov (regiunea Oriol). Totodată, studiereamanuscriselor lui Dimitrie Cantemir, precum şi aactelor administraţiei locale din Oriol, Kursk, Moscovane oferă posibilitatea să constatăm că domnitorulmoldovean şi principele iluminat rus a ctitoritmănăstirea Sf. Nicolae din satul Urlaţ judeţul Vaslui,închinată mănăstirii Vatapet din Sfintele Munte,precum şi cel puţin 6 biserici în satele din regiuneaMoscova, Kursk şi Oriol (3). Această dragoste faţade credinţa ortodoxă, faţă de tradiţia şi moştenireaspirituală i s-a transmis prin ereditate urmaşilor luiCantemir. Feciorul Matei construieşte biserica însatul Ciornaia Griazi, fiica cea mai mare Maria – însatul Ulitkino, mezina Smaragda – spital şi bisericăla Moscova.Dintr-o privire detaşată viaţa şi activitatea luiDimitrie Cantemir a fost şi este studiată destul deamplu – îi sunt consacrate zeci de cărţi, mii de articoleştiinţifice şi de popularizare (4). Dar, odată cutrecerea anilor, generaţii noi de savanţi revizuiesc şistudiază din temelie moştenirea ştiinţifică şi literarăa lui Dimitrie Cantemir, descoperind pagini inediteîn biografia sa şi în manifestările numeroaselor saletalente. Rămâne constantă doar contribuţia incontestabilăa marelui fiu al poporului moldovenesc lacultura mondială, rolul lui în păstrarea datinii strămoşeşti,în menţinerea şi consolidarea statаlităţiimoldoveneşti.Consider că a venit timpul ca moştenirea istorică,literară etc. a lui Dimitrie Cantemir să fie supusă uneicercetări ştiinţifice sistematice, în acest scop conjugându-seeforturile savanţilor din diferite ţări unde atrăit şi a activat ilustrul gânditor european sau unde sepăstrează manuscrisele şi corespondenţa lui.A venit timpul, ca sub egida Academiei de Ştiinţea Republicii Moldova să fie organizate şi efectuateconferinţe internaţionale anuale cu genericulLecturile lui Dimitrie Cantemir – un for ştiinţificcare va valorifica pe deplin moştenirea ştiinţifică amarelui enciclopedist.Bibliografie1.Dimitri Kantemir. Osmanlı İmparatorluğu’nunyükseliş ve çöküş tarihi. İki cilt. İstanbul. Cumhuriyetkitapları. 2002.2. Карамзин Н.М. История ГосударстваРоссийского. Книга 2. Т.У1. М., «Книга», 1989.С.109.3. Российский Государственный Военно-Исторический Архив . F& VUA& Ed& xr& 25& Hast;18& Л. 4 и об.; Cronica Episcopiei Huşilor. IV. Huşi,1998. Pag.623-625.4. Madan Ion. Dimitrie Cantemir. 1673-1723. Bibliografie.Chişinău, 1973.38 - nr. 4(11), decembrie 2008